Unul dintre scenariile de lucru aflate pe masă este păstrarea schemei de compensare-plafonare și după 1 aprilie 2025, iar o decizie finală va fi luată până pe 1 februarie, a declarat, joi, într-o conferință de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

‘Considerăm că avem argumente pentru ca la proiectul de buget să fim cel puțin în situația proiectului de buget și bugetului adoptat pentru anul trecut. Dacă vă amintiți, Ministerul Energiei a primit un miliard de lei și Ministerul Muncii cam tot atât, ceea ce ar da un spațiu de respiro furnizorilor. De ce este important? Pentru că unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, așa cum este astăzi, pentru trei-șase luni, având în vedere că situația în regiune este complicată, având în vedere creșterile de preț la gaz, mai ales pe piața internațională și având în vedere că vrem să îi protejăm pe clienții finali. Vom lua decizia până la finalul lunii ianuarie. Ne vom reuni din nou în cadrul Comitetului interministerial și vom alege cea mai bună opțiune: păstrăm schema actuală exact așa cum e, țintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili și subvenționăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie, și nu pe baza nivelului de consum, cum s-a mers până acum, sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare-plafonare actuală. Asta înseamnă să renunțăm la unul dintre praguri sau să ajustăm un altul. Vom vedea. În orice caz, până la 1 februarie ar trebui să avem o decizie luată’, a spus Burduja.

Totodată, oficialul a menționat că, până la ora actuală, Ministerul Energiei a efectuat plăți către furnizori în valoare de 17 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Muncii a plătit deja circa 10 miliarde de lei.

‘Până acum, Ministerul Energiei a făcut plăți de 17 miliarde de lei în cadrul acestei scheme (de compensare, n.r.) și, din ceea ce știm, Ministerul Muncii, undeva la 10 miliarde de lei. Așa cum știți, noi compensăm pentru clienții non-casnici, mediul economic, iar Ministerul Muncii pentru clienții casnici. Datoriile către furnizori, la această dată, nu sunt mari în raport cu cât au fost în trecut. Deci, la Ministerul Energiei 165 de milioane de lei, am avut și miliarde, dar sunt multe cereri în validare la ANRE. Lucrăm bine cu Autoritatea și sunt convins că, în cel mai scurt timp, trebuie găsite soluții, pentru că presiunea pe furnizori este mare. Sunt și câteva spețe mai delicate și nu vrem să se ajungă sub nicio formă în situația în care un furnizor, de exemplu, să nu poată să plătească distribuitorul și se trezește cu portofoliul de clienți aruncați în FUI (Furnizori de Ultimă Instanță, n.r.). Asta va genera efecte în lanț. Ne vom strădui să evităm un asemenea scenariu’, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat astăzi, joi, că a fost desemnat câştigătorul contractului pentru proiectarea a patru noi poduri peste Prut, relatează mediafax.ro.

Potrivit unui comunicat al companiei, în on primul rând este vorba de un pod din județul Botoșani, este vorba de podul Stânca (RO) – Costeşti (MD), iar apoi Bumbăta (RO) – Leova (MD), Fălciu (RO) – Leca (MD) şi Răducăneni (RO) – Bărboieni (MD).

Preţul de achiziţie este de 1.100.000 lei, fără TVA, pentru fiecare lot în parte. Câştigătoare a fost desemnată firma SC. Like Consulting SRL.

Durata fiecărui contract este de 12 luni.

Scopul construirii noilor poduri este, potrivit CNAIR, creşterea capacităţii de transport dintre România şi Republica Moldova, fluidizarea si optimizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanţa şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.

Contractele vor fi finanţate din bugetul de stat.

Care este cea mai mare pensie din Armata Română: Ministrul Apărării Naţionale a avansat suma de aproximativ 39.000 de lei, adică în jur de 7.800 de euro pe lună, iar de acești bani beneficiază generalii, scrie alba24.ro.

Și mai mult încasează magistrații militari: cea mai mare pensie este de 56.160 de lei (echivalentul a 60 de indemnizații medii de veteran). În total, 10 pensii militare depășesc 43.000 de lei, mai spune ministrul.

El a adăugat însă că vrea să demonteze un mit, anume acela că pensiile militare sunt uriașe și își susține afirmația cu exemplul pensiilor pentru soldați.

Prin comparație, un veteran de război primește o indemnizație medie de 930 de lei, potrivit Casei Naționale de Pensii, adică de peste 60 de ori mai puțin decât cel mai bine plătit magistrat militar pensionar.

Care este cea mai mare pensie din Armata Română

Angel Tîlvar a declarat că pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte cu puţin suma de 3.000 de lei şi a precizat că cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali.

”La începutul lui 2024 a fost o indexare de 13,8%, ea a fost precedată de o indexare de 5,1%. Media pensiilor de servicu, pentru soldat gradat – 3.258, subofiţeri – 4.000, ofiţeri – 6.441, general –  12.873. Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriaşe.

Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 şi 56.160 de lei. Ele aparţin unor magistraţi militari. Cea mai mare pensie militară este 38.998 lei pentru generali”, a declarat Angel Tîlvar, marţi seară, la Antena 3.

Fenomen astronomic rar. La finalul lunii februarie, celalalte șapte planete din sistemul solar se vor alinia alături de Terra, pe cer. Iar în a doua jumătate a lunii ianuarie, va putea fi observată alinierea a șase planete, scrie alba24.ro.

Situația în care unele planete se află în același timp de aceeași parte a Soarelui nu este una rar întâlnită, însă acum majoritatea sau toate planetele se aliniază.

Cele două momente speciale din punct de vedere astronomic sunt:

• în 21 ianuarie – se aliniază planetele Marte, Jupiter, Uranus, Neptun, Venus și Saturn
• în 28 februarie – se aliniază planetele Saturn, Mercur, Neptun, Venus, Uranus, Jupiter și Marte

Toate planetele din Sistemul Solar orbitează în jurul Soarelui pe un plan plat numit ecliptică. Unele dintre planete au orbite ușor înclinate deasupra sau sub acest plan, dar toate sunt mai mult sau mai puțin la același nivel, notează Science Alert, citată de antena3.ro

Fenomen astronomic rar. Cum poate fi observată alinierea planetelor

Fenomenul poate fi observat cu ochiul liber în zone mai puțin poluate luminos, cu ajutorul unui binoclu sau telescop. De asemenea, există mai multe aplicații pe telefon ce vor urmări fenomenul.

Momente similare, când mai multe planete s-au aliniat, s-au petrecut cel mai recent în iunie, respectiv august 2024. Însă la finalul lunii ianuarie 2025 este vorba despre marea aliniere a planetelor – adică a celorlalte șapte din Sistemul Solar.

Alte fenomene astronomice din 2025. Calendar

• 4 ianuarie – ocultație Luna cu planeta Saturn (seara)
• 10 ianuarie – planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)
• 16 ianuarie – planeta Marte la opoziție (toată noaptea)
• 20 martie – echinocţiul de primăvară
• 22 – 23 aprilie – maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 18)
• 6 mai – maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50)
• 2 iunie – planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)
• 21 iunie – solstiţiul de vară
• 31 iulie – maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25)
• 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100)
• 21 septembrie  – planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
• 22 septembrie – echinocţiul de toamnă
• 23 septembrie – planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 21 octombrie – maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
• 17 – 18 noiembrie – maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
• 21 noiembrie – planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
• 21 decembrie – Solstiţiul de iarnă

Patru eclipse în 2025. Ce va putea fi observat din România

În anul 2025 se vor produce patru eclipse, respectiv două de Soare şi două de Lună. Din România, va putea fi observată în bune condiții doar una dintre acestea.

În 14 martie se produce eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează Astro Bârlad.

În 29 martie va fi eclipsă parțială de Soare. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar în partea de vest și cea de nord-vest.

În 7 septembrie 2025 va fi eclipsă totală de Lună. Va putea fi observată și din România, pe lângă Europa, Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa.

Luna vă răsări în eclipsă parțială. Faza maximă va fi la ora 21:11, însă satelitul natural al Terrei va fi destul de jos față de orizontul sud-estic.

În 21 septembrie va fi eclipsă parțială de Soare. Se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă.