Connect with us

Actualitate

Proiect inedit pe locul unde Eminescu a văzut lumina zilei. Cum vrea o fundație culturală să readucă la viață atmosfera de pe vremea Eminovicilor

Publicat

Publicitate

O fundație culturală din Botoșani vrea să readucă la viață casa în care s-a născut poetul Mihai Eminescu. Imobilul a ars acum 138 de ani și pe locul a fost ridicată, aproape imediat o altă casă. De-a lungul timpului acest imobil a fost transformat în locuință socială, cazino și spațiu comercial, scrie ADEVĂRUL

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Mult timp, în rândul publicului larg, a fost menținută o confuzie privind locul nașterii sale. Mai precis, s-a crezut că poetul a văzut lumina zilei la Ipotești, un sat aflat la opt kilometri de municipiul Botoșani, acolo unde se află și casa memorială dedicată poetului, inclusă într-un Memorial, unic în România. În realitatea, Mihai Eminescu s-a născut în municipiul Botoșani, într-o casă din Centrul Istoric al orașului, astăzi pe strada Piața 1 Decembrie, lângă biserica Uspenia, o ctitorie medievală a Elenei Rareș. Casa originală a fost distrusă de un incendiu de la finele secolului al XIX lea. Pe locul ei a fost construită o alta, după zece ani. De-a lungul timpului locul, deși atât de important pentru cultura română a fost ignorat, fiind transformat în locuință socială, la etaj, dar și în spații comerciale la parter. O asociație culturală din Botoșani este hotărâtă să readucă la viață adevărata casă a lui Eminescu, după o schiță a locuinței originale.

Casa căminarului Eminovici, luată cu banii nevestei

Familia Eminovici, formată la început din Gheorghe Eminovici, căminar, adică un dregător care  strângea dările de pe cârciumărit și mai apoi un soi de administrator de moșie, și Raluca Iurașcu, fiica unui boier din Joldești, astăzi comuna Vorona, județul Botoșani. Înaintea lui Mihai Eminescu, familia Eminovicilor a mai avut încă șase copii. Mihai era penultimul născut dintre băieți. În perioada în care s-a născut Eminescu, adică în intervalul 1842-1855, Familia Eminovici trăia în târgul Botoșanilor, pe atunci o așezare urbană prosperă și cosmopolită, al treilea târg ca importanță din Principate. Așa cum arată eminescologul Nicolae Iosub, Raluca Eminovici este cea care a cumpărat casele în care trăiau Eminovici, situate lângă biserica Uspenia, o ctitorie a doamnei Elenei Rareș în secolul al XVI lea. Erau niște case scumpe, luate cu banii din zestre ai Ralucăi, locuințe cu potențial comercial, cu dugheană dar și locuință

„Familia Eminovici a locuit la Botoşani, cu intermitenţe, în perioada 1842-1855, în casele cumpărate de Raluca Eminovici, în Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia. La 2 iunie 1842, Raluca Eminovici cumpără pe numele ei, de la Soltana Cheşcu, casele scoase la mezat, cu suma de 450 de galbeni. Această sumă, reprezentând o parte din banii de zestre ce i se cuveneau Ralucăi, este achitată de stolnicul Vasile Iuraşcu, care se ocupă şi de definitivarea actelor.Construite pe loc domnesc, casele erau situate pe Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia, în plin centrul comercial al oraşului Botoşani. Din acest motiv, la fel ca şi cele mai multe dintre casele din zonă şi cea cumpărată de Raluca avea în partea dinspre stradă o dugheană, iar în spate, locuinţa proprietarului. Vasile Iuraşcu intuieşte valoarea caselor, datorat amplasamentului lor bun şi posibilităţii creşterii preţului lor, în viitor”, arată Nicolae Iosub în „Locuri ce amintesc de Eminescu la Botoșani”, apărută în revista „Luceafărul”.

Locul unde Mihail a văzut lumina zilei

Publicitate

În această casă cu cinci camere, sobe generoase și un interior de locuință de târgoveț cu ceva parale, a văzut lumina zilei, Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie 1850. Era o iarnă geroasă așa că botezul ar fi avut loc pe 21 ianuarie, la biserica Uspenia, aflată chiar lângă casa familiei. „Casa era în proximitatea bisericii Uspenia. Practic erau gard in gard.”, mărturisește și preotul Marius Babiuc, paroh la Uspenia. Botezat Mihail, era cel de-al șaptelea copil al familiei Eminovici, și este înregistrat în registrul pentru nașteri al bisericii, la poziția a treia pe anul 1850, de către preotul Ioan Iconomu. Nașul lui Mihai Eminescu, este chiar stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl mamei sale. Pe scurt, a fost botezat de bunicul său. În casa de lângă Uspenia, din târgul Botoșanilor, Mihai Eminescu a locuit, cu familia, până la vârsta de 5 ani. Casele au fost vândute iar familia s-a mutat la Ipotești, la opt kilometri de târgul Botoșaniului, pe moșia cumpărată de Gheorghe Eminovici. Aici, la Ipotești, Mihai Eminescu își va petrece copilăria idilică.

Casă distrusă de incendiu transformată în cazino, locuință cu chirie și magazin

Casa în care Mihai Eminescu a văzut lumina zilei a fost distrusă în vara lui 1887, în urma unui incendiu devastator care a distrus o parte a centrului târgului Botoșanilor. „ Pe 3 iunie 1887, focul cel mare care a cuprins o mare parte din centrul Botoşanilor, mistuind 310 case şi 200 de prăvălii, a cuprins şi casa în care s-a născut poetul  Mihai Eminescu, biserica Uspenia scăpând doar cu distrugerea acoperişului şi clopotniţei, aşa cum se vede şi în fotografia făcută de Jean Bielig. Nici casa familiei Eminovici nu a fost distrusă în întregime, ci numai acoperişul, fiind ulterior reparată.”, precizează Nicolae Iosub în același articol.

Casa, așa cum se precizează în articol a fost refăcută dar de-a lungul timpului a fost ignorată de autorități. Inclusiv de autoritățile comuniste. Imobilul s-a deteriorat și a servit, după 1990, la etaj, drept locuință dată în chirie, iar la parter ca spațiu comercial. A fost rând pe rând, consignație, cazinou cu păcănele și magazine cu specific diferit. Abia în anul 2000, Fundația Culturală Hyperion Caiete Botoșănene a luat inițiativa și a montat un bust din bronz al poetului, la respectiva casă, ca o aducere aminte. Anul 2000 a fost, de altfel, anul Eminescu. Astăzi fațada casei este reparată de administrația locală, dar imobilul încă nu are o destinație muzeală. Tot Primăria Botoșani a început, încă din 2023, o serie de demersuri pentru achiziționarea acestei case și valorificarea culturală a acesteia.

Planuri pentru casa unde s-a născut Eminescu

Fundația Culturală Hyperion spune că are planuri mari pentru casa în care s-a născut Eminescu. Mai precis, pe baza unor schițe păstrate, după incendiul din 1887, se dorește preluarea clădirilor și reamenajarea acestora în spiritul epocii lui Eminescu. Pe scurt, casa să arate exact la fel ca atunci când era locuită de Eminovici. „În intenția noastră este un proiect prin care pe acest loc să obținem câteva spații prin care să realizăm în interior, după grafici, după incendiu, realizate de un grafician, în care iese în evidență structura casei lui Eminescu. Și am dori să o realizăm în acest spațiu în măsura în care și autoritățile se implică și asigură fondurile necesare.”, precizează Gellu Dorian, scriitor și președinte al Fundației Culturale Hyperion.

Scrie ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii intră în vacanță joi, după finalizarea cursurilor

Publicat

Publicitate

Elevii vor intra de joi, după finalizarea cursurilor, în vacanța prilejuită de Sărbătorile Pascale, urmând să se întoarcă la școală pe 28 aprilie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Vacanța de vară va începe pe 20 iunie, după terminarea cursurilor.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie.

Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie.

Anul școlar viitor va debuta pe 8 septembrie. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus. Obiceiuri și tradiții populare

Publicat

Publicitate

Miercurea Mare este o zi foarte importantă în săptămâna care Paștele în tradiția creștină ortodoxă, și are o profundă încărcătură spirituală. Este o zi a reflecției și a pocăinței, marcată de semnificații biblice importante legate de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos pe pământ.

În Miercurea Mare, Biserica face pomenire de trădarea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, care l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți.

Acest act de trădare este văzut ca o lecție spirituală despre pericolul lăcomiei, al ipocriziei și al slăbiciunii sufletești.

Miercurea este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.

„Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-l ucidă.” (Matei, 26:4).

Şi tot acum, Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece apostoli, se duce la arhierei pentru a-l vinde pe Hristos: „A zis: «Ce voiţi să îmi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre?»

Publicitate

Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.” (Matei, 26, 15-16).

Evangheliile povestesc că Iisus a petrecut ziua de miercuri în Betania, în familia prietenilor săi, Lazăr, cel înviat din morţi, Marta şi Maria, şi în casa lui Simon Leprosul.

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.

Conform scrierilor teologice, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosițe după înmormântarea Mântuitorului.

A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ”.

A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.

„Pe când se afla Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir scump şi l-a turnat pe capul Lui, când şedea El la masă.

Şi văzând aceasta ucenicii Lui, le-a părut rău şi au zis:

«Pentru ce s-a făcut această pagubă? Căci acest mir se putea vinde pe un preţ mare şi se putea da săracilor».

Iisus, însă, înţelegând aceasta le-a zis:

«Pentru ce aduceţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut ea pentru Mine. Căci pe săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă aveţi pururea.

Aceasta, turnând acest mir pe trupul Meu, M-a pregătit pentru îngropare.

Şi drept vă spun: oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în lumea toată, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei»”. (Matei, 26:6-13).

Miercurea Mare: Obiceiuri și tradiții populare

Miercurea Mare este adesea considerată ultima zi în care gospodinele pot începe curățenia generală de Paște, pentru că de joi încep pregătirile rituale (vopsirea ouălor, coacerea cozonacilor etc.).

În unele zone, femeile nu mai spală rufe după această zi, considerând că e păcat să muncești în timp ce se retrăiește Patima lui Hristos.

Postul este ținut cu strictețe – fără ulei sau vin. Este însă ziua în care se fac planurile pentru masa de Paște.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie, se mătură curţile, se repară gardurile, se curăţă şurile, se scoate nămolul din şanţuri, se face curăţenie şi în grajdul animalelor.

Dacă luni este ziua de scos lucrurile la aerisit, văruit casele, spălat sau se reparat mobila, geamurile şi perdelele, apoi muncile la câmp sunt permise doar până miercuri.

De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Această zi ne îndeamnă la introspecție sinceră asupra propriei vieți, renunțarea la egoism și falsitate, la iertare și la apropiere de Dumnezeu.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfintele Mucenițe Agapia, Irina și Hionia

Publicat

Publicitate

În anul 304 trei surori din Tesalonic, Grecia, anume: Agapia, Hionia și Irina au fost întemnițate pentru că s-au găsit la ele mai multe cărți de rugăciune și epistole. Mai erau învinuite că împreună cu alte trei creștine, Casia, Filipa și Eutihia și un bărbat anume Agaton, nu au vrut nici să jertfească, nici să mănânce din carnea adusă la templu.

Cele trei surori au fost supuse judecății, însă ele au răspuns și au mărturisit pe Hristos cu mult curaj în fața judecătorului Dulcețiu. Pentru aceasta Agapia și Hionia au fost arse de vii în următoarea zi, iar sora lor mai mică, Irina, a fost adusă din nou în fața judecătorului. Însă nici Irina nu a renunțat la credința creștină, deși primise felurite amenințări.

În consecință, ea a primit cununa muceniciei, asemenea surorilor sale, fiind arsă de vie.

Citeste mai mult

Actualitate

Aur european pentru Botoșani: Andreea Cotruța aduce trei medalii, aur și două argint, la haltere în curtea CS Botoșani

Publicat

Publicitate

Halterofila Andreea Cotruța, botoșăneanca noastră de la CS Botoșani, a obținut o medalie de aur și două de argint la categoria 59 kg, astăzi, marți seară, în cadrul Campionatelor Europene de haltere desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova.

Cotruța a obținut aurul la total, cu 208 kg, după ce a luat argint la smuls, cu 94 kg (a ratat ultima încercare, la 97 kg), și la aruncat, cu 114 kg (ratând două tentative, la 118 kg și 120 kg).

La cat. 55 kg, Estefania Dobre s-a clasat pe locul 13 la smuls, cu 75 kg, a fost a 14-a la aruncat, cu 93 kg, iar la total a ocupat locul 13, cu 168 kg.

În concursul masculin, al cat. 61 kg, Daniel Dorobete a fost al nouălea la smuls, cu 115 kg, al zecelea la aruncat, cu 135 kg, și tot al zecelea la total, cu 250 kg. La aceeași categorie, Daniel Jigău a încheiat pe 11 la ambele stiluri (95 kg la smuls, 125 kg la aruncat), cât și la total (220 kg).

După trei zile, bilanțul delegației României este de patru medalii de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Mihaela Cambei a cucerit trei medalii de aur la cat. 49 kg, o medalie de argint a fost câștigată de Cristian Luca la cat. 55 kg (stilul smuls), iar medaliile de bronz, una a fost câștigată de Ioana Mădălina Miron (cat. 45 kg, smuls) și alta obținută de Cosmina Pană (cat. 49 kg, smuls).

România participă la Campionatele Europene de seniori de la Chișinău cu un lot de 15 sportivi (8 băieți și 7 fete).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending