Connect with us

Economie

Proiectele de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei și Bucovinei. Stadiul lucrărilor la autostrăzi și drumuri expres

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a prezentat stadiul lucrărilor la principalele proiecte de infrastructură rutieră pentru regiunea Moldovei și Bucovinei. 

Lista conține situația proiectelor la autostrăzi și drumuri expres.

A7- Autostrada Ploiești – Buzău

În evaluare 39 de oferte pentru construcția acestui tronson în lungime de 63,250 km împărțit în 3 loturi, astfel:

  1. LOT 1: Dumbrava – Mizil, km 0+000 – km 21+000
  2. LOT 2: Mizil – Pietroasele, km 21+000 – km 49+350
  3. LOT 3: Pietroasele – Municipiul Buzău, km 49+350 – km 63+250”.

Valoarea estimată a contractelor este cuprinsă între 4,29 miliarde de lei și 5,06 miliarde de lei.

Autostrada Buzău – Focșani

  • Lungime: 82,44 km
  • Valoare contract: 13.933.291,10 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 12.11.2018

Indicatorii Tehnico – Economici au fost avizați azi, 09.12.2021 în cadrul CTE a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii după ce în data de 03.12.2021 au fost avizați și în cadrul CTE CNAIR S.A.

În perioada următoare, indicatorii tehnico-economici ai Autostrăzii Buzău – Focșani vor parcurge circuitul legal de avizare.

Publicitate

Acesta presupune avizarea în Consiliului Tehnico-Economic din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, avizarea în Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe și aprobarea prin Hotarâre de Guvern.

Avizul de Gospodărire a Apelor se află în faza finală de obținere, iar procedura de dobândire a Acordului de Mediu este, de asemenea, aproape de final.

Proiectantul, Consitrans S.R.L a finalizat și Proiectul Tehnic care urmează să fie analizat și avizat, astfel încât procedura de achiziție publică pentru realizarea lucrărilor să poată fi lansată până la sfarșitul anului 2021.

Finanțarea pentru execuția lucrărilor destinate Autostrăzii Buzău – Focșani va fi asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Autostrada Focșani – Bacău

  • Lungime: 95,902 km
  • Valoare contract: 20.123.408,52 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 10.01.2019

Studiul de Fezabilitate, revizuit conform observațiilor Beneficiarului, a fost transmis de către Prestator, iar în prezent acesta se află în curs de analiză în cadrul departamentelor de specialitate din cadrul companiei, urmând ca până în data de 25.11.2021 să fie finalizată această analiză.

În prezent, Prestatorul elaborează Proiectul Tehnic.

De asemenea, se află în curs de obținere Avizul de Gospodărire a Apelor, iar procedura pentru Acordul de Mediu a intrat deja într-o fază avansată.

Autostrada Bacău – Pașcani

  • Lungime: 77,28 km
  • Valoare contract: 16.950.944,23 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 01.03.2019

În prezent, Prestatorul implementează în cadrul Studiului de Fezabilitate observațiile tehnice emise de CNAIR, urmand sa retransmită varianta revizuită a Studiului de Fezabilitate.

De asemenea, și Proiectul Tehnic este în curs de revizuire ca urmare a observațiilor emise de către CNAIR.

Avizul de Gospodărire a Apelor se afla în faza finală de dobândire, iar procedura de obținere a Acordului de Mediu se apropie de final.

Autostrada Pașcani – Suceava

  • Lungime: 61,86 km
  • Valoare contract: 11.721.430,96 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: Octombrie.2020

Au fost demarate procedurile de obținere a avizelor și acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism și, în mod simultan, a fost demarată procedura de procurare a Acordului de Mediu.

Investigațiile geotehnice sunt în derulare, ele fiind demarate din luna septembrie 2021. Până în prezent au fost realizați aproximativ 1.000 ml din totalul de 9.256 ml propusi.

Prestatorul nu reusește să mobilizeze în teren numărul de utilaje asumate în cadrul ofertei depuse, ritmul fiind nesatisfăcător. Au fost instituite mecanismele contractuale, iar în prezent, Prestatorul acumulează penalități de întârziere în cuantum de 0.001 % din valoarea de contract / zi de întârziere.

CNAIR a mobilizat o echipa în teren pentru verificarea activității de realizare a investigațiilor geotehnice.

Autostrada/Drum Expres Suceava – Siret

  • Lungime: 56,17 km
  • Valoare contract: 10.092.839,13 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: Octombrie.2020

Au fost demarate procedurile de obținere a avizelor și acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism și, de asemenea, a fost demarată procedura de obținere a Acordului de Mediu.

Investigațiile geotehnice sunt în derulare, ele fiind demarate din luna august 2021. Până în prezent au fost realizați aproximativ 900 ml din totalul de 7.133 ml propuși.

Prestatorul nu reuseste să mobilizeze în teren numărul de utilaje asumate în cadrul ofertei depuse, ritmul fiind nesatisfăcător.

Au fost aplicate mecanismele contractuale, iar în prezent, Prestatorul acumulează penalitati de întârziere în cuantum de 0.001 % din valoarea de contract / zi de întârziere.

Și în cadrul acestui proiect CNAIR a mobilizat o echipă în teren pentru verificarea activității de realizare a investigațiilor geotehnice.

Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni

Completarea/Revizuirea/Actualizarea Studiului de Fezabilitate și elaborarea P.A.C., P.A.D. și P.T.E.

  • Lungime: 100,14 km
  • Valoare contract: 58.830.448,35 lei fără TVA.
  • Data de începere: 2021

CNAIR dorește să clarifice o serie de aspecte privind traseul autostrăzii A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni, în special în contextul preocupărilor unor cetățeni privind interferența uneia dintre alternativele de traseu propuse în cadrul Analizei Multicriteriale Etapa 1 cu intravilanul Unităților Administrativ Teritoriale Lețcani, Breazu, Rediu, Popricani, Rediu Aldei și Golăești.

CNAIR S.A. a luat act de sesizările cetățenilor, le-a analizat, a atras atenția Prestatorului asupra aspectelor reclamate și l-a instructat să găsească o variantă de traseu a Autostrăzii Târgu Neamț – Iași – Ungheni cu un impact minim, atât social cât și de mediu, fără să facă însă rabat de la parametrii tehnici și de calitate.

CNAIR S.A. a solicitat prompt celor 24 de U.A.T-uri intersectate, să prezinte un punct de vedere oficial în legătură cu variantele de traseu analizate. Până în prezent au fost primite doar 10 răspunsuri care susțin realizarea variantei albastre de traseu.

În perioada 22 noiembrie -25 noiembrie 2021, reprezentanți ai CNAIR S.A și ai Proiectantului s-au deplasat pe amplasament și au verificat zona cuprinsă între Lețcani și Golăești, pentru identificarea constrângerilor și pentru analizarea aspectelor sesizate de locuitori.

Au fost parcurse alternativele de traseu clasate pe primele două locuri în cadrul Analizei Multicriteriale – Etapa 1 (varianta verde și varianta albastră) dar și zona unde ar putea fi construit drumul de legătură care va asigura conexiunea Autostrăzii A8 cu Aeroportul Internațional Iași și cu viitorul Spital Regional de Urgență Iași.

În urma vizitei s-a constatat că numărul imobilelor afectate nu este de ordinul sutelor ci de ordinul zecilor și nu sunt afectate lăcașe de cult.

A fost identificată și o nouă zonă pentru realizarea drumului de legatură care va asigura conexiunea Autostrăzii A8 cu Aeroportul Internațional Iași si cu viitorul Spital Regional de Urgență Iași.

În data de 26 noiembrie 2021, a avut loc o întâlnire on-line a reprezentanților CNAIR S.A., ai Proiectantului și cei ai Jaspers, care a avut ca principal subiect de analiză aspectele mentionate de catre locuitorii zonei.

În plus, la invitația Primăriei Municipiului Iași, în data de 02 decembrie 2021, reprezentanții CNAIR S.A și cei ai Proiectantului au participat la o nouă dezbatere pe marginea variantelor de traseu, propuse pentru zona cuprinsă între localitățile Lețcani și Golăești.

Aici au fost analizate aspecte tehnice legate de amplasarea nodurilor rutiere și de corelarea cu obiectivele de investiții derulate de Autoritătile Publice Locale.

Printre solicitările formulate cu această ocazie se numără și cea privind realizarea drumurilor de legatură cu Aeroportul Internațional Iași și cu viitorul Spital Regional de Urgență Iași, la profil de 2 benzi de circulatie pe sens.

Reprezentanții Unităților Administrativ Teritoriale prezenți la dezbatere au agreeat varianta albastră de traseu.

Prestatorul urmează să realizeze o analiză detaliată pe varianta albastră, în concordanță cu toate constrângerile identificate și confirmate în teren în privinâa variantei verzi dar și cu solicitarile reprezentanților Autorităților Publice Locale.

Tot Prestatorul trebuie să analizeze și să propună încă o alternativă de traseu pentru realizarea conexiunii cu Aeroportul Internațional Iași și cu viitorul Spital Regional de Urgență Iași, tinând cont de observațiile privind natura terenului de fundare din zona în care a fost propus traseul inițial.

CNAIR S.A. va organiza noi consultari publice cu toti factorii implicați, după finalizarea analizei traseului, în conformitate cu aspectele constatate.

Pe sectorul cuprins între Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos, în lungime de 30 de km, au fost demarate în data de 12.10.2021 investigațiile geotehnice.

Până în prezent au fost realizați 1.539 ml din totalul de 6.242 ml propuși, iar Prestatorul are mobilizate în teren 7 utilaje de forare.

Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț

  • Lungime: 211 km
  • Valoare contract: 17,58 mil lei fără TVAlei fara T.V.A.
  • Data de începere: 28.05.2019

Marți, 07.12.2021, Ingenieria Especializada Obra Civil E Industrial S.A. a înaintat Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț revizia 3, așa cum a fost stabilit în cadrul sedințelor săptămânale de progres.

Documentația a fost predată pentru întreg obiectivul de investiție.

La o primă analiză, s-a constatat că lipsesc documentațiile necesare pentru obținerea Acordului de mediu (RIM, SEA, SEICA, PMM etc.), documentațiile privind ocuparea terenurilor (Raportul de Evaluare al imobilelor afectate, identificarea proprietarilor și a imobilelor deținute de aceștia, precum și lista proprietarilor și imobilele afectate, semnate și ștampilate de Primării), iar volumul Autorizații, Avize și Acorduri este incomplet.

În perioada următoare, documențatia va fi analizată de către Departamentele de specialitate din cadrul CNAIR S.A. în vederea verificării modului în care au fost implementate observațiile emise anterior și, de asemenea, dacă nivelul de calitate al documentației transmise corespunde cu cel solicitat prin Caietul de sarcini.

Autostrada Brașov – Bacău

  • Lungime: 165 km
  • Valoare contract: 20.093.359,86 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 10.07.2020

În prezent se află în derulare etapa finală de realizare a Analizei multicriterială de traseu (AMC2), în urma căreia va fi stabilită varianta de traseu optimă.

Prestatorul implementează la acest moment în cadrul documentației AMC 2, observațiile emise de către CNAIR și de către consultantul Jaspers.

Dupa retransmiterea documentației revizuite, aceasta va fi analizată și avizată în cadrul CTE CNAIR, urmând ca ulterior să poată fi demarate activitățile de teren pe varianta de traseu avizată.

Drum Expres Focșani – Brăila

  • Lungime: 76 km
  • Valoare contract: 15.001.446,99 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 27.07.2020

În prezent se află în derulare etapa finală de realizare a Analizei multicriteriala de traseu (AMC2), în urma căreia va fi stabilită varianta de traseu optimă.

Drum Expres Brăila – Galați

Proiectare și execuție

  • Contract semnat 15.04.2021
  • Lungime: 11,08 km
  • Valoare contract: 371.416.13109 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 01.07.2021

Drum Expres Tișița – Albița

Elaborare SF

  • Lungime: 76 km
  • Valoare contract: 11.057.073,07 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: August 2020

În prezent se afla în curs de realizare Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 1, în urma căreia vor fi stabilite minim două variante de traseu, ce vor fi analizate întru-un mod mai detaliat în etapa finală de analiza și anume Analiza Multicriteriala de Traseu Etapa 2.

De asemenea, la acest moment se studiază posibilitatea realizării la nivel de drum expres a sectorului rutier dintre Tișița și Albița sau la nivel de Drum Trans-Regio.

Necesitatea analizei în cauză a apărut în urma rezultatelor obținute în cadrul AMC1, conform cărora rata de rentabilitare a proiectului (profitabilitatea proiectului de investiții) este foarte scăzută, raportat la cerințele de eligibilitate impuse pentru proiecte ce beneficiază de finanțare nerambursabilă.

Drum Expres Bacău – Piatra Neamț

Elaborare SF+PT

  • Lungime: 61 km
  • Valoare contract: 8.923.930,03 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: Martie 2020

În luna iulie.2021, a fost avizată în cadrul CTE CNAIR Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 1 în urma căreia au fost alese două variante de traseu.

În prezent, se află în curs de realizare Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 2, în urma căreia va fi aleasă varianta optimă dintre cele două selectate în prima etapă de analiză.

Imediat după stabilirea și avizarea traseului optim, va fi demarată campania de realizare a investigațiilor de teren, cât și activitățile de obținere a Certificatului de Urbanism și a Acordului de Mediu.

Drum de mare viteză Vatra Dornei – Suceava

  • Lungime: 107 km
  • Valoare contract: 14.475.000 lei fara T.V.A.
  • Data de începere: 2021

În prezent, se află în curs de realizare Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 1, în urma căreia vor fi stabilite minim două variante de traseu, ce vor fi analizate într-un mod mai detaliat în etapa finală de analiză și anume Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 2.

Imediat după stabilirea și avizarea traseului optim, va fi demarată campania de realizare a investigațiilor de teren, cât și activitățile de obținere a Certificatului de Urbanism și a Acordului de Mediu.

surse: Mediafax, CNAIR

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MAI va monitoriza presa și rețelele sociale pentru a combate informațiile false despre buletinul electronic

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne alocă 2,29 milioane de lei pentru servicii de monitorizare a presei și a rețelelor sociale, cu scopul de a urmări modul în care se discută în spațiul public implementarea cărții electronice de identitate.

Practic, acest sistem nu presupune un simplu abonament la o agenție de știri, ci un sistem software și hardware de tip „Media Intelligence”, care să îndeplinească mai multe funcții, potrivit economedia.ro.

Printre acestea se numără înregistrarea și arhivarea emisiunilor radio și TV în care este discutat buletinul electronic.

Astfel, MAI dorește să păstreze în format audio/video toate intervențiile publice pe această temă, pentru a putea analiza discursul în timp real.

Monitorizarea mediului online

De asemenea, sistemul va include monitorizarea mediului online, ceea ce presupune analizarea site-urilor de știri, a blogurilor și a rețelelor sociale pentru identificarea unor termeni-cheie legați de proiect, precum „buletin electronic”, „cip” sau „semnătură digitală”.

Potrivit caietului de sarcini analizat de economedia.ro, platforma trebuie să asigure și o funcție de analiză a sentimentului, capabilă să indice dacă percepția publică asupra subiectului este favorabilă, neutră sau negativă.

Publicitate

Scopul proiectului: creșterea numărului de buletine electronice emise

Scopul proiectului este de a sprijini și accelera adoptarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România.

MAI vrea să identifice în timp real informațiile false care devin virale, pentru a putea reacționa rapid cu dezmințiri oficiale și campanii de informare direcționate.

De exemplu, dacă apar temeri legate de „stocarea amprentelor”, instituția ar putea aloca buget pentru materiale care explică securitatea datelor biometrice.

Prin acest sistem, Ministerul de Interne urmărește să combată răspândirea informațiilor negative despre buletinul electronic și să își adapteze comunicarea pentru a accelera adoptarea cărții electronice de identitate.

În prezent, mai puțin de 5% dintre români dețin acest document. 

România și-a asumat (prin PNRR) ca până la sfârșitul lui 2026 să emită aproximativ 5 milioane de buletine electronice.

Pentru a realiza acest lucru, ar fi nevoie de un ritm de peste 150.000-200.000 de documente eliberate lunar la nivel național, însă acest lucru nu se întâmplă momentan, deoarece populația este neîncrezătoare cu privire la această schimbare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending