Se apropie prima vacanță din anul școlar 2022-2023. Elevii mai au o săptămână de cursuri în noua structură de organizare, pe module și vacanțe mai dese.
Vacanța începe sâmbătă, 22 octombrie și durează o săptămână, până în 30 octombrie.
Se vor întoarce din nou la cursuri din 31 octombrie. Vacanța de Crăciun și anul nou va fi din 23 decembrie.
Publicitate
Anul școlar 2022-2023 are cinci module de învățare și cinci vacanțe.
Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe
cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).
Publicitate
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.
Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.
Publicitate
Vacanța din februarie în celelalte județe
Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.
Numărul de note, media, calificative
Potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (în vigoare de la 1 septembrie 2022), numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru.
La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.
În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.
Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.
Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut, ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.
La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
La clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.
Zile libere până la finalul anului 2022
În afara perioadelor de vacanțe pentru elevi, în ceea ce privește zilele libere – sărbători legale pentru angajații din România, următoarea mini-vacanță este de Sfântul Andrei și Ziua Națională.
Este vorba despre zile libere pentru angajații din sectorul public, inclusiv profesorii. Prin urmare, minivacanță și pentru elevi.
Modalitatea de organizare și recuperare a acestor zile libere (dacă este cazul) ar urma să fie comunicată de către autoritățile din Educație.
Ziua Sfântului Andrei, 30 noiembrie, cade într-o zi de miercuri, iar joi este 1 Decembrie – Ziua Națională. Bugetarii vor avea liber și vineri, astfel încât minivacanța angajaților din sectorul public va ajunge la 5 zile, incluzând și weekendul.
Ministerul Muncii a anunțat decizia privind ziua liberă-punte din 2 decembrie 2022 încă de la începutul anului: ”Guvernul a stabilit ca vineri, 2 decembrie 2022, să fie zi liberă pentru salariații din instituţiile şi autorităţile publice, având în vedere că aceasta se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.
Decizia de a stabili zilele libere la începutul anului, pentru personalul din sistemul bugetar, a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.
Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie sau participanţilor în aceste procese”.
Mai este minivacanța de Crăciun (trei zile), în perioada 24-26 decembrie. Crăciunul este duminica (25 decembrie) și a doua zi de Crăciun pică lunea (26 decembrie).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Haloween este o sărbătoare anuală, în data de 31 octombrie. Această zi, exportată în toată lumea din Statele Unite ale Americii, a devenit tot mai populară în rândul românilor, mai ales pentru generațiile tinere. De cele mai multe ori, atunci când ne gândim la Haloween ne imaginăm copii costumați în diverși monștri și creaturi supranaturale, care colindă străzile pentru a primi bomboane și alte surprize dulci, dovleci ornamentali și alte decorațiuni pe care oameni le folosesc pentru a-și împodobi casele, scrie alba24.ro.
Cu toate că această celebrare are o componentă comercială puternică, originile sale sunt legate de spiritualitate și obiceiurile unei civilizații antice.
Haloween: Originile celebrării
Rădăcinile Haloween-ului sunt strâns legate de cultura celtică.
Publicitate
Celții au fost o populație din perioada antichității, care au trăit acum 2.000 de ani, pe teritoriile de astăzi ale Franței, Marii Britanii și Irlandei.
Mai exact, este vorba despre sărbătoarea religioasă Samhain.
În tradiția celtică, această sărbătoare marca sfârșitul verii și al recoltelor și începutul întunericului și al iernilor aspre, o perioadă asociată adesea cu moartea, scrie History.
Publicitate
Celții credeau că în noaptea de Samhain bariera dintre lumea viilor și cea a morților devine aproape inexistentă. Acest fapt ar fi permis spiritelor malefice să intre în lumea oamenilor.
Pentru a comemora această zi, druizii (preoți celtici) aprindeau focuri controlate pentru ca membri comunității să sacrifice părți din recoltă și animale.
În timpul ceremoniei, celții purtau costume alcătuite din capete și piei de animale. Acesta era un simbol al situației materiale a fiecărui individ.
Publicitate
După ce Imperiul Roman a cucerit zonele populate de celți, elemente din Samhain au fost asimilate de cultura romană.
În ultimele zile, s-a discutat intens în spațiul public despre un candidat la președinția României, care ar beneficia de sprijinul unor consultanți externi ce utilizează așa-numitele „ferme de troli.” Presa centrală nu a oferit însă o imagine clară a acestui fenomen, dând impresia că aceste ferme sunt doar niște grupuri de conturi care comentează în favoarea unui candidat. Dar realitatea din spatele fermelor de troli moderne este cu totul alta, iar acest articol își propune să explice în detaliu cum funcționează aceste structuri de influență digitală, informează ziarpiatraneamt.ro.
O „fermă de troli” reprezintă un ansamblu organizat de conturi false pe rețele sociale și alte platforme online, având scopul de a manipula opinia publică, de a promova agende ascunse sau de a ataca anumite figuri publice. La nivel de bază, aceste ferme sunt folosite pentru răspândirea dezinformării și crearea de controverse, dar și pentru publicitate sau campanii de influență. Controlate de organizații politice, grupuri de interese, companii și uneori chiar actori statali străini, fermele de troli urmăresc destabilizarea proceselor democratice prin manipularea percepțiilor publicului larg sau crearea unei imagini false despre un produs promovat.
Pe măsură ce tehnologia a evoluat, tehnicile acestor ferme s-au rafinat, depășind stadiul simplu al comentariilor și intrând într-o sferă de influență mai subtilă. Cu câțiva ani în urmă, o „fermă de troli” funcționa prin bombardarea unor pagini sau postări cu mesaje pro sau contra unui subiect pentru a influența opinia publicului. Însă astăzi, platformele mari de social media, precum Facebook, au introdus mecanisme de protecție, care identifică și blochează majoritatea conturilor false. De aceea, strategiile de trolling actuale sunt orientate spre amplificarea artificială a popularității unui mesaj nu spre comentarii directe.
Publicitate
Cum funcționează, de fapt, o fermă de troli în 2024? Mecanismele de trolling profesionist presupun crearea unei postări într-o pagină oarecare, fără urmăritori, pentru a capta algoritmii rețelei de socializare. În acel moment, „armata de troli” intervine, oferind mii de reacții – like-uri, distribuiri – care transformă postarea într-una „virală.” Algoritmii percep această activitate intensă drept popularitate autentică și, astfel, mesajul respectiv este recomandat automat unui număr mai mare de utilizatori. Prin această strategie, postarea câștigă rapid tracțiune, obținând vizibilitate mult peste nivelul normal, fără ca trolii să comenteze sau să dezbată direct. Acest proces de amplificare digitală nu necesită opinii, ci doar interacțiuni masive pentru a crea impresia de „interes public” și a transforma mesajul într-un fenomen virtual.
În România, unde infrastructura și resursele pentru trolling profesionist sunt limitate, tehnicile sofisticate de acest tip sunt rare. De regulă, echipele locale utilizează conturi false pentru a adăuga câteva comentarii la postările politicienilor sau pentru a le crește temporar și foarte puțin popularitatea în scop electoral. Aceste tactici sunt însă departe de amploarea și puterea unei ferme adevărate de troli, așa cum am observat în campaniile internaționale de succes, precum Brexit sau alegerile din SUA. În astfel de contexte, fermele de troli au potențialul de a crește impactul electoral al unui candidat cu 5% până la 10%, prin manipularea percepției publicului.
Pentru publicul larg, este esențial să înțeleagă că „ferma de troli” adevărată nu are nimic de-a face cu câteva zeci de conturi false, create la ordinul unui politician frustrat pentru a încuraja sau ataca anumiți candidați pe rețelele sociale. O veritabilă fermă de troli funcționează ca o structură masivă și costisitoare, capabilă să învingă algoritmii de protecție și să manipuleze opinia publică la o scară amplă. Diferența între un grup de conturi false și o fermă de troli profesională este comparabilă cu diferența dintre un pistol cu apă și o rachetă intercontinentală. Astfel, dacă observăm un fenomen de viralizare masivă și rapidă a unui mesaj, este bine să ne întrebăm dacă suntem martorii unei mișcări spontane sau a unei campanii bine orchestrate de o fermă de troli.
Doi pietoni au fost acroşaţi, miercuri seară, de o maşină care a ieşit în afara părţii carosabile pe raza oraşului Milişăuţi, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.
Potrivit acestora, la faţa locului au intervenit pompierii militari ai Detaşamentului Rădăuţi cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean.
“Este vorba despre un autoturism care a ieşit în afara părţii carosabile şi a acroşat doi pietoni. Ambii pietoni, bărbat şi femeie, primesc îngrijiri medicale la locului evenimentului şi ulterior vor fi transportaţi la spital pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate”, au transmis oficialii ISU. AGERPRES
13 cetățeni români sunt dați dispăruți după inundațiile catastrofale din Spania, în urma cărora au murit cel puțin 95 de persoane. Anunțul a fost făcut, miercuri, de Ministerul Afacerilor Externe, care a transmis că se fac verificări, scrie antena3.ro.
În regiunea Valenciană locuiesc aproximativ 160.000 de români, potrivit purtătorului de cuvânt al MAE, Radu Filip.
Actualizare ”În continuarea comunicărilor Ministerului Afacerilor Externe cu privire la situația cetățenilor români din Comunitatea Valenciană, în contextul inundațiilor care au afectat Regatul Spaniei, soldate cu numeroase victime, dispăruți și pagube materiale, MAE, prin intermediul Consulatului României la Castellón de la Plana, verifică informațiile cu privire la semnalarea dispariției a 13 cetățeni români. Oficiul consular se află în contact permanent cu autoritățile spaniole, verificările fiind în curs. În contextul acestor demersuri, Ambasada României la Madrid este în contact, pe linia atașaților pentru afaceri interne, cu autoritățile centrale spaniole. Reprezentanții Consulatului României la Castellón de la Plana rămân în continuare în contact permanent cu autoritățile locale competente și sunt pregătiți să acorde asistență consulară dacă situația o va impune. Totodată, reprezentanții oficiului consular mențin legătura cu cetățenii care au semnalat că se află în situații dificile, până la identificarea unor soluții dispuse de autoritățile locale. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 677 842 467”, se arată în comunicatul emis de MAE.
Publicitate
Știrea inițială
Reprezentanţii Consulatului României la Castellon de la Plana verifică informaţiile cu privire la dispariţia a cinci cetăţeni români în contextul inundaţiilor din regiune, fiind notificate autorităţile spaniole, a informat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe.
Astfel, MAE, prin intermediul Consulatului de la Castellon de la Plana, s-a autosesizat şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a verifica dacă printre cei afectaţi se află şi cetăţeni români.
Publicitate
Conform MAE, încă de la debutul acestor fenomene meteorologice, reprezentanţii consulatului au acordat sprijin în relaţia cu autorităţile locale cetăţenilor români care, prin intermediul telefonului de urgenţă, au solicitat informaţii şi asistenţă consulară. În dialogul cu cetăţenii români, reprezentanţii oficiului consular au subliniat necesitatea respectării instrucţiunilor autorităţilor locale. Până la acest moment, toţi cetăţenii români care au apelat telefonul de urgenţă se află în afara oricărui pericol, a indicat Ministerul de Externe.
De asemenea, au fost contactate autorităţile locale din Comunitatea Valenciană, respectiv delegatul Guvernului în Comunitatea Valenciană şi subdelegatul Guvernului în Provincia Valencia, pentru a solicita notificări cu privire la existenţa unor posibili cetăţeni români printre victimele şi persoanele afectate de inundaţiile produse.
Consulatul României la Castellon de la Plana este în contact permanent cu autorităţile competente, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară dacă situaţia o va impune, a evidenţiat MAE.