Connect with us

Actualitate

Proiect inedit pe locul unde Eminescu a văzut lumina zilei. Cum vrea o fundație culturală să readucă la viață atmosfera de pe vremea Eminovicilor

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O fundație culturală din Botoșani vrea să readucă la viață casa în care s-a născut poetul Mihai Eminescu. Imobilul a ars acum 138 de ani și pe locul a fost ridicată, aproape imediat o altă casă. De-a lungul timpului acest imobil a fost transformat în locuință socială, cazino și spațiu comercial, scrie ADEVĂRUL. 

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Mult timp, în rândul publicului larg, a fost menținută o confuzie privind locul nașterii sale. Mai precis, s-a crezut că poetul a văzut lumina zilei la Ipotești, un sat aflat la opt kilometri de municipiul Botoșani, acolo unde se află și casa memorială dedicată poetului, inclusă într-un Memorial, unic în România. În realitatea, Mihai Eminescu s-a născut în municipiul Botoșani, într-o casă din Centrul Istoric al orașului, astăzi pe strada Piața 1 Decembrie, lângă biserica Uspenia, o ctitorie medievală a Elenei Rareș. Casa originală a fost distrusă de un incendiu de la finele secolului al XIX lea. Pe locul ei a fost construită o alta, după zece ani. De-a lungul timpului locul, deși atât de important pentru cultura română a fost ignorat, fiind transformat în locuință socială, la etaj, dar și în spații comerciale la parter. O asociație culturală din Botoșani este hotărâtă să readucă la viață adevărata casă a lui Eminescu, după o schiță a locuinței originale.

Casa căminarului Eminovici, luată cu banii nevestei

Familia Eminovici, formată la început din Gheorghe Eminovici, căminar, adică un dregător care  strângea dările de pe cârciumărit și mai apoi un soi de administrator de moșie, și Raluca Iurașcu, fiica unui boier din Joldești, astăzi comuna Vorona, județul Botoșani. Înaintea lui Mihai Eminescu, familia Eminovicilor a mai avut încă șase copii. Mihai era penultimul născut dintre băieți. În perioada în care s-a născut Eminescu, adică în intervalul 1842-1855, Familia Eminovici trăia în târgul Botoșanilor, pe atunci o așezare urbană prosperă și cosmopolită, al treilea târg ca importanță din Principate. Așa cum arată eminescologul Nicolae Iosub, Raluca Eminovici este cea care a cumpărat casele în care trăiau Eminovici, situate lângă biserica Uspenia, o ctitorie a doamnei Elenei Rareș în secolul al XVI lea. Erau niște case scumpe, luate cu banii din zestre ai Ralucăi, locuințe cu potențial comercial, cu dugheană dar și locuință

„Familia Eminovici a locuit la Botoşani, cu intermitenţe, în perioada 1842-1855, în casele cumpărate de Raluca Eminovici, în Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia. La 2 iunie 1842, Raluca Eminovici cumpără pe numele ei, de la Soltana Cheşcu, casele scoase la mezat, cu suma de 450 de galbeni. Această sumă, reprezentând o parte din banii de zestre ce i se cuveneau Ralucăi, este achitată de stolnicul Vasile Iuraşcu, care se ocupă şi de definitivarea actelor.Construite pe loc domnesc, casele erau situate pe Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia, în plin centrul comercial al oraşului Botoşani. Din acest motiv, la fel ca şi cele mai multe dintre casele din zonă şi cea cumpărată de Raluca avea în partea dinspre stradă o dugheană, iar în spate, locuinţa proprietarului. Vasile Iuraşcu intuieşte valoarea caselor, datorat amplasamentului lor bun şi posibilităţii creşterii preţului lor, în viitor”, arată Nicolae Iosub în „Locuri ce amintesc de Eminescu la Botoșani”, apărută în revista „Luceafărul”.

Locul unde Mihail a văzut lumina zilei

Publicitate

În această casă cu cinci camere, sobe generoase și un interior de locuință de târgoveț cu ceva parale, a văzut lumina zilei, Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie 1850. Era o iarnă geroasă așa că botezul ar fi avut loc pe 21 ianuarie, la biserica Uspenia, aflată chiar lângă casa familiei. „Casa era în proximitatea bisericii Uspenia. Practic erau gard in gard.”, mărturisește și preotul Marius Babiuc, paroh la Uspenia. Botezat Mihail, era cel de-al șaptelea copil al familiei Eminovici, și este înregistrat în registrul pentru nașteri al bisericii, la poziția a treia pe anul 1850, de către preotul Ioan Iconomu. Nașul lui Mihai Eminescu, este chiar stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl mamei sale. Pe scurt, a fost botezat de bunicul său. În casa de lângă Uspenia, din târgul Botoșanilor, Mihai Eminescu a locuit, cu familia, până la vârsta de 5 ani. Casele au fost vândute iar familia s-a mutat la Ipotești, la opt kilometri de târgul Botoșaniului, pe moșia cumpărată de Gheorghe Eminovici. Aici, la Ipotești, Mihai Eminescu își va petrece copilăria idilică.

Casă distrusă de incendiu transformată în cazino, locuință cu chirie și magazin

Casa în care Mihai Eminescu a văzut lumina zilei a fost distrusă în vara lui 1887, în urma unui incendiu devastator care a distrus o parte a centrului târgului Botoșanilor. „ Pe 3 iunie 1887, focul cel mare care a cuprins o mare parte din centrul Botoşanilor, mistuind 310 case şi 200 de prăvălii, a cuprins şi casa în care s-a născut poetul  Mihai Eminescu, biserica Uspenia scăpând doar cu distrugerea acoperişului şi clopotniţei, aşa cum se vede şi în fotografia făcută de Jean Bielig. Nici casa familiei Eminovici nu a fost distrusă în întregime, ci numai acoperişul, fiind ulterior reparată.”, precizează Nicolae Iosub în același articol.

Casa, așa cum se precizează în articol a fost refăcută dar de-a lungul timpului a fost ignorată de autorități. Inclusiv de autoritățile comuniste. Imobilul s-a deteriorat și a servit, după 1990, la etaj, drept locuință dată în chirie, iar la parter ca spațiu comercial. A fost rând pe rând, consignație, cazinou cu păcănele și magazine cu specific diferit. Abia în anul 2000, Fundația Culturală Hyperion Caiete Botoșănene a luat inițiativa și a montat un bust din bronz al poetului, la respectiva casă, ca o aducere aminte. Anul 2000 a fost, de altfel, anul Eminescu. Astăzi fațada casei este reparată de administrația locală, dar imobilul încă nu are o destinație muzeală. Tot Primăria Botoșani a început, încă din 2023, o serie de demersuri pentru achiziționarea acestei case și valorificarea culturală a acesteia.

Planuri pentru casa unde s-a născut Eminescu

Fundația Culturală Hyperion spune că are planuri mari pentru casa în care s-a născut Eminescu. Mai precis, pe baza unor schițe păstrate, după incendiul din 1887, se dorește preluarea clădirilor și reamenajarea acestora în spiritul epocii lui Eminescu. Pe scurt, casa să arate exact la fel ca atunci când era locuită de Eminovici. „În intenția noastră este un proiect prin care pe acest loc să obținem câteva spații prin care să realizăm în interior, după grafici, după incendiu, realizate de un grafician, în care iese în evidență structura casei lui Eminescu. Și am dori să o realizăm în acest spațiu în măsura în care și autoritățile se implică și asigură fondurile necesare.”, precizează Gellu Dorian, scriitor și președinte al Fundației Culturale Hyperion.

Scrie ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending