Connect with us

Economie

Proiect: 50.000 de lei AMENDĂ pentru fermierii care nu respectă regulile în sectorul de agricultură ecologică

Publicat

Publicitate

Fermierii care nu respectă regulile în sectorul de agricultură ecologică riscă amenzi de până la 50.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre publicat în dezbatere de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR a publicat marți, 16 august, o hotărâre privind stabilirea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor în sectorul de agricultură ecologică.

Documentul creează cadrul instituțional pentru stabilirea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor în sectorul de agricultură ecologică.

Ce sancțiuni riscă producătorii care nu respectă reglementările agriculturii bio

Conform horărârii publicată de MADR, constituie contravenţii următoarele fapte ale operatorilor/grupurilor de operatori care produc, pregătesc, distribuie sau depozitează produse ecologice ori în conversie, care importă astfel de produse dintr-o ţară terţă sau exportă astfel de produse spre o ţară terţă, sau care introduc astfel de produse pe piaţă:

„a) utilizarea fără drept a termenilor ecologic, biologic, organic, a cuvintelor derivate şi a diminutivelor acestora, precum bio și eco, singure sau în combinație, pe etichetă, pe materialele publicitare, în mediul electronic sau în documentele comerciale ale unui produs, inclusiv termenii utilizați în mărci comerciale sau nume de societăți, sau practici dacă ar putea induce în eroare consumatorul sau utilizatorul sugerând natura ecologică a produsului şi care nu respectă prevederile art. 30, 32 şi 33 din Regulamentul (UE) 2018/848.

Publicitate

b) nerespectarea de către operatori/grupurile de operatori a normelor privind producţia, pregătirea, distribuția, depozitarea, importul, exportul, introducerea pe piață a produselor ecologice sau în conversie, prevăzute în:

(i) capitolul III – Norme de producție, art. 9-19, 21, 23, 27-28, 39, 44, alin. (1), Anexele II-III la Regulamentul (UE) 2018/848;

(ii) art. 1-9 din Regulamentul (UE) 2021/1165 de autorizare a anumitor produse şi substanțe pentru utilizarea în producţia ecologică şi de stabilire a listelor acestora;

(iii) art. 1 din Regulamentul (UE) 2021/279 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848;

c) lipsa documentelor/registrelor pe care le ţin operatorii/grupurile de operatori cu privire la activitățile desfăşurate sau neactualizarea acestora în scopul asigurării trasabilității produselor conform prevederilor cadrului legislativ aplicabil producţiei ecologice, prevăzute la:

(i) art. 9, alin. (10), lit. (c), art. 34, alin. (5), art. 39, alin. (1), lit. (a), (b) și (d), Anexa II – partea III, pct: 3.1.5.8, 3.2.1., lit.(c), Anexa II – partea IV, pct. 1.5., lit. (d), Anexa III, pct. 2.2., lit. (d), 3., lit. (b), pct. (i) şi (ii), 4.4., 5., 6., 7.3., 7.4., lit. (c) din Regulamentul (UE) 2018/848;

(ii) pct. 1-7 din Anexa la Regulamentul delegat (UE) 2021/1691 de modificare a anexei II la Regulamentul (UE) 2018/848 în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la ținerea de registre aplicabile operatorilor din sectorul producției ecologice;

(iii) art. 2 şi 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2119 de stabilire a unor norme detaliate privind anumite registre şi declarații solicitate de la operatori şi grupuri de operatori şi privind mijloacele tehnice pentru eliberarea de certificate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1378 al Comisiei în ceea ce priveşte eliberarea certificatului pentru operatori, grupuri de operatori şi exportatori din ţări terțe;

d) desfăşurarea activităţilor de introducere pe piață/distribuţie, import, export de produse ecologice sau în conversie de către operatori economici care nu şi-au notificat activitatea la direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului Bucureşti şi/sau activitatea acestora nu face obiectul sistemului de control, conform prevederilor art. 7, alin. (1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2, alin. (1) – (3) şi alin. (6)-(7) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2022 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea activității operatorilor/grupurilor de operatori în agricultura ecologică;

e) desfăşurarea activităţilor de introducere pe piață/distribuţie, import, export de produse ecologice sau în conversie de către operatori economici care nu deţin certificatul prevăzut la art. 35 din Regulamentul (UE) 2018/848 şi/sau dacă acesta a făcut obiectul unei măsuri de suspendare/retragere.

f) introducerea pe piață/distribuţia, exportul, utilizarea în producția ecologică a unor produse ecologice sau în conversie pentru care organismul de control a dispus o măsura provizorie de interzicere şi/sau o măsură de suspendare/retragere a certificării în conformitate cu prevederile art. 29, alin. (1), lit. (b), art. 41, alin. (1), lit. (b) din Regulamentul (UE) 2018/848 și ale Anexei nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 312/2021 privind organizarea sistemului de control şi certificare, de aprobare a organismelor de control şi de supraveghere a activităţii acestora în agricultura ecologică;

g) comercializarea de produse ecologice în afara teritoriului României, de către operatori/grupuri de operatori care nu au obţinut certificatul de tranzacție prevăzut la art. 9, alin. (1), lit. r) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 312/2021;

h) nerespectarea de către operatori/grupuri de operatori a uneia sau mai multor obligații ce privesc:

(i) comunicarea imediată către organismul de control a unei suspiciuni de neconformitate probată sau care nu poate fi exclusă, conform prevederilor art. 27, lit. (d), art. 28, alin. (2), lit. (d) din Regulamentul (UE) 2018/848;

(ii) cooperarea cu organismul de control în cadrul verificării și identificării motivelor de nerespectare, conform prevederilor art. 27, lit. (e), art. 28, alin. (2), lit. (e) din Regulamentul (UE) 2018/848;

(iii) informarea clienților cu privire la o suspiciune de neconformitate probată sau o neconformitate care afectează integritatea produselor ecologice, prevăzută la art. 39, alin. (1), lit. (d), primul paragraf de la pct. iii) din Regulamentul (UE) 2018/848;

(iv) informarea imediată a direcței pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti cu privire la retragerea din producția ecologică prevăzută la art. 39, alin. (1), lit. (d), al treilea paragraf de la pct. iii) din Regulamentul (UE) 2018/848, la art. 9, alin. (1) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2022;

(v) asigurarea accesului reprezentanților autorității competente de la nivel central şi/sau judeţean pentru efectuarea verificărilor în cadrul controalelor oficiale, în conformitate cu prevederile art. 15, alin. (1) şi (2) din Regulamentului (UE) 2017/625, art. 20, alin. (3) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 312/2021;

(vi) respectarea termenului de păstrarea a documentelor justificative înregistrărilor și a tuturor documetelelor eliberate de organismul de control, conform prevederilor art. 20, alin. (15) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 312/2021 şi art. 9, alin. (2) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2022;

(vii) îndeplinirea condițiilor de scutire de la obligația de înregistrare în agricultura ecologică prevăzute la art. 34 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2018/848 şi a obligaţiilor stabilite în Anexa nr. 10 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2022.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) faptele prevăzute la lit. a), d), e), cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei şi măsura complementară de oprire temporară de la comercializare a produselor în cauză, până la remedierea deficiențelor constatate;

b) faptele prevăzute la lit. b) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;

c) faptele prevăzute la lit. c), f), g) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

d) faptele prevăzute la lit. h) cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei”, se arată în documentul publicat pe site-ul MADR.

Vezi AICI proiectul (.pdf). 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

sursa: madr.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending