Connect with us

Actualitate

Programul Masă Caldă, care rămâne și în 2023 la stadiul de proiect, include același număr de școli și grădinițe: 450

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Programul Masă Caldă, care rămâne și în 2023 la stadiul de proiect, include același număr de școli și grădinițe: 450, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat în dezbatere publică de Ministerul Educației pe edu.ro. Masa zilnică a unui elev va costa tot 15 lei. Deși mai e doar o lună până la începutul anului școlar 2023-2024, (n. red prima zi de școală este 11 septembrie) în proiect se precizează faptul că “programul trebuie să fie implementat începând cu data de 1 septembrie 2023, dată de referință pentru începerea noului an școlar 2023-2024, dată până la care primăriile trebuie să finalizeze procedurile de achiziție publică a suportului alimentar și să încheie contractele de prestări servicii”. Amintim, în noile legi ale Învățământului Preuniversitar, publicate în Monitorul Oficial, Ministerul Educației își asumă un număr de un milion de elevi care vor beneficia de un program denumit Masă Sănătoasă în școli, relatează edupedu.ro.
Limita valorică zilnică pentru masa caldă a unui elev rămâne tot 15 lei, ca și anul școlar trecut, potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, publicat în consultare publică de Ministerul Educației.

Acolo unde nu se poate livra masa caldă sau nu există cantine, pachetul alimentar trebuie să conțină: o pâine feliată sau chiflă, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare și un fruct.

Același număr de școli și grădinițe vor fi incluse în programul Masă caldă, ca și anul trecut: 450, iar suma alocată de Guvern în anul acesta prin bugetele locale va fi de 195.000 mii lei.

“Finanțarea Programului-pilot în anul 2023, în perioada desfășurării cursurilor preșcolarilor și elevilor din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, corespunzătoare anului școlar 2023-2024, se alocă bugetelor locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe raza cărora se află unitățile-pilot, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București suma de 195.000 mii lei”.

Totuși, nu este precizat în proiect numărul elevilor care vor beneficia de masa caldă. Anul trecut, ministrul Educației preciza atunci când a extins numărul școlilor beneficiare de la 350 la 450, că ar fi în plus 38.000 de elevi.

Se menționează că selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care beneficiază de prevederile programului-pilot se va realiza în complementaritate cu şcolile care beneficiază de suport alimentar masă caldă prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar – PNRAS. Inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti îşi
asumă atât selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar beneficiare ale programului pilot, cât şi prioritatea acestora.

Publicitate

Ministerul Educației justifică datele din proiectul de Ordonanță de urgență, fără să precizeze și date concrete despre numărul elevilor aflați în abandon școlar din cauza condițiilor de viață, menționând doar că “un număr mare de elevi sunt în situație de abandon școlar, generată de condițiile socioeconomice și geografice defavorabile precum și că multe familii sunt în imposibilitatea materială de a susține participarea copiilor la activitățile școlare”.

Potrivit proiectului de ordonanță, elevii ar trebui să primească masa caldă sau pachetul alimentar din toamnă 2023: “Programul trebuie să fie implementat începând cu data de 01 septembrie 2023, dată de referință pentru începerea noului an școlar 2023-2024, dată până la care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale trebuie să finalizeze procedurile de achiziție publică a suportului alimentar și să încheie contractele de prestări servicii, astfel încât un număr însemnat de preşcolari şi elevi vulnerabili aflați în situaţie de abandon şcolar, să nu fie descurajaţi de un cadru legal neadaptat nevoilor reale ale acestora”.

Normele de aplicare și ce conține masa caldă sau pachetul alimentar acolo unde nu există cantină
Pachetul alimentar trebuie să conțină:

produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului,
produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului
legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25% din greutatea totală a pachetului.
La acestea se va adăuga un fruct, potrivit proiectului.

Produsele alimentare sunt livrate zilnic din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi sunt păstrate până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

În vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare, pentru unităţile de învăţământ care
nu au cantină, produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie însoţite de
ustensile sigilate, care permit consumul în condiţii optime de igienă.

În situaţia desfăşurării cursurilor prin intermediul tehnologiei şi al internetului,
conform scenariilor de organizare şi desfăşurare a cursurilor prevăzute de legislaţia în
vigoare, produsele alimentare sunt livrate şi distribuite zilnic elevilor care nu participă
la cursuri în unitatea de învăţământ, conform deciziei la nivel local şi cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.

Pe baza datelor centralizate din rapoartele finale transmise de către inspectoratele
şcolare, Ministerul Educaţiei elaborează raportul final, care se publică pe site-ul propriu.

Un raport privind stadiul implementării Programului – pilot „Masă caldă” în anul școlar 2021-2022 publicat de Ministerul Educației, consultat de Edupedu.ro arată că lipsa cantinelor este principala problemă în desfășurarea programului “Masă caldă în școli”.

Potrivit principiilor care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și
elevi, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, suportul alimentar
este livrat zilnic din unităţi autorizate/înregistrate sanitar–veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor şi sunt păstrate, până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de
60 de minute de la livrare, în unităţile-pilot, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa
alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

Produsele alimentare preambalate trebuie să prezinte înscrise prin etichetare următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea produsului; de exemplu: sandvici cu şuncă şi roşii, sandvici cu unt,
caşcaval şi salată;
b) lista ingredientelor;
c) substanţe care provoacă alergii sau intoleranţe: sunt puse în evidenţă printr-un set
de caracteristici grafice care le diferenţiază de restul ingredientelor;
d) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente: şuncă x%; caşcaval y%;
e) cantitatea netă;
f) data-limită de consum, sub forma: “expiră la data de”, cu înscrierea necodificată a
zilei, lunii şi anului;

g) condiţii de depozitare – se menţionează inclusiv intervalele de temperatură pentru
menţinerea parametrilor de calitate şi siguranţă ai produselor alimentare;
h) declaraţie nutriţională.

Etichetarea nutriţională trebuie să conţină următoarele elemente: valoare energetică,
grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, fibre, proteine, sare.

Pentru produsele preparate în regim propriu, respectiv masă caldă, lista meniului afişată
la loc vizibil va conţine denumirea produsului, ingredientele componente şi substanţele
care provoacă alergii sau intoleranţe.

Normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru
preşcolari şi elevi

Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de
arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta
unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi
servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau
nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte
substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate
superioară.
Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjeşte, ci se înăbuşă cu apă.
Sarea iodată utilizată nu trebuie să conţină antiaglomeranţi sau orice alt aditiv.
Evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite, de
exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide –
cereale, ca de exemplu, supa cu găluşti şi friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din
legume.
Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile, cum ar fi iahnie de
fasole cu iaurt sau cu compot.
Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi
servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.
Se recomandă îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de
salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.
Interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp,
precum şi a ouălor fierte, nesecţionate după fierbere.
Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineaţa zilei în care se serveşte, păstrându-se
în condiţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi în condiţii
igienico-sanitare şi la temperaturi corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.
Unităţile de învăţământ în care se desfăşoară programul-pilot au obligativitatea
de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.
NOTĂ:
Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Naţional de Sănătate
Publică:
ciorbă de legume;
supă de pui cu legume;
ciorbă de văcuţă cu legume;
legume cu piept de pui la grătar;
mâncare de mazăre cu piept de pui;
pilaf cu legume şi ficăţei de pui;
piure de morcov cu grătar de pui;
piure de cartofi cu piept de curcan;
mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor;
ghiveci de legume cu pui;
orez cu legume şi pui la tavă;
sufleu de broccoli cu brânză;
cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar;
tocană de legume cu orez brun;
piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume;
omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde şi brânză telemea;
sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor;
dovlecel umplut cu brânză la cuptor;
ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani;
macaroane cu brânză;
cartofi franţuzeşti, la cuptor, cu brânză şi ou;
quinoa cu legume;
sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată;
sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume
crude – gogoşar, varză, morcov;
un fruct întreg
Informații de context
În noile legi ale Învățământului Preuniversitar, publicate deja în Monitorul Oficial, Ministerul își asumă un număr de un milion de elevi care vor beneficia de un program denumit Masă Sănătoasă în școli.

Articolul 77, alineat 4: “Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”.

Iar potrivit alineatului 8, “PNMS va fi generalizat la nivelul întregii țări pentru toți beneficiarii primari până la debutul anului școlar 2029-2030″.

Programul național „Masă sănătoasă“ nu face referire la programul Masă caldă, dar există mai multe programe de reducere a abandonului școlar.

De exemplu, Programul pentru școli prin care elevii ar trebui să primească lapte, produse lactate, fructe și legume și produse de panificație, cu bani de UE.

Pe hârtie ar trebui să beneficieze circa 1,9 milioane de preşcolari şi elevi, dar în fiecare an licitațiile încep prea târziu, agenții economici fie nu sunt interesați fie nu reușesc să se încadreze în cerințele caietului de sarcini. De exemplu, aproape 400 de mii de elevi nu au primit deloc lapte și produse lactate în școli în 2021-2022, prin “Programul de școli al României”, finanțat cu bani europeni, potrivit Ministerului Agriculturii. Și situația este similară și în privința fructelor și legumelor.

Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Botoșaniul care se stinge: Comune întregi rămase doar cu bătrâni. La Dângeni, ulițele sunt goale. „Da ce să faci, frățioare, aici?”

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

O parte din România se prăpădește într-un ritm tot mai accelerat. Lumea rurală, mai ales din zonele sărace ale țării ajunge pe cale de dispariție. Cătune întregi sunt populate numai de vârstnici în timp ce școlile sătești se închid una după alta. Explicațiile sunt simple și dramatice, scrie Adevărul. 

Joi, 30 octombrie, ora 12.00, satul Dângeni, comuna Dângeni, județul Botoșani. Pe străzile principale dar și pe ulițele sătești abia dacă trece din când în când câte un om. Majoritatea sunt persoane în vârstă. Rar trece o femeie cu unul sau doi copii, luați de la școală. La crâșma satului, acolo unde acum 15 ani, abia dacă aveai unde arunca un ac, doi oameni servesc un rachiu, pe grabă, în picioare. Cătunele mai mici, arondate comunei, par efectiv abandonate. Iar această situație este întâlnită în multe sate din România anului 2025. Pe scurt, lumea rurală, mai ales din zonele sărace ale României pare să fi ajuns în pragul dispariției. Statisticile dar și realitatea ușor de observat cu ochiul liber scot la iveală o bucată de Românie care moare, într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Motivele sunt clare, simple și dramatice.

România pierde anual aproape 10.000 de cetățeni

Conform statisticilor oficiale privind natalitatea în Uniunea Europeană, întreg continentul este, propriu-zis, pe cale de dispariție. Adică rata natalității este mult mai mică decât cea a mortalității. Oamenii mor, dar nu se nasc suficient de mulți pentru a acoperi deficitul. Natalitatea în Uniunea Europeană a scăzut cu 5.4% în anul 2023, ajungându-se la numai 3.67 milioan de nașteri, cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. În context european, România are una dintre cele mai accelerate scăderi ale natalității. Odată, rezervor de copii, acum țara noastră devine tot mai pustie.  Sporul natural al României în 2024 a fost negativ, cu un vârf în luna decembrie, cu minus 9.617 persoane.

Adică, țara noastră a rămas în ultima lună a anului 2024  fără 10.000 de cetățeni, fără ca alții să se nască în locul lor.  „În perioada 2021-2024 populația a înregistrat să înregistreze un spor natural negativ persistent, confirmând tendința naturală de scădere a populației specifice ultimului deceniu”, precizează Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică Botoșani, referindu-se la sporul natural negativ pentru întreaga țară.  Propriu-zis, natalitatea în România, în anul 2025 este la jumătate față de cea a anilor 90. Cele mai afectate sunt localitățile rurale din zonele sărace ale țării, precum cele din nord-estul țării dar și din sud-est și sud-vest, în Regiuni precum Moldova, Oltenia sau Dobrogea, scrie Adevărul.

O parte din România moare într-un ritm tot mai accelerat

Publicitate

În județul Botoșani, de exemplu sunt cel puțin 13 comune pe cale de dispariție. Au mai puțin de 2000 de locuitori iar populația este formată în mare parte din persoane vârstnice. Cel mai grav caz este în comuna Adășeni, unde 80% dintre locuitori sunt oameni în vârstă, mulți trecuți de 70 de ani. În Oltenia, în județul Dolj, se preconizează că aproape un sfert dintre sate sunt în pericol de dispariție din cauza scăderii natalității. Sunt situații în care sunt mai puțini de 0.5 copii pe gospodărie. Unul dintre cele mai afectate sate este Urdinița, din comuna Brabova.

Revenind în nordul Moldovei, la Adășeni, se nasc cel mult șase copii pe an, în toată comuna. În tot acest timp, cimitirele sătești devin neîncăpătoare. „Riscă foarte mult să dispară cu totul. Ca multe alte comune. Deja se nasc foarte puțini. Nu sunt semne că se va ridica tineret prea mult. Din contră. O să predomine în continuare bătrânii, adică peste 70% la sută”, preciza Relu Rusu, referent în cadrul Primăriei Adășeni. În comuna Dângeni, la grupele de grădiniță, au mai rămas doar câțiva copii. „Sunt foarte puțini copii, doar 7-8 la grădiniță acuma”, mărturisește, viceprimarul Necular Andrei. Același lucru îl spun și localnicii.

Satele sunt pline de pensionari FOTO Cosmin Zamfirache
Satele sunt pline de pensionari FOTO Cosmin Zamfirache

„Sunt maxim 12-13 copii la clasele I-IV. Nu cred că sunt mai mulți. Sunt sate care dispar, că nu mai are cine sta. Moșnegii decedează și nu mai vine nimeni în locul lor”, spune un sătean din Dângeni. Moș Petrică, un alt sătean, trecut bine de 70 de ani, dă din mână cu tristețe când aude de copii și de viitorul satelor din Dângeni. „Ferească Dumnezeu! Erau ulițele pline de copii. Fugeau, băteau mingea. Plin de femei și bărbați cu treabă prin ogradă, cu faitonul( n.r. un atelaj hipo ușor) la câmp. Acum dacă te uiți vezi pustiu. Te ia groaza. Numai bătrâni și oameni săraci. Dispar satele, n-ai ce face”, spune săteanul.

Peste 30 de corpuri de școală închise

Dezastrul demografic se reflectă cel mai bine în dinamica populației școlare. Conform datelor oficiale, populația școlară, numai din județul Botoșani a scăzut dramatic în ultimele trei decenii. De exemplu, în anii 90 era peste 100.000 de elevi în județ. Acum au mai rămas doar 58.000. În fiecare an se pierd între 700 și 1000 de elevi. Situația cea mai gravă este, evident, în mediul rural. Nu mai puțin de 30 de corpuri de școală au fost închise în ultimul an, în satele din județul Botoșani fiindcă, efectiv, nu mai aveau școlari, relatează Adevărul.

„Din cauza acestei scăderi a numărului de elevi s-a ajuns la închiderea a 31 de corpuri de clădire la școli din județ. Este o problemă destul de serioasă”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. Mulți localnici dar și autoritățile locale se așteaptă ca și alte școli să fie închise. Mai ales în contextul în care copiii sunt tot mai puțini.

„Eu cred că o să rămână o școală în centrul de comună și atât. Nu mai sunt elevi. Abia dacă strângi o clasă, două. Și nu se mai acceptă învățământ simultan, pe bună dreptate, așa nu faci carte. Te strânge în spate când vezi că mai sunt 10-12 copii de primară. Adică mai puțin de o clasă de gimnaziu”, mărturisește un profesor care predă în mediul rural.

„Da ce să faci frățioare, aici? Ori nu găsești de muncă, ori te ia în râs ”

Principalele cauze ale scăderii natalității în mediul rural sunt simple, clare ca bună ziua. Sărăcia și lipsa locurilor de muncă, a oricărei perspective i-a alungat efectiv pe oameni în țări din vestul Europei. Inițial au plecat ca sezonieri. În timp, și-au dat seama că nu au nicio șansă acasă. Terminau banii adunați în lunile sau anii de muncă și după aceea se întorceau la sărăcie lucie și lipsă de perspectivă. Așa că mulți au decis să se stabilească în țările în care muncesc. Cei mai harnici au învățat meseriile căutate în respectivele zone și o duc decent. Alții, ce-i drept mai rar, și-au deschis propriile afaceri. În orice caz, acasă mai vin doar în vacanțe.

