Programul Masă Caldă, care rămâne și în 2023 la stadiul de proiect, include același număr de școli și grădinițe: 450, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat în dezbatere publică de Ministerul Educației pe edu.ro. Masa zilnică a unui elev va costa tot 15 lei. Deși mai e doar o lună până la începutul anului școlar 2023-2024, (n. red prima zi de școală este 11 septembrie) în proiect se precizează faptul că “programul trebuie să fie implementat începând cu data de 1 septembrie 2023, dată de referință pentru începerea noului an școlar 2023-2024, dată până la care primăriile trebuie să finalizeze procedurile de achiziție publică a suportului alimentar și să încheie contractele de prestări servicii”. Amintim, în noile legi ale Învățământului Preuniversitar, publicate în Monitorul Oficial, Ministerul Educației își asumă un număr de un milion de elevi care vor beneficia de un program denumit Masă Sănătoasă în școli, relatează edupedu.ro.
Limita valorică zilnică pentru masa caldă a unui elev rămâne tot 15 lei, ca și anul școlar trecut, potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, publicat în consultare publică de Ministerul Educației.

Acolo unde nu se poate livra masa caldă sau nu există cantine, pachetul alimentar trebuie să conțină: o pâine feliată sau chiflă, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare și un fruct.

Același număr de școli și grădinițe vor fi incluse în programul Masă caldă, ca și anul trecut: 450, iar suma alocată de Guvern în anul acesta prin bugetele locale va fi de 195.000 mii lei.

“Finanțarea Programului-pilot în anul 2023, în perioada desfășurării cursurilor preșcolarilor și elevilor din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, corespunzătoare anului școlar 2023-2024, se alocă bugetelor locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe raza cărora se află unitățile-pilot, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București suma de 195.000 mii lei”.

Totuși, nu este precizat în proiect numărul elevilor care vor beneficia de masa caldă. Anul trecut, ministrul Educației preciza atunci când a extins numărul școlilor beneficiare de la 350 la 450, că ar fi în plus 38.000 de elevi.

Se menționează că selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care beneficiază de prevederile programului-pilot se va realiza în complementaritate cu şcolile care beneficiază de suport alimentar masă caldă prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar – PNRAS. Inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti îşi
asumă atât selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar beneficiare ale programului pilot, cât şi prioritatea acestora.

Ministerul Educației justifică datele din proiectul de Ordonanță de urgență, fără să precizeze și date concrete despre numărul elevilor aflați în abandon școlar din cauza condițiilor de viață, menționând doar că “un număr mare de elevi sunt în situație de abandon școlar, generată de condițiile socioeconomice și geografice defavorabile precum și că multe familii sunt în imposibilitatea materială de a susține participarea copiilor la activitățile școlare”.

Potrivit proiectului de ordonanță, elevii ar trebui să primească masa caldă sau pachetul alimentar din toamnă 2023: “Programul trebuie să fie implementat începând cu data de 01 septembrie 2023, dată de referință pentru începerea noului an școlar 2023-2024, dată până la care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale trebuie să finalizeze procedurile de achiziție publică a suportului alimentar și să încheie contractele de prestări servicii, astfel încât un număr însemnat de preşcolari şi elevi vulnerabili aflați în situaţie de abandon şcolar, să nu fie descurajaţi de un cadru legal neadaptat nevoilor reale ale acestora”.

Normele de aplicare și ce conține masa caldă sau pachetul alimentar acolo unde nu există cantină
Pachetul alimentar trebuie să conțină:

produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului,
produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului
legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25% din greutatea totală a pachetului.
La acestea se va adăuga un fruct, potrivit proiectului.

Produsele alimentare sunt livrate zilnic din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi sunt păstrate până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

În vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare, pentru unităţile de învăţământ care
nu au cantină, produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie însoţite de
ustensile sigilate, care permit consumul în condiţii optime de igienă.

În situaţia desfăşurării cursurilor prin intermediul tehnologiei şi al internetului,
conform scenariilor de organizare şi desfăşurare a cursurilor prevăzute de legislaţia în
vigoare, produsele alimentare sunt livrate şi distribuite zilnic elevilor care nu participă
la cursuri în unitatea de învăţământ, conform deciziei la nivel local şi cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.

Pe baza datelor centralizate din rapoartele finale transmise de către inspectoratele
şcolare, Ministerul Educaţiei elaborează raportul final, care se publică pe site-ul propriu.

Un raport privind stadiul implementării Programului – pilot „Masă caldă” în anul școlar 2021-2022 publicat de Ministerul Educației, consultat de Edupedu.ro arată că lipsa cantinelor este principala problemă în desfășurarea programului “Masă caldă în școli”.

Potrivit principiilor care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și
elevi, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, suportul alimentar
este livrat zilnic din unităţi autorizate/înregistrate sanitar–veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor şi sunt păstrate, până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de
60 de minute de la livrare, în unităţile-pilot, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa
alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

Produsele alimentare preambalate trebuie să prezinte înscrise prin etichetare următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea produsului; de exemplu: sandvici cu şuncă şi roşii, sandvici cu unt,
caşcaval şi salată;
b) lista ingredientelor;
c) substanţe care provoacă alergii sau intoleranţe: sunt puse în evidenţă printr-un set
de caracteristici grafice care le diferenţiază de restul ingredientelor;
d) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente: şuncă x%; caşcaval y%;
e) cantitatea netă;
f) data-limită de consum, sub forma: “expiră la data de”, cu înscrierea necodificată a
zilei, lunii şi anului;

g) condiţii de depozitare – se menţionează inclusiv intervalele de temperatură pentru
menţinerea parametrilor de calitate şi siguranţă ai produselor alimentare;
h) declaraţie nutriţională.

Etichetarea nutriţională trebuie să conţină următoarele elemente: valoare energetică,
grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, fibre, proteine, sare.

Pentru produsele preparate în regim propriu, respectiv masă caldă, lista meniului afişată
la loc vizibil va conţine denumirea produsului, ingredientele componente şi substanţele
care provoacă alergii sau intoleranţe.

Normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru
preşcolari şi elevi

Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de
arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta
unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi
servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau
nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte
substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate
superioară.
Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjeşte, ci se înăbuşă cu apă.
Sarea iodată utilizată nu trebuie să conţină antiaglomeranţi sau orice alt aditiv.
Evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite, de
exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide –
cereale, ca de exemplu, supa cu găluşti şi friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din
legume.
Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile, cum ar fi iahnie de
fasole cu iaurt sau cu compot.
Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi
servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.
Se recomandă îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de
salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.
Interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp,
precum şi a ouălor fierte, nesecţionate după fierbere.
Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineaţa zilei în care se serveşte, păstrându-se
în condiţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi în condiţii
igienico-sanitare şi la temperaturi corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.
Unităţile de învăţământ în care se desfăşoară programul-pilot au obligativitatea
de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.
NOTĂ:
Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Naţional de Sănătate
Publică:
ciorbă de legume;
supă de pui cu legume;
ciorbă de văcuţă cu legume;
legume cu piept de pui la grătar;
mâncare de mazăre cu piept de pui;
pilaf cu legume şi ficăţei de pui;
piure de morcov cu grătar de pui;
piure de cartofi cu piept de curcan;
mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor;
ghiveci de legume cu pui;
orez cu legume şi pui la tavă;
sufleu de broccoli cu brânză;
cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar;
tocană de legume cu orez brun;
piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume;
omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde şi brânză telemea;
sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor;
dovlecel umplut cu brânză la cuptor;
ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani;
macaroane cu brânză;
cartofi franţuzeşti, la cuptor, cu brânză şi ou;
quinoa cu legume;
sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată;
sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume
crude – gogoşar, varză, morcov;
un fruct întreg
Informații de context
În noile legi ale Învățământului Preuniversitar, publicate deja în Monitorul Oficial, Ministerul își asumă un număr de un milion de elevi care vor beneficia de un program denumit Masă Sănătoasă în școli.

Articolul 77, alineat 4: “Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”.

Iar potrivit alineatului 8, “PNMS va fi generalizat la nivelul întregii țări pentru toți beneficiarii primari până la debutul anului școlar 2029-2030″.

Programul național „Masă sănătoasă“ nu face referire la programul Masă caldă, dar există mai multe programe de reducere a abandonului școlar.

De exemplu, Programul pentru școli prin care elevii ar trebui să primească lapte, produse lactate, fructe și legume și produse de panificație, cu bani de UE.

Pe hârtie ar trebui să beneficieze circa 1,9 milioane de preşcolari şi elevi, dar în fiecare an licitațiile încep prea târziu, agenții economici fie nu sunt interesați fie nu reușesc să se încadreze în cerințele caietului de sarcini. De exemplu, aproape 400 de mii de elevi nu au primit deloc lapte și produse lactate în școli în 2021-2022, prin “Programul de școli al României”, finanțat cu bani europeni, potrivit Ministerului Agriculturii. Și situația este similară și în privința fructelor și legumelor.

Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.