Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va înregistra o creștere semnificativă în trimestrul al III-lea din 2025, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețurilor la energie și a majorării cotelor de TVA și a accizelor, relatează Mediafax.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66 la sută, de la 5,45 la sută în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.

Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la sută atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie.

Care sunt cauzele

Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8 la sută, de la 5,1 la sută în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a situat la 5,1 la sută în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 5,4 la sută în martie 2025.

Economia stagnează

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.

Va scădea peste un an

Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE”, mai arată BNR.

Sfântul, slăvitul arhidiacon și mucenic Laurențiu sau Lavrentie (latină: Laurentius, „cel încununat cu lauri”) a fost unul din cei șapte diaconi a Bisericii Romei și împreună-pătimitor cu sfântul ierarh mucenic papa Sixt al II-lea al Romei, suferind mucenicia în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Valerian în anul 258. Sfântul Laurențiu era de loc din nordul Spaniei și a fost instruit de către Sfântul Sixt în timp ce era arhidiacon la Roma.

Când Sixt a devenit Papă în anul 257, Laurențiu a fost hirotonit diacon și a fost însărcinat cu administrarea milosteniilor pentru săraci. La începutul lunii august din anul 258, împăratul Valerian a emis un edict prin care îi condamna la moarte imediată fără proces pe toți episcopii, preoții și diaconii („episcope et presbyteriet diacones incontinenti animadvertantur”). Această poruncă a fost dusă imediat la îndeplinire în întreaga Romă. În data de 6 august, Papa Sixt a fost arestat în catacombe și urma să fie executat alături de ceilalți doi diaconi ai săi, Felicissimus și Agapitus.

În timp ce Sixt era dus pe Via Appia, spre a i se tăia capul, Arhidiaconul Laurențiu i-a ieşit în cale şi i-a strigat: „Unde te duci, Sfinte Părinte, fără fiul tău? Unde, mergi, o, episcope, fără arhidiaconul tău? Înainte nu te-ai apropiat niciodată de Sfântul Altar fără slujitorii tăi și acum te duci fără mine?”. Sfântul Sixt i-a proorocit că îi va urma în curând.

Autoritățile imperiale s-au întors curând la Sfântul Laurențiu și i-au cerut să-i dăruiască împăratului comorile bisericii. În cursul următoarelor trei zile după moartea Papei și a arhidiaconilor săi, Sfântul Laurențiu s-a grăbit să împartă cât mai mulți posibil din banii bisericești săracilor. În a treia zi, în fața unui mic tribunal, el s-a prezentat prefectului, iar când i s-a ordonat să predea tezaurul, el i-a condus într-o cameră. Acolo, le-a arătat săracii, ologii și schilodiții, spunând: „Iată odoarele Bisericii! Biserica este bogată cu adevărat, mult mai bogată decât împăratul vostru”. Cuprinşi de furie, i s-a cerut acestuia să se închine idolilor.

A refuzat şi astfel a fost închis în temniţă. Aici l-a vindecat de orbire pe Lucillus şi apoi l-a botezat. Temnicerul Hippolytus, fiind martor la minune a cerut şi a primit şi el botezul. S-a numărat şi el în rând cu mucenicii, fiind omorât pentru credinţa în Hristos. După mai multe chinuri, Sfântul Laurențiu a fost întins pe un grătar aşezat pe cărbuni aprinşi. Apoi le-a răspuns: „Eu mă dau ca jertfă plăcut mirositoare singurului Dumnezeu adevărat, pentru că jertfa ce se cuvine lui Dumnezeu este o inimă înfrântă şi smerită” (Psalmi 50, 18). Pe când soldaţii întăreau focul, el i-a vestit împăratului: „Învaţă că acest jăratec mă răcoreşte pe mine, dar pe tine te va chinui veşnic. Acum că sunt ars pe o parte, întoarce-mă pe partea cealaltă!”.

După ce a fost întors şi pe cealaltă parte, a rostit o ultimă rugăciune: „Mulţumesc Ţie, Iisuse Hristoase, pentru că m-ai învrednicit să intru pe porţile Împărăţiei Tale”, iar apoi şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Primind pătimirea focului, Sfântul arhidiacon Laurențiu a stins focul cel necurat al idolatriei. În iconografie, el este reprezentat cu cădelniţa cu jar în mână, cădind şi înmiresmând Biserica lui Hristos.

Ministerul Mediului pregătește, împreună cu Ministerul Economiei, o inițiativă legislativă legată de conceptul de trasabilitate în cazul produselor second-hand și al deșeurilor, astfel încât cele două categorii să fie definite și separate foarte clar, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

‘Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deșeuri. Și trebuie să rezolvăm această problemă. Deșeurile care sunt deșeuri pentru alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin și aduc deșeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deșeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toți, înseamnă o scurtare a vieții pentru noi toți’, a spus ministra Mediului.

Ea a precizat că actul normativ ar putea să apară până la sfârșitul anului, menționând că intenția este ca în România să nu mai ajungă deșeuri etichetate ca produse second-hand.

‘Avem legislație, avem soluții care ar putea să fie puse în practică și tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o inițiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiție foarte clară și regulamente și măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand și deșeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deșeuri și care intră în România pe o grămadă de alte portițe legislative și apoi ne otrăvesc pe noi toți. Ãsta este mecanismul pe care l-am gândit’, a arătat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a mai precizat că în țara noastră nu mai trebuie să ajungă alte deșeuri, în condițiile în care gropile de gunoi ‘abia mai fac față’ la cantitățile existente deja. AGERPRES