Connect with us
Publicitate

Actualitate

Prima VACANȚĂ din anul școlar 2022-2023: câte zile de cursuri mai au elevii și perioadele de sărbători până în decembrie

Publicat

Publicitate

Se apropie prima vacanță din anul școlar 2022-2023. Elevii mai au o săptămână de cursuri în noua structură de organizare, pe module și vacanțe mai dese. 

Vacanța începe sâmbătă, 22 octombrie și durează o săptămână, până în 30 octombrie.

Se vor întoarce din nou la cursuri din 31 octombrie. Vacanța de Crăciun și anul nou va fi din 23 decembrie.

Publicitate

Anul școlar 2022-2023 are cinci module de învățare și cinci vacanțe.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe

  • cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Publicitate

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Publicitate

Vacanța din februarie în celelalte județe

  • Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
  • Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
  • Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

Numărul de note, media, calificative

Potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (în vigoare de la 1 septembrie 2022), numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru.

La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut, ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.

La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

La clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Zile libere până la finalul anului 2022

În afara perioadelor de vacanțe pentru elevi, în ceea ce privește zilele libere – sărbători legale pentru angajații din România, următoarea mini-vacanță este de Sfântul Andrei și Ziua Națională.

Este vorba despre zile libere pentru angajații din sectorul public, inclusiv profesorii. Prin urmare, minivacanță și pentru elevi.

Modalitatea de organizare și recuperare a acestor zile libere (dacă este cazul) ar urma să fie comunicată de către autoritățile din Educație.

Ziua Sfântului Andrei, 30 noiembrie, cade într-o zi de miercuri, iar joi este 1 Decembrie – Ziua Națională. Bugetarii vor avea liber și vineri, astfel încât minivacanța angajaților din sectorul public va ajunge la 5 zile, incluzând și weekendul.

Ministerul Muncii a anunțat decizia privind ziua liberă-punte din 2 decembrie 2022 încă de la începutul anului: ”Guvernul a stabilit ca vineri, 2 decembrie 2022, să fie zi liberă pentru salariații din instituţiile şi autorităţile publice, având în vedere că aceasta se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.

Decizia de a stabili zilele libere la începutul anului, pentru personalul din sistemul bugetar, a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.

Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie sau participanţilor în aceste procese”.

Mai este minivacanța de Crăciun (trei zile), în perioada 24-26 decembrie. Crăciunul este duminica (25 decembrie) și a doua zi de Crăciun pică lunea (26 decembrie).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

Publicitate

Ana, cea pururea pomenită care, mai toată viaţa ei nu a putut să nască copii, luând îndemn din sfintele cărţi la cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana, care şi ea nu putea naşte, maica proorocului Samuel, ruga împreună cu bărbatul ei, Ioachim, pe Stăpânul firii, să le dăruiască lor un prunc, făgăduind că, dacă le va împlini ce­rerea, îndată îl vor dărui şi închina lui Dumnezeu.

Şi aşa a născut Sfânta Ana pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamu­lui omenesc, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Măria. Iar când ea a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au dus-o la Templul din Ierusalim şi au încredinţat-o preoţilor slujitori.

Deci, luând-o arhiereul cel de atunci, Zaharia, a dus-o în locul cel mai sfânt al Templului, numit Sfân­ta Sfintelor, unde, odată pe an, intra numai singur arhiereul. Şi aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu, Cel ce avea să se nască dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii, stricată prin păcat. În templu a rămas Fecioara timp de 12 ani vieţuind în ascultare, post  şi rugăciune.

Publicitate

Iar când s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei vestiri, ieşind din Templu, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului şi preoţilor că ea, încă înainte de a se fi născut, a fost făgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşi a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă. Drept aceea, la 15 ani, ea a fost lo­godită cu Dreptul Iosif, rudenia sa de 84 de ani, ca sub chipul căsătoriei, acesta să-i fie păzitor şi martor al fe­cioriei ei şi ca să slujească atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la în­toarcerea de acolo în pământul lui Israel.

 „ Iubiţi, aşadar, fraţilor, pe Maica Domnului, iubiţi-o cu inimă fierbinte şi plină de nădejde. Rămâneţi tari şi ţineţi învăţăturile pe care le-aţi primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiţi pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeţi cu tărie minciunile rătăciţilor, care defăima pe Sfânta Fecioară. Să ştiţi că dia­volul strigă prin gura hulitorilor. Diavolul o urăşte pentru că ea a năs­cut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneţi tari în tradiţiile sfinte ale Bisericii şi cinstiţi pe cea plină de dar şi mai ales slujiţi-o şi luaţi-o ca apărătoare şi sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre milos­tivirea Stăpânului şi nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacu­ratei şi să nu fie ajutat şi mângâiat”, scrie ziarullumina.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending