Connect with us

Eveniment

Prezidenţiale2024. Averile candidaţilor: pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi în ţară şi străinătate

Publicat

acum 3 luni

Publicitate

Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an.

Topul averilor este condus de Ana Birchall (locuinţe în România şi SUA, bijuterii de 65.000 de euro, lingouri de aur de 411.000 de euro, obligaţiuni de aproape o jumătate de milion de euro şi 23 milioane euro – investiţii financiare în străinătate), urmată de Mircea Geoană (conturi în ţară şi străinătate cu peste 600.000 de euro, două apartamente, obiecte de mobilier, icoane, tablouri, obiecte de artă şi cult, bijuterii), Alexandra Păcuraru (două autoturisme de lux, colecţii de artă, icoane, tablouri, bijuterii, toate evaluate la 100.000 de euro; acţiuni la o companie în valoare de 6,2 milioane lei), Kelemen Hunor (trei case, cinci terenuri, patru maşini şi 180.000 de euro în conturi), Cristian Terheş (patru terenuri, trei apartamente, conturi bancare cu aproape 175.000 de euro) şi Călin Georgescu (depozite bancare de 264.000 de euro).

La capitolul venituri, Mircea Geoană se clasează pe primul loc cu un salariu anual de 240.000 de euro primit de la NATO, urmat de Ana Birchall cu venituri de peste 100.000 euro de la Nuclearelectrica, europarlamentarul Cristian Terheş cu 93.000 de euro şi Kelemen Hunor cu venituri de 81.000 de euro.

Din cei 14 candidaţi, patru beneficiază de pensii plătite de statul român: Nicolae Ciucă (de la MApN – 232.920 lei pe an), Silviu Predoiu (de la MApN – 229.140 lei, venit anual), Cristian Diaconescu (de la MAE – 110.400 de lei, venit anual), Mircea Geoană (de la MAE – 104.000 lei, anual).

George Simion nu are niciun fel de bunuri mobile sau imobile în declaraţia de avere, iar candidatul independent Sebastian Constantin Popescu nu a avut venituri în ultimul an.

Prezentăm declaraţiile de avere ale celor 14 candidaţi, în ordinea în care sunt înscrişi ei pe buletinul de vot:

Publicitate

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

*** ELENA LASCONI – Uniunea Salvaţi România

În declaraţia de avere depusă în luna septembrie, Elena Lasconi a menţionat şapte terenuri (două terenuri agricole – 57.500 mp, un teren forestier – 2.500 mp, trei terenuri intravilan – 6.700 mp şi un teren extravilan de 500 mp), trei apartamente (65 mp, 70 mp, 58 mp), o casă de locuit de 98 mp, dar şi un autoturism marca Opel fabricat în anul 2007.

Ea a acordat USR un împrumut în valoare de 33.000 de lei şi a contractat credite de peste 410.000 de lei.

La capitolul venituri, Elena Lasconi a precizat salariul încasat ca primar al municipiului Câmpulung – 150.717 lei, iar soţul ei a câştigat în ultimul an fiscal 75.600 de lei, fiind consilier la Camera Deputaţilor.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

*** GEORGE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor

Liderul AUR nu are proprietăţi, menţionând în declaraţia de avere doar suma de 60.000 de euro primită la petrecerea de botez organizată în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, precum şi salariul anual încasat de la Camera Deputaţilor, în valoare de 137.402 lei.

Soţia lui Simion lucrează la Ministerul Educaţiei şi a încasat un salariu de 8.250 lei.

 


Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

*** MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat

Actualul premier a trecut în declaraţia de avere că familia sa deţine două terenuri intravilan (387 mp şi 61 mp) şi două case în Buzău (281 mp şi 43 mp), dar şi mai multe conturi bancare cu peste 114.000 lei.

Recent, Marcel Ciolacu a recunoscut că a făcut partaj voluntar cu soţia sa, dar că nu sunt divorţaţi. În declaraţia de avere depusă la Biroul Electoral Central în luna septembrie, el apare ca unic proprietar al casei de 43 mp şi terenului de 61 mp.

Premierul a acordat un împrumut nepotului său Mihai-Cristian Ciolacu – 435.000 de lei, informaţie ce apare în declaraţia de avere depusă în calitate de prim-ministru, în iunie 2024. În declaraţia de avere depusă în septembrie, la BEC, suma împrumutului este de 490.000 de lei.

De asemenea, el are acţiuni în valoare de 3.010 lei la firma Alcom SRL şi are trei credite de rambursat, în valoare de 35.000 lei.

La capitolul venituri, Ciolacu a menţionat indemnizaţia de deputat – 75.000 de lei, indemnizaţia de prim-ministru – 102.000 lei, în timp ce soţia sa, Roxana Mihaela Ciolacu, a avut un salariu anual de 54.000 de lei la firma Lucia Com 94 SRL Buzău.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

*** NICOLAE CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal

Liderul PNL deţine două terenuri intravilan (2.829 mp şi 598 mp), o casă de locuit (232 mp), două autoturisme (Toyota Corolla şi Toyota Rav 4) şi aproape 340.000 de lei în conturi.

Ciucă a menţionat în declaraţia de avere şi un credit în valoare de 100.000 de lei, scadent în anul 2025.

Conform ultimei declaraţii de avere, el a încasat o indemnizaţie pentru funcţia de prim-ministru (perioada ianuarie – iunie 2023) în valoare de 105.991 de lei şi pentru funcţia de preşedinte al Senatului (ianuarie – decembrie 2023) în valoare de peste 94.000 de lei.

La aceste venituri se adaugă pensia de serviciu primită de la Ministerul Apărării – 232.920 lei (venit anual), în timp ce soţia lui a avut o pensie anuală de 69.000 lei, tot de la MApN.

 


Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO

*** HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România

Preşedintele UDMR deţine, împreună cu familia, două case în judeţul Cluj (ambele având aceeaşi suprafaţă – 119,85 mp) şi o casă în judeţul Harghita (200 mp), cinci terenuri situate în judeţele Cluj şi Harghita (două terenuri agricole – 4.711 mp şi trei terenuri intravilan – 2.000 mp) şi patru autoturisme (Ford, Skoda, Toyota şi Honda).

El menţionează tablouri ale unor artişti contemporani cu o valoare de 6.000 de euro şi are în conturi aproximativ 860.000 lei şi peste 10.000 de euro.

Pentru funcţia de vicepremier, Kelemen Hunor a încasat o indemnizaţie de 115.170 de lei, la care se adaugă 220.008 lei reprezentând salariul pentru funcţia de preşedinte/membru al UDMR şi 72.277 lei indemnizaţia de deputat, iar soţia lui a avut un salariu de 140.000 lei, primit de la UDMR. La aceste venituri se adaugă bursa şcolară primită de cei doi copii ai familiei de la Fundaţia Bethlen Gabor – Budapesta, câte 1.260 lei.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

*** MIRCEA GEOANĂ – candidat independent

Fostul secretar adjunct al NATO deţine două apartamente în Bucureşti (98 mp şi 210 mp); un teren intravilan de 1.000 mp în Corbeanca; două autoturisme Lexus; obiecte de mobilier, icoane de lemn, tablouri (75.000 de lei); obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porţelan şi sticlă (65.000 de lei); obiecte de artă şi cult, bijuterii (350.000 de lei).

De asemenea, în anul 2024, el a vândut un apartament pentru suma de 220.000 de euro şi a donat un autoturism evaluat la 40.000 de euro.

Mircea Geoană are mai multe conturi, printre care două deschise la bănci din România (737.000 lei şi 50.000 euro), altul deschis la o bancă din Belgia (255.000 euro), precum şi un fond administrat de NATO în valoare de 167.000 euro.

A acordat în nume personal un împrumut de 80.000 de euro, deţine acţiuni la Montel Residence SRL, a căror valoare este de 702.000 lei, dar şi bonduri emise de statul român – 25.000 de dolari. Are acţiuni cu o valoare redusă la Top Cont SRL, SC Apoapsis Education Group SRL, MG International Strategic Consulting Group SRL.

La capitolul venituri, Geoană a declarat un salariu anual primit de la NATO în valoare de 240.000 de euro, o pensie de la MAE de 104.000 lei, plus 28.000 de lei reprezentând drepturi de autor carte – Grup Media Litera SRL.

