Connect with us

Eveniment

Prezidenţiale2024. Averile candidaţilor: pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi în ţară şi străinătate

Publicat

Publicitate

Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an.

Topul averilor este condus de Ana Birchall (locuinţe în România şi SUA, bijuterii de 65.000 de euro, lingouri de aur de 411.000 de euro, obligaţiuni de aproape o jumătate de milion de euro şi 23 milioane euro – investiţii financiare în străinătate), urmată de Mircea Geoană (conturi în ţară şi străinătate cu peste 600.000 de euro, două apartamente, obiecte de mobilier, icoane, tablouri, obiecte de artă şi cult, bijuterii), Alexandra Păcuraru (două autoturisme de lux, colecţii de artă, icoane, tablouri, bijuterii, toate evaluate la 100.000 de euro; acţiuni la o companie în valoare de 6,2 milioane lei), Kelemen Hunor (trei case, cinci terenuri, patru maşini şi 180.000 de euro în conturi), Cristian Terheş (patru terenuri, trei apartamente, conturi bancare cu aproape 175.000 de euro) şi Călin Georgescu (depozite bancare de 264.000 de euro).

La capitolul venituri, Mircea Geoană se clasează pe primul loc cu un salariu anual de 240.000 de euro primit de la NATO, urmat de Ana Birchall cu venituri de peste 100.000 euro de la Nuclearelectrica, europarlamentarul Cristian Terheş cu 93.000 de euro şi Kelemen Hunor cu venituri de 81.000 de euro.

Din cei 14 candidaţi, patru beneficiază de pensii plătite de statul român: Nicolae Ciucă (de la MApN – 232.920 lei pe an), Silviu Predoiu (de la MApN – 229.140 lei, venit anual), Cristian Diaconescu (de la MAE – 110.400 de lei, venit anual), Mircea Geoană (de la MAE – 104.000 lei, anual).

George Simion nu are niciun fel de bunuri mobile sau imobile în declaraţia de avere, iar candidatul independent Sebastian Constantin Popescu nu a avut venituri în ultimul an.

Prezentăm declaraţiile de avere ale celor 14 candidaţi, în ordinea în care sunt înscrişi ei pe buletinul de vot:

Publicitate

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** ELENA LASCONI – Uniunea Salvaţi România

În declaraţia de avere depusă în luna septembrie, Elena Lasconi a menţionat şapte terenuri (două terenuri agricole – 57.500 mp, un teren forestier – 2.500 mp, trei terenuri intravilan – 6.700 mp şi un teren extravilan de 500 mp), trei apartamente (65 mp, 70 mp, 58 mp), o casă de locuit de 98 mp, dar şi un autoturism marca Opel fabricat în anul 2007.

Ea a acordat USR un împrumut în valoare de 33.000 de lei şi a contractat credite de peste 410.000 de lei.

La capitolul venituri, Elena Lasconi a precizat salariul încasat ca primar al municipiului Câmpulung – 150.717 lei, iar soţul ei a câştigat în ultimul an fiscal 75.600 de lei, fiind consilier la Camera Deputaţilor.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** GEORGE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor

Liderul AUR nu are proprietăţi, menţionând în declaraţia de avere doar suma de 60.000 de euro primită la petrecerea de botez organizată în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, precum şi salariul anual încasat de la Camera Deputaţilor, în valoare de 137.402 lei.

Soţia lui Simion lucrează la Ministerul Educaţiei şi a încasat un salariu de 8.250 lei.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat

Actualul premier a trecut în declaraţia de avere că familia sa deţine două terenuri intravilan (387 mp şi 61 mp) şi două case în Buzău (281 mp şi 43 mp), dar şi mai multe conturi bancare cu peste 114.000 lei.

Recent, Marcel Ciolacu a recunoscut că a făcut partaj voluntar cu soţia sa, dar că nu sunt divorţaţi. În declaraţia de avere depusă la Biroul Electoral Central în luna septembrie, el apare ca unic proprietar al casei de 43 mp şi terenului de 61 mp.

Premierul a acordat un împrumut nepotului său Mihai-Cristian Ciolacu – 435.000 de lei, informaţie ce apare în declaraţia de avere depusă în calitate de prim-ministru, în iunie 2024. În declaraţia de avere depusă în septembrie, la BEC, suma împrumutului este de 490.000 de lei.

De asemenea, el are acţiuni în valoare de 3.010 lei la firma Alcom SRL şi are trei credite de rambursat, în valoare de 35.000 lei.

La capitolul venituri, Ciolacu a menţionat indemnizaţia de deputat – 75.000 de lei, indemnizaţia de prim-ministru – 102.000 lei, în timp ce soţia sa, Roxana Mihaela Ciolacu, a avut un salariu anual de 54.000 de lei la firma Lucia Com 94 SRL Buzău.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


*** NICOLAE CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal

Liderul PNL deţine două terenuri intravilan (2.829 mp şi 598 mp), o casă de locuit (232 mp), două autoturisme (Toyota Corolla şi Toyota Rav 4) şi aproape 340.000 de lei în conturi.

Ciucă a menţionat în declaraţia de avere şi un credit în valoare de 100.000 de lei, scadent în anul 2025.

Conform ultimei declaraţii de avere, el a încasat o indemnizaţie pentru funcţia de prim-ministru (perioada ianuarie – iunie 2023) în valoare de 105.991 de lei şi pentru funcţia de preşedinte al Senatului (ianuarie – decembrie 2023) în valoare de peste 94.000 de lei.

La aceste venituri se adaugă pensia de serviciu primită de la Ministerul Apărării – 232.920 lei (venit anual), în timp ce soţia lui a avut o pensie anuală de 69.000 lei, tot de la MApN.

 


Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO


*** HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România

Preşedintele UDMR deţine, împreună cu familia, două case în judeţul Cluj (ambele având aceeaşi suprafaţă – 119,85 mp) şi o casă în judeţul Harghita (200 mp), cinci terenuri situate în judeţele Cluj şi Harghita (două terenuri agricole – 4.711 mp şi trei terenuri intravilan – 2.000 mp) şi patru autoturisme (Ford, Skoda, Toyota şi Honda).

El menţionează tablouri ale unor artişti contemporani cu o valoare de 6.000 de euro şi are în conturi aproximativ 860.000 lei şi peste 10.000 de euro.

Pentru funcţia de vicepremier, Kelemen Hunor a încasat o indemnizaţie de 115.170 de lei, la care se adaugă 220.008 lei reprezentând salariul pentru funcţia de preşedinte/membru al UDMR şi 72.277 lei indemnizaţia de deputat, iar soţia lui a avut un salariu de 140.000 lei, primit de la UDMR. La aceste venituri se adaugă bursa şcolară primită de cei doi copii ai familiei de la Fundaţia Bethlen Gabor – Budapesta, câte 1.260 lei.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


*** MIRCEA GEOANĂ – candidat independent

Fostul secretar adjunct al NATO deţine două apartamente în Bucureşti (98 mp şi 210 mp); un teren intravilan de 1.000 mp în Corbeanca; două autoturisme Lexus; obiecte de mobilier, icoane de lemn, tablouri (75.000 de lei); obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porţelan şi sticlă (65.000 de lei); obiecte de artă şi cult, bijuterii (350.000 de lei).

De asemenea, în anul 2024, el a vândut un apartament pentru suma de 220.000 de euro şi a donat un autoturism evaluat la 40.000 de euro.

Mircea Geoană are mai multe conturi, printre care două deschise la bănci din România (737.000 lei şi 50.000 euro), altul deschis la o bancă din Belgia (255.000 euro), precum şi un fond administrat de NATO în valoare de 167.000 euro.

A acordat în nume personal un împrumut de 80.000 de euro, deţine acţiuni la Montel Residence SRL, a căror valoare este de 702.000 lei, dar şi bonduri emise de statul român – 25.000 de dolari. Are acţiuni cu o valoare redusă la Top Cont SRL, SC Apoapsis Education Group SRL, MG International Strategic Consulting Group SRL.

La capitolul venituri, Geoană a declarat un salariu anual primit de la NATO în valoare de 240.000 de euro, o pensie de la MAE de 104.000 lei, plus 28.000 de lei reprezentând drepturi de autor carte – Grup Media Litera SRL.

Conform declaraţiei de avere, soţia sa, Mihaela Geoană, a încasat suma de 9.939 de lei ca expert la SC Renaşterea SRL, 152.000 lei ca expert fonduri europene la Fundaţia Renaşterea, 45.000 lei obţinuţi din chirii, 25.000 lei dividende la Top Cont SRL şi 14.500 lei dividende la MG International Strategic Consulting Group SRL.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


*** ANA BIRCHALL – candidat independent

Candidata Ana Birchall a menţionat în declaraţia de avere că deţine trei terenuri extravilan în localitatea Dorna Arini din judeţul Suceava (suprafaţă cumulată – 37.000 mp) şi un hectar teren agricol în localitatea Fulga de Jos (judeţul Prahova), două apartamente în Bucureşti (50 mp şi 304 mp), un apartament în New York (180 mp), o casă de vacanţă în Dorna Arini (240 mp) şi o casă de locuit în New Haven – SUA (250 mp), la care se adaugă bijuterii evaluate la 65.000 de euro şi lingouri de aur în valoare de 411.000 euro, precum şi mai multe conturi la bănci din România şi Statele Unite ale Americii.

La fel de consistente sunt şi plasamentele în obligaţiuni emise de statul român, cu o valoare cumulată de 140.000 lei, 98.000 de euro şi 363.000 dolari.

În declaraţia de avere apare şi suma de 23 milioane euro reprezentând investiţii financiare în străinătate în companii private „unlisted securities”.

Cât priveşte veniturile, Ana Birchall a menţionat un salariu de 536.000 lei încasat ca director la Nuclearelectrica, sumele de 7.275 lei, 2.470 de euro şi 15.255 dolari reprezentând încasare cupoane titluri de stat, la care se adaugă 48.000 de dolari cedare folosinţă imobil SUA şi 18.000 lei – cedare folosinţă imobil România.

Conform declaraţiei de avere depuse la BEC în luna octombrie de Ana Birchall, la capitolul „cadouri, servicii sau avantaje primte gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului” – este menţionat în dreptul soţului un salariu de 1.200.000 dolari.

*** ALEXANDRA BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Fostă prezentatoare de televiziune, fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru a trecut în declaraţia de avere o casă de locuit (158 mp) şi un teren intravilan cu o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi, două autoturisme (Jaguar F Pace şi MBW IX), colecţii de artă (evaluate la 15.000 de euro), icoane (evaluate la 20.000 de euro), tablouri (15.000 de euro) şi bijuterii (50.000 de euro).

La capitolul venituri, Alexandra Păcuraru a menţionat un salariu anual de 240.000 de lei primit pentru funcţia de realizator la postul Realitatea TV, iar soţul a încasat suma de 54.000 de lei din chirii pentru o casă din Domneşti.

În declaraţia de interese, Alexandra Păcuraru a precizat că este fondator-asociat la Grup Financiar SA din Galaţi, unde valoarea acţiunilor deţinute este de 6,2 milioane lei; SC ABP Consulting SRL din satul Ostratu (Ilfov), unde este şi administrator; Geopol International SRL; Prestige Media PHG SRL (Galaţi), Strategies Research Investments International SA, SC Strategic Metals Investments SRL.

*** SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie

În declaraţia de avere, candidatul nu a menţionat niciun venit în ultimul an, în schimb are o casă de 78 mp în localitatea Făureşti (judeţul Vâlcea), un teren intravilan de 2.426 mp şi alte 13 terenuri agricole în aceeaşi comună, având o suprafaţă cumulată de peste 18.000 mp, la rubrica „mod de dobândire” fiind menţionat „contract de întreţinere”.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


*** LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei

Ludovic Orban are în proprietate o casă de locuit în judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 200 mp, un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007, patru depozite bancare cu 56.000 lei şi 42.000 euro.

În ultimul an, a primit o indemnizaţie de deputat în cuantum de 131.000 de lei.

 


Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO


*** CĂLIN GEORGESCU – candidat independent

Acesta deţine, împreună cu familia, un teren intravilan în judeţul Braşov de peste 3.900 mp, cumpărat în anul 2022, un autoturism marca Toyota fabricat în anul 2022 şi depozite bancare de 264.000 de euro în două conturi, ambele deschise în 2021.

În ultimul an fiscal, a încasat un salariu de 72.000 lei de la Universitatea din Piteşti – Facultatea de Ştiinţe, în valoare de 72.000 de lei, iar soţia lui a avut un salariu anual de 25.458 lei.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


*** CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent

Fost ministru al Justiţiei şi fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are în proprietate, împreună cu familia, două terenuri – unul în Bucureşti (360 mp), celălalt în comuna Stâlpeni (Argeş) cu o suprafaţă de 2.400 mp, două case în Capitală (494 mp) şi localitatea Stâlpeni (190 mp) şi un apartament în Bucureşti (110 mp).

De asemenea, are două autoturisme (Ford Fiesta şi Hyundai Tucson), trei tablouri moştenite estimate la 6.000 de euro, dar şi mai multe credite contractate la bănci, în valoare de peste 230.000 de lei şi 13.000 de euro.

În ultimul an, Cristian Diaconescu a încasat o pensie de la MAE de 110.400 de lei şi suma de 8.475 lei – pentru cursuri la Fundaţia Calea Victoriei, iar soţia sa a avut o pensie de 190.000 de lei.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


*** CRISTIAN TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român

În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a menţionat în declaraţia de avere două terenuri intravilan (90 mp) şi două extravilan (2.000 mp) situate în judeţele Sălaj şi Bihor, trei apartamente (53 mp, 81 mp şi 53 mp), două autoturisme (Toyota Camry şi Mitsubishi Eclipse Cross), şase conturi bancare ale lui (aproximativ 800.000 lei şi 17.000 de euro) şi şase ale soţiei (circa 7.000 lei, 8.000 de euro şi 35.000 de dolari), o parte fiind deschise la bănci în statul american California.

Terheş a acordat patru împrumuturi Partidului Naţional Conservator Român, cu o valoare cumulată de 160.000 lei şi 45.000 euro. El are în declaraţia de avere acţiuni Fidelity deţinute de soţie – 21.000 dolari şi hârtii de valoare la Treasury Direct – 315.000 dolari.

La capitolul venituri, Cristian Terheş a declarat un salariu anual de la Parlamentul European în valoare de 93.000 de euro, iar soţia are un salariu anual de 48.000 de dolari ca „AR and compliance manager” la compania General Orthocare, Irvine, California, SUA.

*** SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

Fost director adjunct şi director interimar al Serviciului de Informaţii Externe până în anul 2018, Silviu Predoiu are în proprietate două apartamente în Bucureşti (73 mp şi 77 mp) şi o casă de vacanţă cu o suprafaţă de 115 mp, plus două terenuri intravilan (14 mp şi 1.162 mp) şi 5 hectare de teren agricol în judeţul Constanţa.

El mai deţine două autoturisme (Mazda CX5 şi Fiat 850), ceasuri în valoare de 7.000 de euro şi şapte conturi bancare cu 74.000 lei, 52.000 euro şi 32.000 dolari.

La capitolul venituri, Silviu Predoiu a menţionat o pensie de serviciu de 229.140 lei (Casa de pensii a MApN), iar soţia o pensie de serviciu de 96.012 lei (Casa de pensii a SRI). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lupta cu secundele: Peste 150 de pompieri din România și Republica Moldova se întrec la Botoșani

Publicat

Publicitate

Peste 150 de pompieri voluntari și privați din județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani, Vaslui și din Republica Moldova participă, în aceste zile, la etapa interjudețeană a Concursurilor Profesionale ale Serviciilor Voluntare și Private pentru Situații de Urgență, găzduită la Botoșani.

Competiția a debutat în această dimineață, pe Stadionul Municipal din Botoșani, cu proba „Pista cu obstacole pe 100 de metri”, menită să testeze viteza de reacție, îndemânarea, precizia și stăpânirea de sine a participanților.

Această probă spectaculoasă a presupus escaladarea unui gard de 2 metri, ridicarea a două role de furtun tip „C”, traversarea în viteză a unei bârne de echilibru, întinderea și racordarea furtunurilor, conectarea lor la distribuitor și la țeava purtată la brâu, totul contracronometru, cu obiectivul clar de a trece linia de sosire în cel mai scurt timp.

Competiția a continuat în această seară, tot pe Stadionul Municipal, cu proba „Ștafeta 4×100 de metri”, care a pus la încercare coordonarea și spiritul de echipă al concurenților.

Mâine dimineață, de la ora 10:00, pe Stadionul Mecanex din municipiul Botoșani, va avea loc ultima și decisiva probă – „Dispozitivul de intervenție” – etapă care va stabili clasamentul final. Organizatorii transmit că lupta pentru locul I este extrem de strânsă, iar fiecare secundă poate face diferența.

Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență participante:

Publicitate
  • SVSU Săbăoani (Neamț)

  • SVSU Rebricea (Vaslui)

  • SVSU Văculești (Botoșani)

  • SVSU Târgu Ocna (Bacău)

  • SVSU Cârlibaba (Suceava)

  • SVSU Lespezi (Iași)

Serviciile Private pentru Situații de Urgență participante:

  • SPSU Egger România – Rădăuți

  • SPSU SSS Fire & Rescue – Tașca, Neamț

  • SPSU Antibiotice S.A. – Iași

  • SPSU Dedeman – Bacău

Evenimentul este organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și are rolul de a încuraja schimbul de experiență, dezvoltarea spiritului competitiv și perfecționarea abilităților esențiale în intervențiile de urgență.

Participarea echipelor din Republica Moldova adaugă o notă specială competiției, pompierii voluntari de peste Prut remarcându-se prin pregătire exemplară și un spirit de echipă apreciat de organizatori.

Concursul oferă publicului o demonstrație clară a calităților indispensabile pentru orice pompier – fie el militar, voluntar sau din mediul privat: viteză de reacție, precizie, îndemânare, stăpânire de sine și mult curaj.

Organizatorii și-au exprimat recunoștința față de toți participanții pentru efortul, determinarea și profesionalismul demonstrat și le-au urat succes în proba finală, încheind cu un mesaj simplu dar elocvent: „Fie ca cei mai buni să câștige!”

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile din Moldova vor rupe guvernarea? Budăi (PSD) îl acuză pe ministrul Pîslaru de dezinformare privind autostrăzile A7 și A8

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani reacționează dur după declarațiile ministrului Proiectelor Europene și susține că Autostrada Moldovei va fi construită în ritmul asumat, chiar dacă se schimbă sursa de finanțare.

Deputatul PSD de Botoșani, Marius Budăi, a lansat un nou atac public la adresa ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuzându-l că „dezinformează” cu privire la finanțarea europeană a autostrăzilor A7 și A8 – proiecte considerate esențiale pentru dezvoltarea Moldovei.

Budăi a reacționat inițial criticând ferm declarațiile ministrului, despre care a spus că transmit o „lejeritate debordantă” în abordarea unor investiții considerate „coloana vertebrală a dezvoltării regiunii”.

„Moldova face parte din România, domnule ministru Pîslaru! Nu putem vorbi despre o Românie dezvoltată dacă Moldova rămâne izolată!”, a afirmat Budăi într-o primă postare pe Facebook.

Deputatul botoșănean a subliniat că PSD nu va accepta sub nicio formă blocarea sau abandonarea finanțării pentru A7 (Ploiești – Siret) și A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), proiecte care ar trebui să reducă decalajele istorice de dezvoltare dintre regiuni.

„Știre falsă” despre oprirea finanțării?

Publicitate

Ulterior, Budăi a revenit cu un nou mesaj în care a respins categoric afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru potrivit cărora s-ar pierde bani europeni pentru tronsoanele de autostradă.

„Revin cu următoarele precizări privind știrea falsă lansată de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că nu vor mai fi bani europeni pentru autostrăzile A7 și A8”, a scris Budăi.

Potrivit acestuia, construcția autostrăzii Moldova nu va fi oprită sau întârziată, iar România nu va pierde niciun eurocent din finanțarea europeană alocată proiectelor de infrastructură rutieră.

„Construcția Autostrăzii Moldova va continua în același ritm! Nu se oprește și nu încetinește nimic! Nu se pierde niciun eurocent din fonduri europene pentru autostrăzile din România!”, a mai transmis deputatul PSD.

El a explicat că singura schimbare vizează sursa de finanțare: dacă anumite segmente nu vor mai putea fi decontate prin PNRR, acestea vor fi finanțate din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene.

„Se schimbă doar sursa de finanțare: ce nu se mai finanțează din PNRR, va fi finanțat din fondurile de coeziune ale UE. Aceleași sume și tot bani europeni!”, a precizat Budăi.

Două „vești bune” pentru proiecte

Budăi a subliniat și două aspecte pe care le consideră avantajoase în noua formulă de finanțare europeană:

  • Sumele care urmau să fie împrumut prin PNRR vor fi obținute ca fonduri nerambursabile din programele de coeziune.
  • Proiectele rămase în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără cofinanțare națională, față de modelul anterior în care statul român contribuia cu 60% din costuri.

„Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus!”, a concluzionat Budăi.

Context tensionat în coaliția de guvernare

Declarațiile deputatului PSD vin pe fondul tensiunilor crescânde din interiorul coaliției de guvernare, provocate de discuțiile despre stadiul proiectelor de infrastructură și modul în care vor fi realocate fondurile europene în urma întârzierilor acumulate în implementarea PNRR.

Autostrada A7, cunoscută ca „Autostrada Moldovei”, este considerată esențială pentru conectarea regiunii cu Bucureștiul și rețeaua rutieră europeană, iar A8 este văzută drept proiectul major care va lega Moldova de Transilvania și de infrastructura europeană.

În acest context, PSD a transmis prin vocea mai multor lideri, inclusiv Marius Budăi, că nu va accepta nicio variantă care ar compromite finalizarea acestor proiecte strategice, reiterând că asigurarea dezvoltării echilibrate a Moldovei este o condiție esențială pentru menținerea parteneriatului de guvernare.

Citeste mai mult

Economie

Bijuterii din aur de 14K și puritate 585 la mie, scoase la licitație de ANAF. Condiții de participare la licitații

Publicat

Publicitate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță organizarea, în perioada următoare, a unor licitații publice pentru vânzarea de bijuterii din aur de 14 karate, cu puritate de 585 ‰. Licitațiile sunt parte din procesul de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului și oferă celor interesați posibilitatea de a achiziționa bijuterii la prețuri avantajoase, stabilite prin procedură competitivă și transparentă, relatează alba24.ro.

Potrivit anunțurilor publicate pe site-ul ANAF, acţiunile de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului prin licitaţie publică vor avea loc la sediul AJFP Gorj, în zilele de 16 și 23 iulie.

ANAF scoate la vânzare, la licitație, bijuterii din aur

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 16 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 131 – 1.058,19 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 261.902,03 lei, cu TVA inclus (247,5 lei gramul)

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 23 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 125 – 9,72 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.916 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 126 – 4.76 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 1.428 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 127 – 25,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 7.581 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 128 – 11,21 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.363 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 129 – 9,10 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.730 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 130 – 7,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.181 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 134 – 17,31 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 5.193 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 135 – 12,18 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.654 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 136 – 8,59 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.577, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 137 – 10,13 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.039, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 138 – 8,88 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.664, cu TVA inclus (300 lei gramul)

Pasul de licitaţie este stabilit în cotă procentuală de 15% din preţul de pornire.

Publicitate

Bunurile supuse vânzării au fost expertizate şi evaluate de expert ANPC.

La licitație pot participa persoane fizice sau juridice autorizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor precum şi alte persoane fizice care declară pe propria răspundere că efectuează achiziția în scop personal, și nu pentru revânzare.

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Gorj, situat în localitatea Tg Jiu, str. Siretului nr. 6, cam. 408, et. 4, sau la numărul de telefon 0766.396203.

Citeste mai mult

Eveniment

Atelier interinstituțional la Penitenciarul Botoșani: Bune practici pentru prevenirea recidivei

Publicat

Publicitate

Penitenciarul Botoșani a găzduit, în data de 11 iulie 2025, un atelier interinstituțional dedicat schimbului de bune practici în prevenirea recidivei în rândul persoanelor care săvârșesc fapte penale.

Evenimentul a reunit peste 45 de asistenți sociali din cadrul UAT-urilor, direcțiilor de asistență socială (DAS), DGASPC, spitalelor și organizațiilor neguvernamentale, alături de partenerii de la Sucursala Teritorială Botoșani a CNASR și Serviciul de Probațiune Botoșani.

Atelierul a avut drept scop o înțelegere mai profundă a muncii de asistență socială în mediul penitenciar, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, a anunțat Penitenciarul Botoșani. Totodată, întâlnirea a marcat începutul oficial (punctul zero) al implementării Strategiei Naționale de Prevenire a Recidivei 2025–2029, subliniind nevoia unei colaborări strânse între instituții pentru a construi soluții eficiente.

Un moment aparte al întâlnirii l-a reprezentat intervenția a doi deținuți, care au împărtășit povești de viață autentice. Mărturiile lor au adus un plus de umanitate și înțelegere discuțiilor despre reintegrarea socială și rolul esențial al asistenței sociale în procesul de reabilitare.

Participanții au avut, de asemenea, ocazia să viziteze penitenciarul, o experiență menită să ofere o imagine mai clară și mai realistă asupra activităților de intervenție socială desfășurate în spațiul carceral.

Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor asistenților sociali prezenți pentru implicare, subliniind că prevenirea recidivei presupune răbdare, colaborare și încredere într-un efort comun. De asemenea, un mesaj special de recunoștință a fost adresat partenerilor de la Sucursala CNASR Botoșani și Serviciul de Probațiune Botoșani, considerați parteneri valoroși în construirea unui sistem de sprijin unitar, fără bariere artificiale, dedicat binelui social.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending