Viză cu garanție de până la 15.000 de dolari pentru intrarea în SUA. Departamentul de Stat al SUA va lansa, începând cu 20 august, un program-pilot în acest sens, relatează alba24.ro.

Informațiile apar într-un anunț publicat marți în Registrul Federal, dar multe detalii rămân neclare, inclusiv lista țărilor vizate de program, potrivit Mediafax.

Într-un comunicat transmis Washington Post de către Departamentul de Stat, se arată că scopul acestui proiect este reducerea numărului de depășiri ale duratei legale de ședere.

Schema ar urma să testeze eficiența unei astfel de garanții financiare ca instrument de conformare voluntară.

Temperaturile se vor menține mai ridicate decât normalul perioadei până la finalul lunii august, însă vom avea alternanțe între zile de caniculă și perioade mai blânde, cu valori apropiate de media sezonului. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză detaliată pentru următoarele patru săptămâni.

Val de căldură între 8 și 16 august

Începând cu data de 8 august, temperaturile vor crește semnificativ, mai ales în sudul și vestul țării. Dacă în primele zile ale lunii maximele vor atinge 31-33 de grade Celsius, ulterior, până în 15-16 august, valorile vor urca la 36-37 de grade în zonele cele mai fierbinți. În restul regiunilor, se vor atinge frecvent 32-34 de grade.

Răcire treptată spre final de lună

După perioada caniculară, meteorologii anunță o răcire treptată. Temperaturile maxime vor coborî sub 30 de grade, iar în ultimele zile din august, în multe zone ale țării, mercurul din termometre nu va depăși 23-24 de grade Celsius.

Episoade de instabilitate și furtuni

Chiar dacă regimul pluviometric general va fi deficitar, sunt așteptate perioade scurte de instabilitate atmosferică. Conform ANM, furtuni de vară ar putea apărea în jurul datelor de 12, 22, respectiv 27-31 august, cu precădere în zonele montane și submontane.

Prognoza meteo pe săptămâni (4 august – 1 septembrie)

Săptămâna 4-10 august

• Temperaturi: Peste normal în sud, apropiate de media sezonului în rest.

• Precipitații: Deficitare în toată țara, mai accentuat în zonele montane.

Săptămâna 11-17 august

• Temperaturi: Ușor mai ridicate decât media, în special în vest și sud-vest.

• Precipitații: Deficit generalizat la nivel național.

Săptămâna 18-24 august

• Temperaturi: Peste normal în vest, sud și local în centru; normale în rest.

• Precipitații: Deficitare în regiunile intracarpatice, apropiate de normal în celelalte.

Săptămâna 25 august – 1 septembrie

• Temperaturi: Ușor peste media sezonului în vest, sud și centru; normale în rest.

• Precipitații: În general apropiate de valorile normale pentru această perioadă.

Ultima lună de vară se va încheia cu temperaturi ridicate față de media climatologică, dar nu vor lipsi perioadele de răcire temporară. În ciuda unui regim pluviometric deficitar, spre final de august sunt posibile episoade de instabilitate, cu ploi de scurtă durată și descărcări electrice.

O nouă legislație menită să reglementeze mass-media în Uniunea Europeană (UE) va intra pe deplin în vigoare la 8 august. Este vorba de Legea europeană privind libertatea mass-media (The European Media Freedom Act, EMFA), ce consacră principiul informării ca bun public și protejează și promovează libertatea, independența și pluralismul presei în cadrul pieței interne, conform site-ului Comisiei Europene.

Digitalizarea și globalizarea au revoluționat sectorul media, permițând publicului să aibă acces la o ofertă mai diversificată prin intermediul platformelor digitale, eliminând frontierele naționale. Acest context a creat totodată și noi provocări. Platformele globale precum rețelele sociale și serviciile de streaming au dobândit o putere semnificativă asupra distribuției conținutului, devenind principalii intermediari între mass-media și public. Acest nou mediu depinde de algoritmi și politici interne care pot afecta pluralitatea informațiilor și favoriza diseminarea dezinformării. În plus, concentrarea tot mai mare a veniturilor din publicitate în mâinile acestor platforme a pus în pericol sustenabilitatea economică a multor media tradiționale.

Confruntată cu această situație și susținând că libertatea editorială și independența și puterea mass-media ca actori importanți în sistemul democratic trebuie protejate, UE a adoptat acest nou cadru comun cu scopul de a armoniza normele la nivel european. Deși legislația privind mass-media este în primul rând o competență națională, Comisia și-a justificat legislația în acest domeniu în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite UE să adopte măsuri de apropiere a dispozițiilor statelor membre privind instituirea și funcționarea pieței interne.

Textul reglementează furnizarea de servicii media în întreaga Uniune, cu scopul de a crea o piață integrată care să protejeze pluralismul mass-media, să limiteze concentrarea excesivă a proprietății, să combată dezinformarea și să prevină interferența, atât publică, cât și privată, politică sau economică, în activitatea editorială a mass-media.

Astfel, deciziile editoriale vor beneficia de o protecție mai bună împotriva ingerințelor și presiunilor nejustificate și, în cazul mass-media publice, jurnaliștii vor avea garanția că angajatorul lor are acces la finanțe adecvate, sustenabile și previzibile, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.

EMFA prevede, de asemenea, garanții solide pentru confidențialitatea surselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea de software de supraveghere intruziv împotriva jurnaliștilor și a celor aflați în relații profesionale cu jurnaliștii.

Regulamentul european privind libertatea mijloacelor de informare în masă (Legea 8470/2024) se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană publice și private – televiziuni, radiouri, publicații și mijloace digitale, cum ar fi podcasturile și serviciile audiovizuale la cerere. De asemenea, platformele de partajare video și marile platforme online, chiar dacă nu au responsabilitate editorială directă, fac, de asemenea, obiectul acestui regulament. Aceste platforme joacă un rol esențial în organizarea conținutului media și pot influența expunerea anumitor subiecte sau știri, ceea ce justifică includerea lor în regulament.

Prezentat de Comisia Europeană la 16 septembrie 2022, regulamentul privind libertatea presei a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an și jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în Uniunea Europeană și oferind un cadru ce promovează libertatea, independența și pluralitatea mass-media și combate dezinformarea și interferența nejustificată.

Principalele prevederi ale EMFA

EMFA introduce mai multe elemente noi în regimul juridic aplicabil sectorului mass-media, dintre care unele dintre cele mai importante sunt următoarele:

* Transparența proprietății în mass-media: Companiile media ar trebui să facă publică identitatea proprietarilor lor și a oricărei persoane sau entități care deține un control semnificativ asupra procesului decizional (inclusiv atât proprietarii direcți, cât și cei care dețin o participație semnificativă, cum ar fi grupurile de investitori). În plus, ar trebui furnizate informații privind sursele de venit, subliniind în mod clar dacă primește finanțare de la entități guvernamentale sau beneficiază de publicitate de stat. Pentru a asigura transparența în această privință, autoritatea națională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informații.

* Protecția independenței editoriale: Sunt introduse garanții stricte pentru a se asigura că mass-media își păstrează independența în ceea ce privește deciziile editoriale, protejând jurnaliștii de interferențe externe. În acest sens, sunt prevăzute mecanisme de control și supraveghere, cum ar fi audituri interne și externe, pentru a se asigura că nu este manipulat conținutul, precum și sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste norme.

* Măsurarea audienței: normele pentru sistemele de măsurare a audienței în toate mijloacele de comunicare în masă, atât tradiționale, cât și digitale, sunt unificate. Sistemele trebuie să fie transparente și verificabile, asigurându-se că rezultatele nu favorizează niciun mijloc sau platformă de informare.

* Reglementarea publicității de stat: Se introduce o reglementare specifică pentru a obliga guvernele și entitățile publice să se asigure că alocarea de publicitate nu este utilizată ca un mecanism de influențare a liniei editoriale a mijloacelor de informare în masă. În acest fel, deciziile privind distribuirea publicității de stat ar trebui să fie transparente și bazate pe criterii obiective.

* Protecția surselor jurnalistice: Pentru a proteja jurnalismul de investigație, sunt introduse standarde minime pentru protecția surselor jurnalistice și a comunicațiilor confidențiale.
Orice încercare de a obține informații despre o sursă sau de a intercepta comunicații trebuie să fie justificată de un motiv imperativ de interes public și autorizată de o autoritate judiciară independentă.

* Dreptul de a personaliza ofertele media: Utilizatorii au dreptul de a modifica cu ușurință setările, inclusiv setările implicite, ale oricărui dispozitiv sau interfață de utilizator care controlează sau gestionează accesul și utilizarea serviciilor media oferite de programe, pentru a personaliza oferta media în conformitate cu interesele sau preferințele lor. Producătorii, dezvoltatorii și importatorii ar trebui să se asigure că aceste dispozitive permit ca această personalizare să fie liber disponibilă, vizibilă și accesibilă în orice moment. În plus, aceștia ar trebui să se asigure că identitatea vizuală a mijloacelor de informare accesate de aceste dispozitive este clară și coerentă.

* Înființarea unui Comitet european pentru servicii mass-media: Se înființează la nivelul UE un organism consultativ independent, care reunește autoritățile naționale de reglementare și care va coordona și monitoriza aplicarea corectă a Regulamentului european privind libertatea mass-media în toate statele membre.

* Libertatea de a îmbunătăți reglementările: Statele membre pot adopta norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile reglementate, cu condiția ca normele respective să asigure un nivel mai ridicat de protecție a pluralismului mass-media sau a independenței editoriale, să fie în conformitate cu EMFA și să respecte dreptul Uniunii.

Alte norme europene care reglementează mass-media în Uniunea Europeană

* Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV) coordonează reglementarea mass-media audiovizuale la nivel național. Revizuită în 2018, aceasta enumeră condițiile pe care statele membre trebuie să le garanteze pentru autoritățile lor de reglementare: independență față de autoritățile publice, imparțialitate, transparență, responsabilitate, resurse, proceduri de numire și demitere și mecanisme de recurs.

* Directiva europeană privind drepturile de autor, adoptată în 2019, reglementează proprietatea literară și artistică. Aceasta a introdus un drept conex, ce recompensează mass-media atunci când articolele lor sunt reutilizate de agregatoare de știri online, cum ar fi Google News. Normele europene în materie de concurență garantează că, în sectorul presei, ca și în alte sectoare, niciun actor nu deține monopolul. Cu toate acestea, ele nu abordează în mod direct consecințele fuziunilor asupra pluralismului și independenței mass-media și nu reglementează alocarea resurselor de stat.

* Legea privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în august 2023, obligă platformele să elimine conținutul ilegal online, inclusiv atunci când acesta provine din mass-media. Un cod de practici împotriva dezinformării încurajează platformele și rețelele sociale să colaboreze cu mass-media pentru a garanta calitatea conținutului pe care îl publică.

* Directiva europeană anti-SLAPP reprezintă un alt pas întreprins de UE în direcția protejării presei. Este vorba despre un mecanism menit să ofere garanții procesuale sporite persoanelor care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public (în general, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului) și care sunt vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri judiciare cunoscute sub denumirea generică de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (Strategic Lawsuit Against Public Participation, SLAPP), reprezintă un fenomen recent, dar tot mai răspândit la nivelul Uniunii Europene.

Scopul SLAPP-urilor este acela de a hărțui, de a cenzura, de a intimida și de a reduce la tăcere persoanele care expun informații de interes public, prin diferite conduite care pot lua forma unor pretenții financiare vădit excesive cu titlu de despăgubiri sau prin împovărarea lor cu litigii numeroase și complexe, care, prin costurile presupuse de asigurare a unei apărări în instanță, le pot aduce până în punctul în care acestea ajung să renunțe la critici sau la opoziție. Directiva europeană anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 20 mai 2024, după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre au obligația să o transpună în legislația națională până la data de 7 mai 2026. AGERPRES

Cardurile de energie 2025, reglementate prin OUG 35/2025 încă din 30 iunie, vor fi acordate anumitor categorii de persoane ca sprijin pentru plata facturilor. Totuși, implementarea efectivă a măsurii depinde de finalizarea aplicației prin care beneficiarii se vor putea înscrie, scrie alba24.ro.

Prin ordonanța de urgență, Guvernul a aprobat acordarea de tichete electronice de energie, în valoare de 50 de lei lunar, pentru consumatorii vulnerabili. Măsura de protecție socială este valabilă în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Beneficiază de sprijin sub forma tichetului electronic de energie următoarele categorii de persoane și familii:

• persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei
• familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Sprijinul în valoare de 50 lei/lună se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru al familiei care este major.

Carduri de energie 2025: aplicația EPIDS

Solicitarea se depune online, în aplicația EPIDS, ce va fi dezvoltată de STS.

Tichetul electronic de energie se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar datele de identificare ale membrilor familiei declarați de solicitant nu se regăsesc înregistrate la alt loc de consum.

Solicitările de acordare a sprijinului se înregistrează începând cu data operaționalizării aplicației. Pentru a beneficia de sprijin începând cu luna iulie 2025, solicitanții au obligația de a se înscrie în aplicație în termen de 30 de zile de la data operaționalizării aplicației. După expirarea acestui termen, sprijinul se va acorda din luna depunerii solicitării în aplicația EPIDS, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare.

Carduri de energie 2025: stadiul dezvoltării aplicației STS

Aplicația informatică destinate acordării voucherelor de energie va fi operaționalizată înainte de termenul de 60 de zile stabilit prin legislație (1 septembrie – n.r.), a comunicat Serviciul de Telecomunicații Speciale, pentru Agerpres.

Potrivit sursei citate, EPIDS este dezvoltată sub forma unei aplicații web, care presupune accesarea unui link, fără a fi necesară descărcarea sau instalarea. Aplicația poate fi utilizată de pe orice dispozitiv cu browser – calculator, laptop, smartphone sau tabletă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat că platform ar urma să fie operațională la jumătatea lunii august.

”Platforma ar trebui să fie gata până la jumătatea lunii august pentru ca oamenii să aibă timp să se înscrie în acea platformă”, a declarat Bogdan Ivan, pentru Digi24.

Actul normativ ce reglementează condițiile acordării mecanismului de sprijin financiar a fost aprobat în data de 30 iunie 2025, fiind stabilit termenul de 60 de zile pentru dezvoltarea sistemului informatic.

Carduri de energie 2025: Cum va funcționa aplicația

Solicitările de acordare a sprijinului se înregistrează începând cu data operaționalizării aplicației. Pentru a beneficia de sprijin începând cu luna iulie 2025, solicitanții au obligația de a se înscrie în aplicație în termen de 30 de zile de la data operaționalizării aplicației. După expirarea acestui termen, sprijinul se va acorda din luna depunerii solicitării în aplicația EPIDS, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare.

Potrivit STS, verificarea, validarea și stabilirea beneficiarilor de vouchere se realizează automat prin interogarea bazelor de date puse la dispoziție de autoritățile stabilite prin OUG 35/2025.

Cererile de obținere a voucherului vor putea fi depuse online de către titular sau un membru al familiei în aplicația EPIDS. De asemenea, solicitările vor putea fi depuse și prin intermediul reprezentanților oficiului poștal ori al reprezentanților primăriilor unde solicitantul declară locul de consum.

Potrivit legislației, acordarea sprijinului financiar nu este condiționată de emiterea tichetului în format tipărit întrucât, prin automatizările realizate de aplicație, datele aferente beneficiarilor sunt preluate automat din aplicația EPIDS în sistemul electronic de plată a facturilor, subliniază reprezentanții STS.

Carduri de energie 2025: beneficiarii pot fi înscriși și la primării sau poștă

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut precizări despre înscrieri imediat după aprobarea ordonanței.

”Sunt eligibili cei care locuiesc singuri într-o gospodărie și au venituri de până la 1.950 lei. Dacă sunt mai multe persoane care locuiesc în aceeași gospodărie și au venituri de până la 1.780 lei, sunt eligibili pentru această schemă, pot să se înscrie în platformă imediat ce va fi terminată, într-un mod foarte simplu, doar cu datele personale, cu adresele de domiciliu și codul unic al clientului, care vine de la fiecare furnizor. Se poate înscrie direct persoana interesată, cineva din familie”, a menționat ministrul Energiei.

Persoanele eligibile pentru acordarea voucherelor de energie vor putea fi înscrise și la primării, dar și la oficiile poștale. Datele vor fi corelate cu cele de la instituțiile abilitate pentru a se stabili clar situația celor care solicită respectivul ajutor.

”Am creat și posibilitatea ca fiecare primărie să își înscrie toți oamenii din comunitate care ar fi beneficiarii acestei scheme și sunt persoane cu venituri foarte mici. Și, în același timp, oficiile poștale din România, dirigintele de la poștă și angajații Poștei vor putea să-i înscrie pe oameni. Apoi datele lor să fie corelate cu cele de la Ministerul de Finanțe, de la ANAF, de la AJPIS, tocmai pentru a stabili dacă eligibilitatea este clară în luna în care omul solicită acel ajutor.

Dacă, de exemplu, e cineva care se înscrie în august pentru luna iulie și se încadrează în schemă și va avea venituri mai mari în octombrie, automat sistemul va filtra persoanele care sunt eligibile și nu va primi în octombrie acei bani pe card”, a explicat Bogdan Ivan.

Potrivit acestuia, fiecare om va primi acasă, de la Poșta Română, cardul de energie pe care va putea să-l folosească în clipa în care plătește factura la energie.

Criterii pentru obținerea cardului de energie

Potrivit proiectului aprobat de Guvern, beneficiază de sprijin sub forma tichetului electronic de energie, următoarele categorii de persoane și familii:

• a) persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei;
• b) familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei;

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material:

• a) persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii;
• b) persoanele care nu au un act de identitate valabil;
• c) persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Veniturile luate în calcul sunt următoarele:

• venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii;
• venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii;
• venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale;
• venituri din indemnizația socială pentru pensionari;
• venituri din activități independente;
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• venituri din salarii și asimilate salariilor;
• venituri din cedarea folosinței bunurilor;
• venituri din investiții;
• venituri din premii și jocuri de noroc;
• venituri din alte surse

Vouchere de 50 de lei pe lună pentru plata facturilor la curent

Destinatarul primește tichetul electronic de energie, în format electronic, la adresa de e-mail furnizată în cerere, în momentul validării îndeplinirii condițiilor de acordare a sprijinului, în aplicația EPIDS. Tichetul electronic poate fi printat de către beneficiar sau de către entitatea care a completat solicitarea pentru solicitantul în cauză.

În situația în care solicitantul a optat pentru emiterea tichetului electronic de energie în format fizic, acesta se transmite în termen de maximum 15 zile de la validarea solicitării în aplicația EPIDS.

Pentru fiecare loc de consum se emite un singur tichet electronic de energie care are rol de informare asupra existenței dreptului la sprijin și a valorii disponibile în contul de mandat poștal aferent locului de consum.

Tichetul electronic de energie are înscrise următoarele mențiuni:

• numele, emitentului, respectiv datele sale de identificare;
• perioada de valabilitate a sprijinului;
• numele și prenumele destinatarului și adresa locului de consum;
• cod de bare/ cod QR;
• informații privind numărul de telefon ce poate fi apelat în scopul obținerii de informații privind utilizarea tichetelor electronice de energie, precum și pentru transmiterea de sesizări.