În data de 29 iunie îi sărbătorim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru deosebita contribuție pe care au avut-o nu doar în răspândirea Evangheliei, ci și în organizarea creștinismului primelor secole, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.

Primele detalii legate de Postul Sfinților Apostoli le găsim în secolul al IV-lea, în Constituțiile Apostolice, iar mai apoi în scrierile Sfinților Atanasie cel Mare sau Leon cel Mare. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, sau la Sfântul Leon cel Mare, care numeşte perioada aceasta „Postul de vară” sau al Cincizecimii. La început, acest post era ținut doar în cercurile monahale, iar mai târziu s-a extins în rândul tuturor credincioșilor, scrie doxologia.ro.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului – cum este numit în popor – are o durată variabilă în fiecare an, deoarece începutul lui este legat de data Sfintelor Paști. În acest an, Postul Sfinților Apostoli durează două săptămâni (începe luni, 16 iunie, și durează până în data de 28 iunie inclusiv).

Potrivit Pravilei Marei și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica putem consuma și pește. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Astfel, „postul de vară” este perioada în care avem cu toții şansa de a îmbina rugăciunea cu faptele de milostenie și de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos.

 Zeci de botoșăneni s-au adunat, ieri, la Biserica Uspenia din municipiu pentru a participa la o slujbă de pomenire în cinstea poetului național Mihai Eminescu, la 136 de ani de la trecerea sa în eternitate. Slujba a fost oficiată de preoții Marius Babiuc și Andrei-Ionuț Constantin, chiar în fața statuii marelui poet, aflată în curtea lăcașului de cult unde Eminescu a fost botezat.

Evenimentul a fost unul profund emoționant, încărcat de recunoștință și reverență față de moștenirea literară neprețuită pe care Eminescu a lăsat-o generațiilor viitoare. Credincioșii, uniți în rugăciune, au aprins lumânări și au rostit împreună rugăciuni de pomenire pentru sufletul celui care este considerat simbol al culturii și identității românești.

„Eminescu nu a fost doar un poet, ci o conștiință a neamului românesc. Prin fiecare vers, ne-a învățat să iubim limba română și să simțim românește”, a spus părintele Marius Babiuc în cuvântul său adresat celor prezenți.

Comemorarea a avut loc într-un loc cu o încărcătură istorică specială, Biserica Uspenia, unde Mihai Eminescu a primit Taina Botezului pe 21 ianuarie 1850. Acest detaliu conferă un plus de semnificație evenimentului, legând trecutul de prezent printr-un fir spiritual neîntrerupt.

Sfântul Tihon se trăgea din Amatunda, oraş din insula Cipru, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, din tinereţe. Și, învăţând el carte şi deprinzându-se cu citirea Sfintelor Scripturi, s-a numărat în clerul Bisericii şi a fost rânduit, mai întâi, să citească poporului dumnezeieştile cuvinte, în biserică.

Apoi, pentru curăţia vieţii lui, a fost sfinţit diacon, de episcopul Memnom, iar, când acesta s-a mutat către Domnul, a fost ridicat prin alegere, la scaunul de episcop. Şi a fost sfinţit arhiereu de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului (315-403). Şi era în acea vreme, în Cipru, o mulţime de popor necredincios, care ţinea încă păgâneasca închinare la idoli.

Deci, multă osteneală şi-a dat arhiereul lui Hristos, întorcând pe oamenii, care piereau în păgânătate, aducându-i în sânul Bisericii celei soborniceşti şi făcând, din capre, oi ale lui Hristos. Şi, vieţuind mulţi ani, a cârmuit bine Biserica, cea încredinţată lui, şi multe minuni a făcut, în viaţă şi după moartea sa, că iubea pe săraci şi se străduia pentru folosul oamenilor, ca un bineplăcut al lui Dumnezeu, ce era.

Deci, zidind biserici şi sfinţindu-le şi cu multe daruri împodobindu-le, s-a mutat către Domnul, la 16 iunie.

Zilele Eminescu, ediția iunie 2025, și-au atins punctul culminant la Botoșani, printr-un moment de mare încărcătură simbolică: decernarea mult așteptatului Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. Distincția, acordată anual pentru debut editorial remarcabil în poezie, a revenit în acest an poetei Simona Sigartău.

Ceremonia de decernare a avut loc la Memorialul Ipotesti Centrul National de Studii „Mihai Eminescu”, într-un cadru festiv, în prezența juriului de specialitate, a reprezentanților instituțiilor de cultură locale și naționale, dar și a iubitorilor de literatură adunați la Botoșani pentru a-l celebra pe Mihai Eminescu în orașul său natal.

Simona Sigartău s-a remarcat printr-un volum de debut apreciat pentru originalitate, forță lirică și autenticitate, impunându-se în fața celorlalți finaliști printr-o voce poetică distinctă, profund ancorată în sensibilitatea contemporană.

Premiul „Opus Primum” este considerat una dintre cele mai importante recunoașteri literare pentru tinerii poeți din România și face parte din seria manifestărilor culturale organizate în fiecare an, în luna iunie, la Botoșani, în memoria poetului național.

Organizatorii Zilelor Eminescu au anunțat că și ediția din acest an a fost un succes, cu numeroase evenimente culturale, lansări de carte și recitaluri poetice care au consolidat statutul orașului Botoșani ca epicentru al poeziei românești.