„ Tineretul pleacă, nu sunt locuri de muncă. Cum să-i faci să stea acasă dacă nu au unde să-și câștige existența. Și cum locuri de muncă nu sunt în zonă, efectiv pleacă să caute o viață mai bună. Copiii îi fac acolo și acolo rămân. Sunt mulți care au făcut casă aici, dar vin doar în concedii, vara. Mai mult de atâta nu vin. Și copiii îi duc la școală acolo unde locuiesc, în țările respective”, spune viceprimarul din Dângeni. Sătenii spun că tinerii și cei mai harnici din sat au plecat de mult și au reușit să-și facă un rost în străinătate.

Ulițele sunt pustii FOTO Cosmin Zamfirache
Ulițele sunt pustii FOTO Cosmin Zamfirache

„ Da ce să faci frățioare aici? Ori nu găsești de muncă, ori te ia în râs. Salariu mic și pretenții mari. Fratimi-o a plecat în Germania, știe să pună faianță, gresie, face casa păpușă. Câștigă binișor. Aici era apă, paie și bătaie. Eu am noroc cu animalele, dau lapte la procesator, mă descurc”, spune un alt sătean. Oamenii în vârstă spun că efectul acestui exod este dramatic. Nu pot să-și convingă copiii să vină acasă și nici nu-și mai doresc.

„Moare inima de dorul lor, dar îi iubesc așa de mult că vreu să stea acolo. Aici nu ai, mamă, din ce trăi. Nu-i loc de muncă. Prima dată o venit, o făcut pe la casă, dar după aceea fără ban ce să facă. S-o angajat dar primea puțini bani față de acolo în Anglia. Așa că a plecat iarăși. Ce să-i faci? Vine an de an, dar numai să ne vadă. Acolo-i viața lui. Copiii învață școala acolo”, mărturisește o săteancă în vârstă. Efectele se văd cu ochiul liber, depopulare, lipsa forței de muncă, accenturarea problemelor pe normele didactice. În momentul de față marii fermieri au probleme serioase în a-și găsi ciobani și angajați pentru lucrările agricole. Tractoriștii sunt o raritate, mai ales fiindcă majoritatea celor calificați preferă să plece în străinătate.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan: Companiile de stat care sunt o gaură neagră pentru buget trebuie lichidate

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Companiile de stat unde sunt pierderi „cronice”, cele care sunt „o gaură neagră” pentru buget trebuie lichidate, a precizat vineri premierul Ilie Bolojan, informează alba24.ro.

„Avem aproape 50 de companii încă în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducerilor acestora după legislația care este acceptată de Uniunea European.

Aici lucrăm pe două componente. Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare.

Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista, săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra, într-o primă etapă, pentru lichidarea acestora”, a afirmat Bolojan, într-un interviu acordat site-ului „Europa Liberă România”, întrebat despre numirile în companiile de stat, respectiv despre situația creată la compania ROMARM, în condițiile în care ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că a făcut plângere penală în legătură cu numirea conducerii acesteia, scrie Agerpres.

Întrebat dacă atunci când vorbește despre lichidarea unor companii de stat se referă și la Societatea de transport feroviar de marfă – CFR Marfă, având în vedere că potrivit unei analize „termene.ro” este principala companie cu datorii mari la stat, el a răspuns: „Este una din companiile care va intra în lichidare, cu siguranță”.

Prim-ministrul a precizat că a cerut ministerelor o etapizare și o programare cât se poate de clară privind finalizarea procedurilor de selectare a conducerilor companiilor din subordine, în așa fel încât jalonul din PNRR asumat în acest sens să fie îndeplinit.

Publicitate

În cazul ROMARM, a menționat Ilie Bolojan, trebuie să existe o răspundere. „Cred că domnul Miruță are suficiente elemente clare în momentul în care a declanșat o astfel de sesizare. Nu am toate datele. Înseamnă că ceva, acolo, nu a fost în regulă. În condițiile în care modul în care au fost făcute aceste selecții nu este în regulă, trebuie să existe o răspundere pentru asta, dacă, într-adevăr, s-a încălcat în mod evident legea”, a subliniat premierul.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Jumătate din județul Botoșani, în ceață! Meteorologii au emis COD GALBEN

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 09:00.

Din această cauză, pe drumurile din Botoșani, Dorohoi, Vorona, Ungureni, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Bălușeni, Havârna, Tudora, Vlădeni, Cristești, Vorniceni, Curtești, Rădăuți-Prut, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Gorbănești, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Coșula, Mileanca, Dângeni, Pomârla, Stăuceni, Roma, Unțeni, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Blândești, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești, Săveni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni, Adășeni și Bucecea se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoţească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţi. Tatăl său se numea Ioan şi era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.

Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe carte la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind şcoala, intră în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După o scurtă şedere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, şi se stabileşte la schitul Trăisteni – Vrancea, apoi la Mănăstirile Cârnu şi Dălhăuţi, aflate sub povaţa duhovnicească a Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, care-l îndrumă şi pe rasoforul Platon.

În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoieşte ca sihastru timp de patru ani. În 1750 este tuns în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah şi întemeiază o obşte monahală în Schitul Sfântul Proroc Ilie, unde se nevoieşte până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi. Din pricina asupririi turceşti părăseşte Athosul şi vine în Ţara Românească, la Mănăstirea Vărzăreşti-Vrancea, dar, după o scurtă şedere acolo, trece în Moldova şi se stabileşte, împreună cu toţi ucenicii săi, la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoieşte doisprezece ani, până în 1775. La Dragomirna obştea urma întru totul rânduiala atonită.

Aici, Cuviosul Paisie formează o obşte mare de 350 de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii greceşti vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinţilor Părinţi, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie majoră de traduceri româneşti filocalice (de 626 pagini), adunate de monahul Rafail. În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupaţie austriacă, Sfântul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, împreună cu 200 de ucenici, lăsând la Dragomirna o obşte de 150 de monahi.

În anul 1779, cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi şi la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamţ, cu o mare parte din obştea de la Secu. Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mânăstiri unificate, Neamţ şi Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţii, afară de cei bolnavi sau cei trimişi la ascultări. Marele stareţ venea cel dintâi la sfintele slujbe şi neîncetat se ruga cu rugăciunea inimii, vărsând în taină multe lacrimi. Spovedania fraţilor obştii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţi, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de duhovnici, care spovedeau şi îndrumau duhovniceşte întreaga obşte, iar marele stareţ supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceşti, cât şi în ascultările de obşte, primind pe cei care veneau pentru sfat şi binecuvântare.

Cei neascultători primeau canon şi mustrare părintească. O atenţie deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul traducerilor de la Dragomirna şi Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme. Cuviosul Paisie era şi un bun organizator şi înnoitor al vieţii monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugăriţe, pe care le îndruma duhovniceşte, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (†1828 pomenit la 16 august), unul dintre ucenicii săi de la Neamţ. Alt ucenic al său cu viaţă sfântă era Cuviosul Irinarh Rosetti (†1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, ctitorul Mănăstirii Horaiţa din Moldova, precum şi al bisericii de pe Muntele Tabor, din Ţara Sfântă. Pentru sfinţenia vieţii sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ era cunoscut în toate ţările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peşterilor din Kiev şi de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei.

Publicitate

De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut arhimandrit. În vremea aceea, mulţi dregători, boieri şi chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamţ, dorind să vadă pe acest mare stareţ cu viaţă sfântă. Înrâurirea lui a fost mare asupra multor mănăstiri şi schituri din Moldova şi din Ţara Românească. În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şi-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos în ziua de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari.

Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţă, ucenicii săi i-au săvârşit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit isihasmul în Ţările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi Ucraina. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ vin să se închine şi să-i ceară ajutor nu numai credincioşi din România, ci şi din alte ţări ortodoxe.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending