Connect with us

Actualitate

Programul „Săptămâna verde” în școli. Ce activități pot organiza profesorii pentru elevi, din 27 februarie. Regulament

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a publicat metodologia pentru derularea programului ”Săptămâna verde” în școli, aplicat în premieră din acest an școlar. Detaliile au fost oferite oficial din 2 februarie, cu trei săptămâni înainte de perioada în care se pot organiza aceste activități.

Potrivit calendarului anului școlar 2022-2023, Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

De asemenea, tot în februarie este vacanța de o săptămână decisă la nivel de inspectorat. În Alba, aceasta este în perioada 20-24 februarie.

În Suceava și Ilfov, elevii sunt în vacanță în perioada 6-10 februarie; în 13-17 februarie este vacanță în Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova. Tot în 20-24 februarie au vacanță și elevii din: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

 
”Săptămâna verde” –  ce activități pot fi organizate

Potrivit metodologiei de organizare a programului, aprobată prin Ordinul ME 3.629 din 2 februarie, în „Săptămâna verde” se organizează activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului.

Publicitate

”Se creează contexte pentru activități în comun – preșcolari, elevi, cadre didactice, părinți, iar aceste contexte sunt nu doar mijloace de învățare, ci și căi de formare a unei culturi școlare bazate pe încredere, respect, colaborare, susținere reciprocă și comunicare nonviolentă”, anunță ministerul.

Se urmărește dezvoltarea capacității elevilor de a:

înțelege și utiliza noțiuni elementare referitoare la mediu și la schimbările climatice pentru a conștientiza faptul că schimbările climatice sunt o problemă emergentă a omenirii, precum și a înțelege măsurile de combatere a acestora
înțelege legislația de mediu și rolul autorităţilor, instituţiilor, companiilor, organizaţiilor nonguvernamentale și altor actori în combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului
înțelege schimbările climatice în context global, sistemic și în conexiune cu alte domenii/ probleme/ teme precum: exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale, poluarea, risipa alimentară, managementul deșeurilor, consumul și producția sustenabile, biodiversitatea, pădurile și viața terestră, apele și viața acvatică, catastrofele naturale, energia verde, justiția socială
explora/investiga mediul înconjurător și a relaționa pozitiv cu mediul natural
lua decizii și de a acționa zi de zi ținând seama de impactul asupra planetei, adoptând un comportament de protejare și îmbunătățire a calității mediului, inclusiv de utilizare responsabilă a resurselor natural
se adapta la fenomene meteo extreme și a răspunde la potențiale dezastre natural
iniția și desfășura acțiuni civice individuale şi/sau în echipă, de combatere a schimbărilor climatice și protecția mediului
participa, în viitor, la elaborarea de politici publice și la dezvoltarea de noi tehnologii care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului.

Mai exact, școlile organizează activități precum:

lecții în natură
dezbateri
jocuri de rol
fotografie vorbită
exerciții de construcție participativă a unor scenarii de viitor
vizionări de documentare
experimente, biblioteci vii, teatru forum, teatru legislativ
proiecte de servicii în folosul comunității
voluntariat
expediții și excursii în parcuri naturale și arii protejate
Activităţile cuprinse în programul „Săptămâna verde” sunt implementate/ facilitate de cadre didactice în colaborare cu antepreșcolari/preșcolari/elevi, părinţi/reprezentanți legali, reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, companiilor sau organizaţiilor nonguvernamentale locale, ţinând cont şi de resursele disponibile în unitatea de învăţământ.

Săptămâna verde – reguli de organizare
Participarea elevilor la activitățile din ”Săptămâna verde” este obligatorie. Absențele sunt înregistrate în catalog.

”Directorul unităţii de învăţământ în colaborare cu echipa coordonatoare monitorizează prezenţa antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor şi a cadrelor didactice la activităţile programului „Săptămâna verde”. Activităţile educative aprobate se înscriu în condica de prezenţă a cadrelor didactice, absenţele antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor se înscriu în mod corespunzător în catalog”, prevede metodologia.

În perioada alocată programului „Săptămâna verde” nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţii de învăţământ. Programul se desfăşoară în conformitate cu un orar special, în fiecare dintre cele 5 zile.

Prin excepţie, la clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal, în perioada dedicată programului „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică.

Orice deplasare în afara unităţii de învăţământ trebuie să aibă un caracter educativ. Nu sunt permise deplasări ale antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor pe durata întregului program (5 zile sau mai mult).

Cadrele didactice și partenerii implicați au acces la o platformă dedicată educației pentru schimbări climatice și pentru mediu. Platforma cuprinde o bibliotecă digitală cu resurse educaționale pe teme de mediu și climă, exemple și oferte de activități, o hartă interactivă a disponibilităților de cazare gratuită din ariile naturale protejate, precum și exemple cu privire la orarul și proiectarea activităților, se mai arată în metodologie.

În perioada alocată programului „Săptămâna verde” cadrele didactice proiectează, desfășoară și evaluează activități educaționale având una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

sunt inter- și transdisciplinare
implică antepreșcolarii/preșcolarii/ elevii în explorarea/investigarea mediului natural
presupun colaborarea dintre antepreșcolari/preșcolari/elevi și familiile lor
contribuie la rezolvarea unor probleme locale de mediu și la informarea/sensibilizarea membrilor comunității locale privind schimbările climatice și protecția mediului
sunt desfășurate în parteneriat cu alte unități de învățământ, instituţii, organizaţii nonguvernamentale şi/sau operatori economici
sunt inovatoare și/sau relevante pentru contextul în care sunt derulate
sunt bazate pe constatările unor cercetări și pe bune practici recente din domeniul educației privind schimbările climatice și de mediu.
Activitățile educaționale desfășurate în cadrul parcurilor naturale și ariilor protejate trebuie să respecte normele și regulile de conduită specifice acestora.

Implicarea părinților
Anumite activități pot fi deschise către participare și părinților/reprezentanților legali ai antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, precum și membrilor comunităților locale, caz în care unitatea de învățământ asigură o modalitate de înscriere a acestora.

Educatorul/ învăţătorul/ dirigintele prezintă antepreșcolarilor/ preşcolarilor/ elevilor şi părinţilor/reprezentaților legali ai acestora oferta de activităţi a programului „Săptămâna verde” elaborată la nivelul unității de învățământ şi centralizează înscrierile individuale ale antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor sau, după caz, ale părinților/reprezentanților legali ai acestora, privind activitățile la care vor să participe, dintre cele prezentate în ofertă.

Programul este stabilit de o echipă constituită la nivel de școală din care pot face parte și reprezentanți ai părinților, alături de conducerea școlii, reprezentanți din consiliul profesoral (responsabil de mediu, pentru întocmirea orarului) și reprezentanți ai elevilor.

Activitățile propuse pentru „Săptămâna verde” trebuie să se poată desfășura fără contribuții financiare din partea antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, a părinților/reprezentanților legali, a cadrelor didactice și a unităților de învățământ preuniversitar.

Profesorii sunt responsabili de supravegherea antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor şi a securităţii acestora pe parcursul desfăşurării activităţilor. Inspectorii şcolari oferă consiliere cadrelor didactice şi echipelor de coordonare în proiectarea și desfășurarea activităţilor,

Unele abordări din cadrul acestui program vor putea fi integrate în procesul de predare-învățare-evaluare, pe parcursul anului şcolar.

Activităţile din programul „Săptămâna verde” la care sunt înscriși antepreșcolarii/preșcolarii/elevii trebuie să însumeze cel puţin numărul de ore la care aceştia ar fi participat într-o săptămână obişnuită de şcoală

Antepreșcolarii/preșcolarii/elevii pot participa la activități atât cu cei din grupa/clasa lor, cât și în grupe combinate cu antepreșcolari/preșcolari/elevi din alte grupe/clase.

Orarul detaliat al programului „Săptămâna verde” este elaborat de către echipa de coordonare şi aprobat prin decizia consiliului de administraţie.

Activități monitorizate de inspector școlari
În săptămâna planificată pentru desfăşurarea programului „Săptămâna verde” inspectoratele şcolare deleagă inspectori școlari/metodiști/membri ai Consiliilor Consultative pentru a monitoriza activităţile organizate de unităţile de învăţământ în cadrul programului „Săptămâna verde”.

În cadrul inspecţiilor şcolare se evaluează participarea cadrelor didactice şi a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor la programul „Săptămâna verde”, calitatea activităților derulate şi respectarea prevederilor metodologiei.

La cel târziu trei săptămâni după încheierea programului „Săptămâna verde”, în fiecare unitate de învăţământ, în cadrul primului consiliu profesoral, se analizează:

gradul de apreciere al cadrelor didactice privind activităţile realizate şi rezultatele observate
aşteptările, motivaţia şi atitudinile manifestate de către antepreșcolari/preşcolari/elevi, în cadrul acţiunilor/activităţilor realizate
nevoile şi dificultăţile identificate în rândul antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor şi măsurile de prevenire, sprijin sau remediere necesare pentru buna desfăşurare a activităţii didactice
soluţii de adaptare a activităţilor experimentate în cadrul programului „Săptămâna verde”, pentru a putea fi folosite pe tot parcursul anului şcolar, în cadrul proceselor educaționale organizate pe discipline școlare
soluții de îmbunătățire a modului de organizare a programului „Săptămâna verde” în următorul an școlar, identificând acțiuni la nivelul unității de învățământ orientate spre ecologie și protecția mediului, eventual cu relevanță în oferta asociată curriculumului la decizia școlii, cu parteneriate la nivelul comunității locale

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending