Connect with us

Eveniment

Prezidenţiale2024. Averile candidaţilor: pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi în ţară şi străinătate

Publicat

Publicitate

Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an.

Topul averilor este condus de Ana Birchall (locuinţe în România şi SUA, bijuterii de 65.000 de euro, lingouri de aur de 411.000 de euro, obligaţiuni de aproape o jumătate de milion de euro şi 23 milioane euro – investiţii financiare în străinătate), urmată de Mircea Geoană (conturi în ţară şi străinătate cu peste 600.000 de euro, două apartamente, obiecte de mobilier, icoane, tablouri, obiecte de artă şi cult, bijuterii), Alexandra Păcuraru (două autoturisme de lux, colecţii de artă, icoane, tablouri, bijuterii, toate evaluate la 100.000 de euro; acţiuni la o companie în valoare de 6,2 milioane lei), Kelemen Hunor (trei case, cinci terenuri, patru maşini şi 180.000 de euro în conturi), Cristian Terheş (patru terenuri, trei apartamente, conturi bancare cu aproape 175.000 de euro) şi Călin Georgescu (depozite bancare de 264.000 de euro).

La capitolul venituri, Mircea Geoană se clasează pe primul loc cu un salariu anual de 240.000 de euro primit de la NATO, urmat de Ana Birchall cu venituri de peste 100.000 euro de la Nuclearelectrica, europarlamentarul Cristian Terheş cu 93.000 de euro şi Kelemen Hunor cu venituri de 81.000 de euro.

Din cei 14 candidaţi, patru beneficiază de pensii plătite de statul român: Nicolae Ciucă (de la MApN – 232.920 lei pe an), Silviu Predoiu (de la MApN – 229.140 lei, venit anual), Cristian Diaconescu (de la MAE – 110.400 de lei, venit anual), Mircea Geoană (de la MAE – 104.000 lei, anual).

George Simion nu are niciun fel de bunuri mobile sau imobile în declaraţia de avere, iar candidatul independent Sebastian Constantin Popescu nu a avut venituri în ultimul an.

Prezentăm declaraţiile de avere ale celor 14 candidaţi, în ordinea în care sunt înscrişi ei pe buletinul de vot:

Publicitate

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** ELENA LASCONI – Uniunea Salvaţi România

În declaraţia de avere depusă în luna septembrie, Elena Lasconi a menţionat şapte terenuri (două terenuri agricole – 57.500 mp, un teren forestier – 2.500 mp, trei terenuri intravilan – 6.700 mp şi un teren extravilan de 500 mp), trei apartamente (65 mp, 70 mp, 58 mp), o casă de locuit de 98 mp, dar şi un autoturism marca Opel fabricat în anul 2007.

Ea a acordat USR un împrumut în valoare de 33.000 de lei şi a contractat credite de peste 410.000 de lei.

La capitolul venituri, Elena Lasconi a precizat salariul încasat ca primar al municipiului Câmpulung – 150.717 lei, iar soţul ei a câştigat în ultimul an fiscal 75.600 de lei, fiind consilier la Camera Deputaţilor.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** GEORGE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor

Liderul AUR nu are proprietăţi, menţionând în declaraţia de avere doar suma de 60.000 de euro primită la petrecerea de botez organizată în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, precum şi salariul anual încasat de la Camera Deputaţilor, în valoare de 137.402 lei.

Soţia lui Simion lucrează la Ministerul Educaţiei şi a încasat un salariu de 8.250 lei.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


*** MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat

Actualul premier a trecut în declaraţia de avere că familia sa deţine două terenuri intravilan (387 mp şi 61 mp) şi două case în Buzău (281 mp şi 43 mp), dar şi mai multe conturi bancare cu peste 114.000 lei.

Recent, Marcel Ciolacu a recunoscut că a făcut partaj voluntar cu soţia sa, dar că nu sunt divorţaţi. În declaraţia de avere depusă la Biroul Electoral Central în luna septembrie, el apare ca unic proprietar al casei de 43 mp şi terenului de 61 mp.

Premierul a acordat un împrumut nepotului său Mihai-Cristian Ciolacu – 435.000 de lei, informaţie ce apare în declaraţia de avere depusă în calitate de prim-ministru, în iunie 2024. În declaraţia de avere depusă în septembrie, la BEC, suma împrumutului este de 490.000 de lei.

De asemenea, el are acţiuni în valoare de 3.010 lei la firma Alcom SRL şi are trei credite de rambursat, în valoare de 35.000 lei.

La capitolul venituri, Ciolacu a menţionat indemnizaţia de deputat – 75.000 de lei, indemnizaţia de prim-ministru – 102.000 lei, în timp ce soţia sa, Roxana Mihaela Ciolacu, a avut un salariu anual de 54.000 de lei la firma Lucia Com 94 SRL Buzău.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


*** NICOLAE CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal

Liderul PNL deţine două terenuri intravilan (2.829 mp şi 598 mp), o casă de locuit (232 mp), două autoturisme (Toyota Corolla şi Toyota Rav 4) şi aproape 340.000 de lei în conturi.

Ciucă a menţionat în declaraţia de avere şi un credit în valoare de 100.000 de lei, scadent în anul 2025.

Conform ultimei declaraţii de avere, el a încasat o indemnizaţie pentru funcţia de prim-ministru (perioada ianuarie – iunie 2023) în valoare de 105.991 de lei şi pentru funcţia de preşedinte al Senatului (ianuarie – decembrie 2023) în valoare de peste 94.000 de lei.

La aceste venituri se adaugă pensia de serviciu primită de la Ministerul Apărării – 232.920 lei (venit anual), în timp ce soţia lui a avut o pensie anuală de 69.000 lei, tot de la MApN.

 


Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO


*** HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România

Preşedintele UDMR deţine, împreună cu familia, două case în judeţul Cluj (ambele având aceeaşi suprafaţă – 119,85 mp) şi o casă în judeţul Harghita (200 mp), cinci terenuri situate în judeţele Cluj şi Harghita (două terenuri agricole – 4.711 mp şi trei terenuri intravilan – 2.000 mp) şi patru autoturisme (Ford, Skoda, Toyota şi Honda).

El menţionează tablouri ale unor artişti contemporani cu o valoare de 6.000 de euro şi are în conturi aproximativ 860.000 lei şi peste 10.000 de euro.

Pentru funcţia de vicepremier, Kelemen Hunor a încasat o indemnizaţie de 115.170 de lei, la care se adaugă 220.008 lei reprezentând salariul pentru funcţia de preşedinte/membru al UDMR şi 72.277 lei indemnizaţia de deputat, iar soţia lui a avut un salariu de 140.000 lei, primit de la UDMR. La aceste venituri se adaugă bursa şcolară primită de cei doi copii ai familiei de la Fundaţia Bethlen Gabor – Budapesta, câte 1.260 lei.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


*** MIRCEA GEOANĂ – candidat independent

Fostul secretar adjunct al NATO deţine două apartamente în Bucureşti (98 mp şi 210 mp); un teren intravilan de 1.000 mp în Corbeanca; două autoturisme Lexus; obiecte de mobilier, icoane de lemn, tablouri (75.000 de lei); obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porţelan şi sticlă (65.000 de lei); obiecte de artă şi cult, bijuterii (350.000 de lei).

De asemenea, în anul 2024, el a vândut un apartament pentru suma de 220.000 de euro şi a donat un autoturism evaluat la 40.000 de euro.

Mircea Geoană are mai multe conturi, printre care două deschise la bănci din România (737.000 lei şi 50.000 euro), altul deschis la o bancă din Belgia (255.000 euro), precum şi un fond administrat de NATO în valoare de 167.000 euro.

A acordat în nume personal un împrumut de 80.000 de euro, deţine acţiuni la Montel Residence SRL, a căror valoare este de 702.000 lei, dar şi bonduri emise de statul român – 25.000 de dolari. Are acţiuni cu o valoare redusă la Top Cont SRL, SC Apoapsis Education Group SRL, MG International Strategic Consulting Group SRL.

La capitolul venituri, Geoană a declarat un salariu anual primit de la NATO în valoare de 240.000 de euro, o pensie de la MAE de 104.000 lei, plus 28.000 de lei reprezentând drepturi de autor carte – Grup Media Litera SRL.

Conform declaraţiei de avere, soţia sa, Mihaela Geoană, a încasat suma de 9.939 de lei ca expert la SC Renaşterea SRL, 152.000 lei ca expert fonduri europene la Fundaţia Renaşterea, 45.000 lei obţinuţi din chirii, 25.000 lei dividende la Top Cont SRL şi 14.500 lei dividende la MG International Strategic Consulting Group SRL.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


*** ANA BIRCHALL – candidat independent

Candidata Ana Birchall a menţionat în declaraţia de avere că deţine trei terenuri extravilan în localitatea Dorna Arini din judeţul Suceava (suprafaţă cumulată – 37.000 mp) şi un hectar teren agricol în localitatea Fulga de Jos (judeţul Prahova), două apartamente în Bucureşti (50 mp şi 304 mp), un apartament în New York (180 mp), o casă de vacanţă în Dorna Arini (240 mp) şi o casă de locuit în New Haven – SUA (250 mp), la care se adaugă bijuterii evaluate la 65.000 de euro şi lingouri de aur în valoare de 411.000 euro, precum şi mai multe conturi la bănci din România şi Statele Unite ale Americii.

La fel de consistente sunt şi plasamentele în obligaţiuni emise de statul român, cu o valoare cumulată de 140.000 lei, 98.000 de euro şi 363.000 dolari.

În declaraţia de avere apare şi suma de 23 milioane euro reprezentând investiţii financiare în străinătate în companii private „unlisted securities”.

Cât priveşte veniturile, Ana Birchall a menţionat un salariu de 536.000 lei încasat ca director la Nuclearelectrica, sumele de 7.275 lei, 2.470 de euro şi 15.255 dolari reprezentând încasare cupoane titluri de stat, la care se adaugă 48.000 de dolari cedare folosinţă imobil SUA şi 18.000 lei – cedare folosinţă imobil România.

Conform declaraţiei de avere depuse la BEC în luna octombrie de Ana Birchall, la capitolul „cadouri, servicii sau avantaje primte gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului” – este menţionat în dreptul soţului un salariu de 1.200.000 dolari.

*** ALEXANDRA BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Fostă prezentatoare de televiziune, fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru a trecut în declaraţia de avere o casă de locuit (158 mp) şi un teren intravilan cu o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi, două autoturisme (Jaguar F Pace şi MBW IX), colecţii de artă (evaluate la 15.000 de euro), icoane (evaluate la 20.000 de euro), tablouri (15.000 de euro) şi bijuterii (50.000 de euro).

La capitolul venituri, Alexandra Păcuraru a menţionat un salariu anual de 240.000 de lei primit pentru funcţia de realizator la postul Realitatea TV, iar soţul a încasat suma de 54.000 de lei din chirii pentru o casă din Domneşti.

În declaraţia de interese, Alexandra Păcuraru a precizat că este fondator-asociat la Grup Financiar SA din Galaţi, unde valoarea acţiunilor deţinute este de 6,2 milioane lei; SC ABP Consulting SRL din satul Ostratu (Ilfov), unde este şi administrator; Geopol International SRL; Prestige Media PHG SRL (Galaţi), Strategies Research Investments International SA, SC Strategic Metals Investments SRL.

*** SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie

În declaraţia de avere, candidatul nu a menţionat niciun venit în ultimul an, în schimb are o casă de 78 mp în localitatea Făureşti (judeţul Vâlcea), un teren intravilan de 2.426 mp şi alte 13 terenuri agricole în aceeaşi comună, având o suprafaţă cumulată de peste 18.000 mp, la rubrica „mod de dobândire” fiind menţionat „contract de întreţinere”.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


*** LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei

Ludovic Orban are în proprietate o casă de locuit în judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 200 mp, un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007, patru depozite bancare cu 56.000 lei şi 42.000 euro.

În ultimul an, a primit o indemnizaţie de deputat în cuantum de 131.000 de lei.

 


Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO


*** CĂLIN GEORGESCU – candidat independent

Acesta deţine, împreună cu familia, un teren intravilan în judeţul Braşov de peste 3.900 mp, cumpărat în anul 2022, un autoturism marca Toyota fabricat în anul 2022 şi depozite bancare de 264.000 de euro în două conturi, ambele deschise în 2021.

În ultimul an fiscal, a încasat un salariu de 72.000 lei de la Universitatea din Piteşti – Facultatea de Ştiinţe, în valoare de 72.000 de lei, iar soţia lui a avut un salariu anual de 25.458 lei.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


*** CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent

Fost ministru al Justiţiei şi fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are în proprietate, împreună cu familia, două terenuri – unul în Bucureşti (360 mp), celălalt în comuna Stâlpeni (Argeş) cu o suprafaţă de 2.400 mp, două case în Capitală (494 mp) şi localitatea Stâlpeni (190 mp) şi un apartament în Bucureşti (110 mp).

De asemenea, are două autoturisme (Ford Fiesta şi Hyundai Tucson), trei tablouri moştenite estimate la 6.000 de euro, dar şi mai multe credite contractate la bănci, în valoare de peste 230.000 de lei şi 13.000 de euro.

În ultimul an, Cristian Diaconescu a încasat o pensie de la MAE de 110.400 de lei şi suma de 8.475 lei – pentru cursuri la Fundaţia Calea Victoriei, iar soţia sa a avut o pensie de 190.000 de lei.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


*** CRISTIAN TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român

În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a menţionat în declaraţia de avere două terenuri intravilan (90 mp) şi două extravilan (2.000 mp) situate în judeţele Sălaj şi Bihor, trei apartamente (53 mp, 81 mp şi 53 mp), două autoturisme (Toyota Camry şi Mitsubishi Eclipse Cross), şase conturi bancare ale lui (aproximativ 800.000 lei şi 17.000 de euro) şi şase ale soţiei (circa 7.000 lei, 8.000 de euro şi 35.000 de dolari), o parte fiind deschise la bănci în statul american California.

Terheş a acordat patru împrumuturi Partidului Naţional Conservator Român, cu o valoare cumulată de 160.000 lei şi 45.000 euro. El are în declaraţia de avere acţiuni Fidelity deţinute de soţie – 21.000 dolari şi hârtii de valoare la Treasury Direct – 315.000 dolari.

La capitolul venituri, Cristian Terheş a declarat un salariu anual de la Parlamentul European în valoare de 93.000 de euro, iar soţia are un salariu anual de 48.000 de dolari ca „AR and compliance manager” la compania General Orthocare, Irvine, California, SUA.

*** SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

Fost director adjunct şi director interimar al Serviciului de Informaţii Externe până în anul 2018, Silviu Predoiu are în proprietate două apartamente în Bucureşti (73 mp şi 77 mp) şi o casă de vacanţă cu o suprafaţă de 115 mp, plus două terenuri intravilan (14 mp şi 1.162 mp) şi 5 hectare de teren agricol în judeţul Constanţa.

El mai deţine două autoturisme (Mazda CX5 şi Fiat 850), ceasuri în valoare de 7.000 de euro şi şapte conturi bancare cu 74.000 lei, 52.000 euro şi 32.000 dolari.

La capitolul venituri, Silviu Predoiu a menţionat o pensie de serviciu de 229.140 lei (Casa de pensii a MApN), iar soţia o pensie de serviciu de 96.012 lei (Casa de pensii a SRI). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Țigări ascunse în piese de lego și produse contrafăcute de peste 43.000 de lei, descoperite la Botoșani de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni. În urma unei acțiuni desfășurate în zona de competență, aceștia au descoperit parfumuri, articole vestimentare și țigarete susceptibile a fi contrafăcute, evaluate la peste 43.000 de lei. Totodată, o cantitate impresionantă de produse cosmetice a fost ridicată și predată organelor vamale.

Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, în jurul orei 20:00, în localitatea de frontieră Pomârla. O patrulă a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani a oprit pentru control două microbuze cu remorcă, înmatriculate în Ucraina.

În primul microbuz, polițiștii au găsit 80 de parfumuri și mai multe articole de îmbrăcăminte, toate purtând însemnele unor mărci consacrate, dar susceptibile a fi contrafăcute. Surpriza a venit însă la descoperirea unor țigarete ascunse într-un mod cu totul inedit: fiecare pachet fusese disimulat în interiorul unor piese de lego. Bunurile, estimate la 43.000 de lei, au fost ridicate, iar pe numele șoferului a fost întocmit dosar penal pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute.

Al doilea microbuz transporta 4.590 de sticle cu ojă gel, lămpi UV, accesorii pentru pile electrice, seruri și creme cosmetice. Întreaga încărcătură a fost predată Direcției Regionale Vamale Iași, iar ambii șoferi au fost sancționați contravențional cu câte 8.000 de lei.

Autoritățile atrag atenția asupra fenomenului tot mai diversificat al introducerii pe piață a produselor contrafăcute, subliniind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru consumatori.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost liniște ieri pe cerul județelor din Moldova. Dronă interceptată de Forțele Aeriene Române în spațiul aerian național

Publicat

Publicitate

Liniștea neobișnuită din toată ziua de ieri de pe cerul Moldovei, unde doar câteva avioane au traversat regiunea de Nord-Est, unele zboruri fiind chiar anulate pe aeroporturi, pare să fi avut o explicație serioasă.

Sâmbătă seara, o dronă a fost interceptată în spațiul aerian național de către Forțele Aeriene Române. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis primele precizări legate de incident.

O dronă a fost interceptată sâmbătă seara, de către Forțele Aeriene Române, în spațiul aerian național. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut precizări.

”Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.

La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.

Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației.

Publicitate

În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și de aeronavele aflate în aer.

Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” – precizări oficiale MApN.

Precizările ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a făcut precizări despre acțiunea forțelor aeriene.

Despre dronă, acesta spune că nu a fost doborâtă.

„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax.

Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”.

Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „ Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”.

„Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.

Context

MApN amintește că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18:

„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”

IGSU a emis RO-Alert

La ora 18.12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cetățenii erau informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție.

Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute.

În jurul orei 20.00, a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru aceeași zonă din Tulcea. Alerta a încetat la ora 21.00.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la Stâncești: Foișor distrus și acoperișul casei afectat din cauza unui coș de fum neizolat

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în noaptea de duminică spre luni a pus pe jar o familie din localitatea Stâncești. Flăcările au cuprins un foișor din curtea casei, cel mai probabil din cauza unui coș de fum neprotejat termic, aflat prea aproape de materialele combustibile din structura acoperișului.

Alarma a fost dată cu puțin înainte de miezul nopții. În câteva minute, incendiul s-a extins și la acoperișul locuinței, amenințând să mistuie întreaga casă. Vecinii au sunat la 112, iar în zonă au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Lor li s-au alăturat și voluntarii Serviciului pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu.

Intervenția a fost contracronometru. Focul risca să se propage la întreaga locuință și la anexele gospodărești aflate la doar câțiva metri distanță. Pompierii au reușit să localizeze incendiul și au luptat mai bine de două ore pentru lichidarea completă a flăcărilor și înlăturarea efectelor.

Pagubele nu au fost deloc mici: foișorul a ars în totalitate, iar 40 de metri pătrați din acoperișul casei au fost distruși. Cu toate acestea, militarii au reușit să salveze restul locuinței și bunurile din interior, dar și clădirile din apropiere.

Reprezentanții ISU atrag atenția, încă o dată, asupra pericolului pe care îl reprezintă coșurile de fum neizolate. Ele trebuie construite și întreținute corespunzător, pentru a nu intra în contact cu materialele inflamabile din structura caselor. Un simplu detaliu tehnic poate face diferența dintre o locuință salvată și una distrusă de foc.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Înălţarea Sfintei Cruci. Este zi de post pentru că amintește de Patimile şi moartea Mântuitorului

Publicat

Publicitate

În calendarul bisericesc ortodox, Sfânta Cruce este cinstită prin câteva sărbători şi zile speciale: Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica Crucii (Duminica a treia din Postul Paştilor), Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci (1 august), Pomenirea arătării semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie (351) pe data de 7 mai.

În cadrul Octoihului, avem de asemenea, două zile pe săptămână consacrate cinstirii speciale şi permanente a Sfintei Cruci în serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe şi anume miercurea şi vinerea. Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

Este o sărbătoare considerată praznic împărătesc. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci şi anume: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la Perşii păgâni, la anul 629 pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor la 14 septembrie 630.

Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi moartea Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending