Mierea de mană și mierea polifloră montană din județul Suceava au proprietăți similare sau mai bune decât celebra miere de manuka, produsă în Noua Zeelandă, arată un studiu întocmit de cercetătorii Universității ‘Ștefan cel Mare’ din Suceava (USV), relatează agerpres.ro.

Cei patru cercetători din cadrul USV, respectiv biologul Liliana Luca și inginerii Daniela Pauliuc, Florin Ursachi, coordonați de profesorul universitar Mircea Oroian, au elaborat un studiu privind calitățile mierii de mană și ale celei poliflore montane din Bucovina, în comparație cu celebra miere de manuka.

Mierea de mană este un tip special de miere, care nu este produsă din nectarul florilor, ci din seva copacilor, precum bradul, stejarul, fagul sau arțarul, dar și din excrețiile dulci ale afidelor și ale altor insecte care se hrănesc cu seva arborilor. Aceasta are o culoare mai închisă, o consistență mai densă și un gust ușor caramelizat, cu note specifice de rășină sau lemn. Mierea polifloră montană este obținută din nectarul florilor, iar datorită diversității plantelor medicinale prezintă proprietăți terapeutice.

Probele de miere au fost procurate de la apicultori din județul Suceava, care duc stupii în zona montană, fiind analizate în cadrul Laboratorului de Depistare a Falsurilor din cadrul USV. Cercetătorii au evidențiat faptul că ambele tipuri de miere au corespuns din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic cu normele legislației naționale și celei europene. Calitatea probelor de miere a fost comparată cu trei tipuri de miere de manuka (MGO100, MGO250 și MGO550).

‘Probele de miere de mană și polifloră montană au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar și bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa și Escherichia coli). În funcție de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea manuka 100 și manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acțiune mai mare decât mierea manuka 550’, susțin cercetătorii USV.

În ceea ce privește mierea polifloră de munte, rezultatele cercetărilor au arătat că și aceasta a prezentat o activitate bactericidă și inhibitoare mult mai mare decât mierea de manuka. Astfel, 35% din totalul probelor de miere polifloră analizate au prezentat o activitate bactericidă mai mare decât mierea manuka 550, iar 79% din totalul probelor poliflore au avut o activitate bactericidă mai mare decât mierea Manuka 250 și 100.

De asemenea, probele de miere au fost testate pentru eficiența lor și în comparație cu câteva antibiotice, precum: gentamicină, ciprofloxacină, ceftriaxonă, tetraciclină, cefuroxim, piperacilină / tazobactam și amoxicilină / acid clavulanic. Rezultatele cercetărilor au arătat că mierea de mană are un efect antibacterian apropiat sau similar cu cel al antibioticelor asupra bacteriilor luate în studiu. Astfel, 89% dintre probele de mană au avut o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% au avut o activitate similară cu cea a antibioticelor testate pentru Salmonella, iar 58% din totalul probelor de mană au avut o activitate similară cu a antibioticelor testate pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au arătat, totodată, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni luați în studiu.

Studiul realizat de cei patru cercetători a fost publicat în Scientific reports, a cincea cea mai citată publicație științifică la nivel mondial.

Aproximativ 100 de elevi și cadre didactice de la două școli gimnaziale din comunele Lozna și Dersca s-au întâlnit azi cu jandarmii botoșăneni în cadrul programului național ,,Ora de civilizație”, inițiat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și finanțat prin Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității.

Jandarmii au discutat cu elevii din clasele V-VIII despre efectele negative ale bullying-ului, prevenirea violenței și a faptelor antisociale cu incidență în mediul școlar.

De asemenea, în contextul sărbătorii Zilei Europene a Numărului Unic de Urgență 112, au fost prezentate situațiile în care acesta poate fi apelat.

În România, Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență – SNUAU 112 funcționează din anul 2005, fiind disponibil non-stop și gratuit în Uniunea Europeană.

SNUAU 112 asigură preluarea apelurilor de urgență de la cetățeni și transmiterea acestora către agențiile specializate de intervenție, în vederea asigurării unei reacții imediate, uniforme și unitare pentru soluționarea urgențelor.

În anul 2024, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoşani a intervenit direct la 516 solicitări, în urma cărora au fost constatate 14 infracțiuni și au fost aplicate 498 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 270.000 de lei.

Este esențial ca apelarea numărului de urgență 112 să fie efectuată doar în situații de urgență.

Apelarea abuzivă sau falsă a SNUAU 112 se sancţionează cu amendă contravenţională, conform prevederilor legale.

Cu prilejul activităților preventiv-educative organizate în instituțiile de învățământ din județul Botoșani, jandarmii informează elevii cu privire la importanța apelării responsabile a numărului unic de urgență 112, pentru prevenirea apelurilor abuzive sau false.

Interimatul funcției de președinte al României se asigură de președintele Senatului, Ilie Bolojan, a comunicat, marți Curtea Constituțională, informează alba24.ro. Totodată, CCR a constatat că funcția de președinte al României devine vacantă în urma demisiei lui Klaus Iohannis.

Curtea Constituțională a luat act de demisia președintelui Klaus Iohannis. Ca urmare, în numele legii, CCR hotărăște: „Constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României”.

Totodată, CCR „constată că vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025”.

De asemenea, CCR „constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025”, potrivit Mediafax.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Prezenta hotărâre, pronunțată în ședința din data de 11 februarie 2025, se comunică Parlamentului și Guvernului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, a precizat CCR.

Proiectul de reabilitare a podului de la Mateieni a fost depus încă de anul trecut la Compania Națională de Investiții, fiind propus pentru includerea pe Lista Sinteză a proiectelor în cadrul Subprogramului „Lucrări în primă urgență”.

Împreună cu președintele PSD Botoșani, senatorul Doina Federovici, deputatul Marius Budăi și consilierul de stat Florin Gavril, primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz, a avut o întâlnire cu ministrul Dezvoltării, Attila Cseke.

Primarul Marinel Moruz a făcut demersuri pentru reabilitarea podului încă de la sfârșitul anului 2020. „Contrar afirmațiilor președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, am lucrat la acest proiect încă de la preluarea mandatului. Am clarificat regimul juridic al podului, pentru că el figura atât în evidența comunei Dimăcheni, cât și a comunei Corlăteni, am refăcut intabulările, Cartea Funciară, după care am realizat expertiza podului și Studiul de Fezabilitate necesar obținerii finanțării. Toate aceste documente le-am depus la CNI, dar fără un proces-verbal al CJSU, prin care să se constate că podul nu mai poate fi folosit în siguranță, finanțarea investiției nu se putea obține în regim de urgență”, a declarat primarul Marinel Moruz.

La sfârșitul lunii ianuarie, comisia de evaluare a CJSU a încheiat un proces-verbal de constatare că podul nu mai prezintă siguranță în exploatare, iar săptămâna trecută, în baza acestui proces-verbal, a fost adoptată hotărârea CJSU prin care se interzice circulația pe pod din motive de siguranță.

Valoarea investiției de la Mateieni, potrivit Studiului de Fezabilitate, se ridică la aproximativ 3 milioane de lei.

„Avem susținerea ministrului Dezvoltării pentru finanțarea cu celeritate a acestui proiect atât de important pentru comunitatea locală. Proiectul construirii unui nou pod peste Jijia la Mateieni va fi inclus pe Lista sinteză a «Lucrărilor în primă urgență» pe care le finanțează CNI, urmând a intra la evaluarea documentației tehnice. Așa cum am mai afirmat și demonstrat de-a lungul anilor, vom susține proiectele primarilor din județul nostru. Dincolo de competiția politică, suntem cu toții parteneri în procesul de dezvoltare a comunităților locale”, a conchis senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.