Voucherele de vacantă rămân în vigoare, cu condiţia ca, din 1.600 lei, jumătate să fie contribuţia salariatului, acestea fiind opţionale, a declarat sâmbătă preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la Palatul Victoria, după întâlnirea dintre sindicate, patronate şi premierul Marcel Ciolacu despre măsurile fiscale propuse prin „ordonanţa trenuleţ”.

„Datorită şi intervenţiei patronatului s-a decis că voucherele de vacantă rămân în vigoare, cu condiţia ca din 1.600 lei să existe o contribuţie din salariul propriu, a salariatului, pentru a obţine voucherul de 1.600, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucherului de vacanţă. Dacă dai 800 lei vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi de acest lucru. Vrei voucherul de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a menţionat Bogdan Hossu.

La rândul său, Gabriel Predica, vicepreşedintele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” a subliniat că Guvernul va subvenţiona cu cel mult 800 de lei voucherele de vacanţă, însă nu au fost oferite detalii din perspectivă fiscală.

„Guvernul propune următorul lucru: el va subvenţiona cu cel mult 800 de lei, aşa este formulat articolul. Nu au ştiut să răspundă, totuşi, ce se va întâmpla din perspectivă fiscală. La momentul actual aceste vouchere de vacanţă sunt supuse impozitului pe venit, respectiv CASS”, a precizat Gabriel Predica.

În 20 decembrie, patronatele şi sindicatele din turism au transmis că protestează faţă de o posibilă eliminare a voucherelor de vacanţă din bugetul statului pe anul 2025, afirmând că această măsură va avea consecinţe catastrofale asupra sectorului, dar şi asupra altor industrii conexe şi „ar arunca România înapoi cu 20 de ani”.

Eliminarea voucherelor de vacanţă va afecta „grav” balanţa valutară, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în ţară, avertizau reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit ANAT, sindicatele anticipează revoltele angajaţilor care vor fi lipsiţi atât de prime, creşteri salariale, cât şi de concedii. Totodată, această măsură va avea consecinţe catastrofale pentru sector şi un impact negativ pentru industriile conexe.

Astfel, veniturile din turism, un sector vital pentru economia românească, vor scădea cu 30-40%, iar mii de români – în special cei cu venituri modeste – nu vor mai avea acces la vacanţe, tratamente de recuperare sau odihnă, în condiţiile în care aproape 16% dintre angajaţii din sectorul public au beneficiat pentru prima dată în viaţa lor de o vacanţă datorită acestor vouchere, precizat reprezentanţii ANAT.

Aceştia mai susţin că, prin eliminarea voucherelor de vacanţă, se va pierde încrederea investitorilor privaţi, care vor fi forţaţi să îşi reducă activitatea sau să îşi închidă afacerile, contribuind astfel la creşterea şomajului.

ANAT preciza că acest protest la care s-au alăturat patronatele, federaţiile, alianţele, asociaţiile din turism precum şi sindicatele este un ultim semnal de alarmă către Guvern: „Nu vă atingeţi de voucherele de vacanţă! Tăiaţi risipa şi ineficienţa publică. Dar nu omorâţi găina care dă ouă de aur. Nu omorâţi economia şi nici turismul românesc!”.

Pe de altă parte, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a lansat recent un apel către Guvernul României în ceea ce priveşte impactul „devastator” asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin „ordonanţa trenuleţ”, fără a fi însoţite de politici publice de compensare a impactului negativ şi dezvoltare a turismului de incoming şi susţinere a investiţiilor în domeniu.

FIHR a solicitat adoptarea de urgenţă a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinaţie turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanţă (cu un impact semnificativ de până la 30% din piaţă), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat şi pentru atragerea de turişti străini, ducând, astfel, şi la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislaţiei care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaţionale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării şi, de multe ori, anulate), precum şi OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor şi standardele ocupaţionale şi digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulaţiei turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidenţierea aportului în PIB. AGERPRES

Scutire la plata CASS: Elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor nu vor mai fi taxați în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate. Măsura apare în programul de guvernare al Coaliției PSD – PNL – UDMR. Programul de Guvernare a devenit lege odată cu acordarea votului de încredere Guvernului Ciolacu 2, de către Parlamentul României, scrie Edupedu.ro.

Documentul a fost publicat recent pe site-ul Guvernului și prevede ”zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat”.

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează: de această măsură sunt vizați tinerii cu o vârsta mai mică de 26 de ani.

Banii nu rămân la angajați, dar măsura ar putea constitui un stimulent pentru angajator, care ar putea fi convins să angajeze mai mulți tineri.

De asemenea, documentul mai prevede și scutirea de CASS și opțiune la plata la CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că astăzi, 28 decembrie 2024, în intervalul orar 09:30 – 13:30 a fost necesară întreruperea furnizării apei potabile, în municipiul Botoșani, către consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Dimitrie Negreanu, Ion Pillat, Armeană, Pod de Piatră, Calea Națională nr. 109, Nicolae Grigorescu nr.7. Această măsură a fost luată pentru a permite desfășurarea lucrărilor de refacere a unui branșament avariat.

„Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp”, au transmis oficialii Nova Apaserv.

Primele zile libere legale din 2025 vor fi chiar la începutul lunii ianuarie, respectiv zilele 1, 2 şi 6, 7 ianuarie. Tot atunci va fi și prima minivacanță din anul 2025 , pentru că ziua de 3 ianuarie va face punte cu 4 şi 5 ianuarie, care pică în weekend. Ministerul Muncii a emis un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă liber, altele decât cele de sărbătoare legală pentru anul 2025, scrie alba24.ro.

Zile libere în 2025: Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii

Prin actul normativ s-a propus să fie zi liberă legal și data de 3 ianuarie, pe lângă zilele de 1 și 2 ianuarie și zilele de 6 și 7 ianuarie.

Acest an marchează și o premieră: 6 și 7 ianuarie, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, vor fi pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii.

În anul 2025, angajații din România vor avea 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.

Zile libere în Ianuarie 2025

În ianuarie 2025 sunt șase zile libere în timpul săptămânii: 1, 2, 3, 6, 7 și 24 ianuarie. Dintre acestea, ziua de 3 ianuarie va fi recuperată ulterior, deoarece este o zi suplimentară acordată de Guvern.

• 1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
• 2 ianuarie (joi) – Anul Nou
• 3 ianuarie (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
• 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
• 7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
• Minivacanță:  1-7 ianuarie (7 zile libere, incluzând ziua de 3 ianuarie)
• 24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
• Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică).

Zile libere în Februarie 2025

În februarie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Martie 2025

În martie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Aprilie 2025

În aprilie 2025 sunt trei zile libere: 18, 20 și 21 aprilie.

• 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
• 21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
• Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile).

Zile libere în Mai 2025

În mai 2025 sunt două zile libere în timpul săptămânii: 1 și 2 mai. Ziua de 2 mai va fi recuperată ulterior.

• 1 mai (joi) – Ziua Muncii
• 2 mai (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
• Minivacanță: 1-4 mai (4 zile).

Zile libere în Iunie 2025

În iunie 2025 sunt trei zile libere: 1, 8 și 9 iunie.

• 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
• 8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
• 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
• Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile).

Zile libere în Iulie 2025

În iulie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în August 2025

În august 2025 este o singură zi liberă

• 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
• Minivacanță: 15-17 august (3 zile).

Zile libere în Septembrie 2025

În septembrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Octombrie 2025

În octombrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Noiembrie 2025

În noiembrie 2025 este o singură zi liberă:

30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie 2025

În decembrie 2025 sunt trei zile libere:

• 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
• Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile).
• 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
• 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
• Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile).

Cum se compensează zilele libere în care angajații sunt la serviciu

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Ce alte zile libere plătite mai pot avea angajații

Concediul de odihnă legal: Salariații români au dreptul, potrivit legii, la zile de concediu de odihnă plătite, a cărui durata minimă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este prevăzută în contractul individual de muncă.

De asemenea, potrivit Codului Muncii, în afara zilelor de concediu de odihnă anual, angajații români au dreptul la zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite.

• căsătoria salariatului – 5 zile;
• căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile;
• nașterea unui copil – 5 zile + 10 zile dacă tatăl copilului a urmat un curs de puericultură;
• decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
• decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
• donatorii de sânge – 1 zi;
• schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași companii, cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile;
• 30 de zile concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.