Conform declaraţiei de avere, soţia sa, Mihaela Geoană, a încasat suma de 9.939 de lei ca expert la SC Renaşterea SRL, 152.000 lei ca expert fonduri europene la Fundaţia Renaşterea, 45.000 lei obţinuţi din chirii, 25.000 lei dividende la Top Cont SRL şi 14.500 lei dividende la MG International Strategic Consulting Group SRL.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

*** ANA BIRCHALL – candidat independent

Candidata Ana Birchall a menţionat în declaraţia de avere că deţine trei terenuri extravilan în localitatea Dorna Arini din judeţul Suceava (suprafaţă cumulată – 37.000 mp) şi un hectar teren agricol în localitatea Fulga de Jos (judeţul Prahova), două apartamente în Bucureşti (50 mp şi 304 mp), un apartament în New York (180 mp), o casă de vacanţă în Dorna Arini (240 mp) şi o casă de locuit în New Haven – SUA (250 mp), la care se adaugă bijuterii evaluate la 65.000 de euro şi lingouri de aur în valoare de 411.000 euro, precum şi mai multe conturi la bănci din România şi Statele Unite ale Americii.

La fel de consistente sunt şi plasamentele în obligaţiuni emise de statul român, cu o valoare cumulată de 140.000 lei, 98.000 de euro şi 363.000 dolari.

În declaraţia de avere apare şi suma de 23 milioane euro reprezentând investiţii financiare în străinătate în companii private „unlisted securities”.

Cât priveşte veniturile, Ana Birchall a menţionat un salariu de 536.000 lei încasat ca director la Nuclearelectrica, sumele de 7.275 lei, 2.470 de euro şi 15.255 dolari reprezentând încasare cupoane titluri de stat, la care se adaugă 48.000 de dolari cedare folosinţă imobil SUA şi 18.000 lei – cedare folosinţă imobil România.

Conform declaraţiei de avere depuse la BEC în luna octombrie de Ana Birchall, la capitolul „cadouri, servicii sau avantaje primte gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului” – este menţionat în dreptul soţului un salariu de 1.200.000 dolari.

*** ALEXANDRA BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Fostă prezentatoare de televiziune, fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru a trecut în declaraţia de avere o casă de locuit (158 mp) şi un teren intravilan cu o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi, două autoturisme (Jaguar F Pace şi MBW IX), colecţii de artă (evaluate la 15.000 de euro), icoane (evaluate la 20.000 de euro), tablouri (15.000 de euro) şi bijuterii (50.000 de euro).

La capitolul venituri, Alexandra Păcuraru a menţionat un salariu anual de 240.000 de lei primit pentru funcţia de realizator la postul Realitatea TV, iar soţul a încasat suma de 54.000 de lei din chirii pentru o casă din Domneşti.

În declaraţia de interese, Alexandra Păcuraru a precizat că este fondator-asociat la Grup Financiar SA din Galaţi, unde valoarea acţiunilor deţinute este de 6,2 milioane lei; SC ABP Consulting SRL din satul Ostratu (Ilfov), unde este şi administrator; Geopol International SRL; Prestige Media PHG SRL (Galaţi), Strategies Research Investments International SA, SC Strategic Metals Investments SRL.

*** SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie

În declaraţia de avere, candidatul nu a menţionat niciun venit în ultimul an, în schimb are o casă de 78 mp în localitatea Făureşti (judeţul Vâlcea), un teren intravilan de 2.426 mp şi alte 13 terenuri agricole în aceeaşi comună, având o suprafaţă cumulată de peste 18.000 mp, la rubrica „mod de dobândire” fiind menţionat „contract de întreţinere”.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

*** LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei

Ludovic Orban are în proprietate o casă de locuit în judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 200 mp, un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007, patru depozite bancare cu 56.000 lei şi 42.000 euro.

În ultimul an, a primit o indemnizaţie de deputat în cuantum de 131.000 de lei.

 


Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO

*** CĂLIN GEORGESCU – candidat independent

Acesta deţine, împreună cu familia, un teren intravilan în judeţul Braşov de peste 3.900 mp, cumpărat în anul 2022, un autoturism marca Toyota fabricat în anul 2022 şi depozite bancare de 264.000 de euro în două conturi, ambele deschise în 2021.

În ultimul an fiscal, a încasat un salariu de 72.000 lei de la Universitatea din Piteşti – Facultatea de Ştiinţe, în valoare de 72.000 de lei, iar soţia lui a avut un salariu anual de 25.458 lei.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

*** CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent

Fost ministru al Justiţiei şi fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are în proprietate, împreună cu familia, două terenuri – unul în Bucureşti (360 mp), celălalt în comuna Stâlpeni (Argeş) cu o suprafaţă de 2.400 mp, două case în Capitală (494 mp) şi localitatea Stâlpeni (190 mp) şi un apartament în Bucureşti (110 mp).

De asemenea, are două autoturisme (Ford Fiesta şi Hyundai Tucson), trei tablouri moştenite estimate la 6.000 de euro, dar şi mai multe credite contractate la bănci, în valoare de peste 230.000 de lei şi 13.000 de euro.

În ultimul an, Cristian Diaconescu a încasat o pensie de la MAE de 110.400 de lei şi suma de 8.475 lei – pentru cursuri la Fundaţia Calea Victoriei, iar soţia sa a avut o pensie de 190.000 de lei.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

*** CRISTIAN TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român

În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a menţionat în declaraţia de avere două terenuri intravilan (90 mp) şi două extravilan (2.000 mp) situate în judeţele Sălaj şi Bihor, trei apartamente (53 mp, 81 mp şi 53 mp), două autoturisme (Toyota Camry şi Mitsubishi Eclipse Cross), şase conturi bancare ale lui (aproximativ 800.000 lei şi 17.000 de euro) şi şase ale soţiei (circa 7.000 lei, 8.000 de euro şi 35.000 de dolari), o parte fiind deschise la bănci în statul american California.

Terheş a acordat patru împrumuturi Partidului Naţional Conservator Român, cu o valoare cumulată de 160.000 lei şi 45.000 euro. El are în declaraţia de avere acţiuni Fidelity deţinute de soţie – 21.000 dolari şi hârtii de valoare la Treasury Direct – 315.000 dolari.

La capitolul venituri, Cristian Terheş a declarat un salariu anual de la Parlamentul European în valoare de 93.000 de euro, iar soţia are un salariu anual de 48.000 de dolari ca „AR and compliance manager” la compania General Orthocare, Irvine, California, SUA.

*** SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

Fost director adjunct şi director interimar al Serviciului de Informaţii Externe până în anul 2018, Silviu Predoiu are în proprietate două apartamente în Bucureşti (73 mp şi 77 mp) şi o casă de vacanţă cu o suprafaţă de 115 mp, plus două terenuri intravilan (14 mp şi 1.162 mp) şi 5 hectare de teren agricol în judeţul Constanţa.

El mai deţine două autoturisme (Mazda CX5 şi Fiat 850), ceasuri în valoare de 7.000 de euro şi şapte conturi bancare cu 74.000 lei, 52.000 euro şi 32.000 dolari.

La capitolul venituri, Silviu Predoiu a menţionat o pensie de serviciu de 229.140 lei (Casa de pensii a MApN), iar soţia o pensie de serviciu de 96.012 lei (Casa de pensii a SRI). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 9 februarie 2025

Publicat

acum 3 ore

duminică, 09.02.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 februarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 9 februarie 2025:

Loto 6/49: 44, 48, 22, 12, 30, 6

Loto 5/40: 27, 8, 6, 28, 22, 19

Joker: 36, 10, 4, 30, 9 + 10

Noroc: 6 1 7 9 0 7 2

Publicitate

Noroc Plus: 9 5 5 6 1 4

Super Noroc: 1 4 4 3 1 3

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (324)

Publicat

acum 5 ore

duminică, 09.02.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”; 

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Am citit, am reţinut: Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”; Alexandru Dragomir: „Înainte eram mărginaşii Europei, acum suntem mahalagiii ei”; Alex Ştefănescu: „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit. Aşteaptă de la ea altceva decât ar trebui să aştepte. Şi, citind-o, se simt dezamăgiţi. Chiar şi whisky-ul cel mai bun din lume ţi se pare oribil dacă duci paharul la gură crezând că ai în el ceai”; 

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”, 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”; 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”; 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Citeste mai mult

Eveniment

Să aprindem bucuria în inimile bătrânilor „uitați” în grija statului. Apelul făcut de Parohia Pacea din municipiul Botoșani

Publicat

acum 8 ore

duminică, 09.02.2025

de

Publicitate
  • Parohia Pacea din municipiul Botoșani a făcut, ieri, o invitație la empatie și grijă duhovnicească față de bătrânii din azile și bolnavii din centrele sociale. Acești oameni care s-au resemnat, după ce au fost obligați să abandoneze universul lor pentru a avea o strachină cu mâncare și un pat călduț întru-un centru specializat, au nevoie de ajutorul semenilor.
Au două trei rânduri de haine, pulovere ponosite, treninguri din care se scurg ațele de atâta spălat la „măgăoaiele” industriale. Târâie în picioare niște târlici, unul de o culoare și celalălalt pe alta, luați peste ciorapii groși, dar cu multiple „aerisiri”. Oare câtă bucurie le-ar produce un pachet cu haine pe care mulți dintre noi le-am aruncat într-o cămară, pentru că nu mai sunt în ton cu moda? Sau cât de mult ar lăcrima o bunică care ar primi în dar un batic înflorat , cu franjuri, în locul celui pe care îl poartă de amar de ani, înnodat sub barbă împreună cu mii de lacrimi? Sau poate niște șoșoni în carouri, cu blană și fermoar, despre care nici măcar nu știu că există, în schimbul gumarilor care s-au săturat de cât au fost călcați pe ștaif.

Acum este momentul să facem un bine acestor bunici, care au de mâncare și au căldură, dar au sufletul pustiit și secat de atâtea lacrimi de dor, care se rostogolesc pe pernele aspre în liniștea nopților prea lungi.

În schimbul  milosteniei, cei care donează vor avea privilegiul să vadă cum înflorește bucuria pe chipurile lor. Să vadă cum strălucesc ochii unor bunici autentici, rămași singuri pe lume sau părăsiți în centre de specialitate. Darurile noastre le pot face inimile să vibreze și ochii să se umezească, chiar dacă, poate, unii dintre ei sunt țintuiți la pat de boli grele, pentru care zilele se succed la fel.

În textul de mai jos, preluat d epe pagina preotesei Ana Maria Macuc, oamenii de bine pot găsit o listă cu cele care pot fi dăruite.

„Până DUMINICA VIITOARE (16 februarie), la Casa „Sf. Irina” , colectăm HAINE LEJERE și ÎNCĂLȚĂMINTE SPORT pentru botoșănenii din CENTRELE SOCIALE și din AZILELE DE BĂTRÂNI.
Mă gândesc adesea cât de multe lucruri avem în casele noastre și cât de puțin are un om dintr-un centru social sau dintr-un azil de bătrâni.
Majoritatea dintre noi avem o mulțime de lucruri (prin dulapuri, prin vitrine, peste tot în casă) pentru care muncim zilnic: să le îngrijim, să le aranjăm, însă acești oameni au DOAR UN PAT, 2-3 RÂNDURI DE HAINE pe care le poarta zi de zi și O SINGURĂ PERECHE DE PAPUCI de gumă (de cele mai multe ori). Atât, nimic mai mult!
Nu au alte lucruri sau amintiri personale, chiar dacă unii dintre cei aflați in azilele de bătrâni, au avut cândva familii, prieteni, case mari și funcții importante.
De ani și ani de zile, sunt nevoiți să trăiască atât de simplu!
Cei mai mulți dintre ei, mai ales cei cu dizabilități, sunt abandonați de mici în centrele sociale.
Nu au familii care să-i viziteze sau dacă au, îi vizitează foarte rar. De exemplu, într-un centru social cu 50 de beneficiari, mi-au spus că în patru ani de zile doar 5 aparținători i-au vizitat, o singura dată.
Nu au rude alături de care să se bucure de sărbători sau de zilele de naștere…
Personalul și colegii de salon/de centru au devenit marea lor familie.
Chiar dacă Statul încearcă să le ofere cele necesare, ei duc lipsa familiei, a prietenilor, a vizitatorilor, a ieșirilor din centru și din păcate, unii duc și lipsa acelor puține haine de care au nevoie și de încălțăminte.
Chiar dacă primesc haine, acestea sunt insuficiente, întrucât unii dintre ei , din cauza bolilor de care suferă, distrug repede îmbrăcămintea și încălțămintea.
Mergând prin zeci de centre sociale, vizitând aproape toate centrele sociale și medicale, respectiv azilele de bătrâni, din județul Botoșani, am întâlnit angajați cu inima mare, care mi-au povestit cum aduc și ei de acasă, de la rude, de la vecini, haine pentru beneficiari, pentru că-i văd că au nevoie.
Așadar, haideți să ne gândim puțin la acești oameni (sunt sute) și să facem ordine prin casele noastre pentru a le dărui din ceea ce avem în plus și se află într-o stare bună: haine lejere, treninguri, pijamale, încălțăminte lejeră (șlapi, adidași) și inclusiv geci ușoare – pentru cei care pot ieși în curte.
De asemenea, sunt centre unde au nevoie de saltele antiescare ( împotriva rănilor), de SCUTECE ADULȚI și de TRAVERSE.
Până DUMINICA VIITOARE le vom colecta la Biserica Pacea, dupa care le vom distribui acolo unde este nevoie.
Program Casa „Sf. Irina” ( Biserica din cimitirul Pacea): Marți-Vineri 9:00-16:30, Sâmbăta-Duminica 13:30-16:30, Luni închis . Telefon voluntar: +40722179366
Vă rugăm insistent ca toate hainele donate să fie curate, împăturite, întoarse pe față, preferabil să fie puse în saci transparenți și să scrieți pe pachete: „AZIL , F (femei)/B ( barbati) și mărimea (de ex. nr. 40-42 sau M-L)” pentru a le distribui mult mai ușor.
Ne rezervăm dreptul de a nu primi hainele care nu sunt curate.
Vă rugăm ca până pe 16 FEBRUARIE să aduceți doar haine pentru azil și pentru cazurile punctuale, pentru care vom avea nevoie.
De mult timp m-am tot gândit la acești oameni, uitați de mulți dintre noi, doar că din lipsa de spațiu, n-am reușit să-i ajutam…
Spațiul pe care-l avem la casa ” Sf. Irina” și pe care-l folosim la maxim s-a dovedit a fi insuficient pentru a putea ajuta, în mod bine organizat și-n același timp, categorii sociale diferite din județul Botoșani: copii salvați de la avort, copii orfani, mame singure cu copii, bătrâni singuri, familii defavorizate, oameni bolnavi de cancer și alte boli grave sau imobilizați la pat, copiii defavorizați cărora le organizăm lunar ziua de naștere, miri cu posibilități financiare reduse, copiii și adulții din centrele sociale și din azilele de bătrâni…
Din fericire, de puțin timp, mai avem niște spații mici, dar care ne sunt de foarte mare ajutor, unde putem depozita donațiile primite, iar în această săptămână, voluntarii, vor munci pentru a selecta și organiza ceea ce avem deja, pentru a le putea dona apoi, într-un mod bine organizat.
ÎMPREUNĂ putem fi alături de sutele de botoșăneni care au mult mai puțin decât noi!
ÎMPREUNĂ putem face o lume mai frumoasă și mai bună!”, a scris Ana MAria MAcuc.

Citeste mai mult

Eveniment

Nu mai sunt iernile de altădată dar va fi rece la Botoșani: Temperaturi scăzute și dimineți geroase în următoarea săptămână

Publicat

acum 11 ore

duminică, 09.02.2025

de

Publicitate

Botoșănenii trebuie să se pregătească pentru o săptămână cu vreme rece, mai ales dimineața și seara, când temperaturile vor coborî chiar și până la -8°C. Nu mai sunt iernile de altădată, dar este rece, arată Administrația Națională de Meteorologie.  

Pe timpul zilei, maximele vor fi cuprinse între 0 și 6°C, dar senzația de frig va fi amplificată de vântul slab până la moderat.

Potrivit prognozei meteo, cerul va fi variabil, cu perioade de însorit alternate cu înnorări, dar fără ninsori semnificative. Pe alocuri, în special în zonele joase, ar putea apărea ceață asociată cu depuneri de chiciură, ceea ce ar putea afecta traficul rutier.

Până la mijlocul lunii februarie, vremea se va menține rece, dar meteorologii estimează o încălzire treptată spre finalul intervalului.

Botoșănenii sunt sfătuiți să se îmbrace adecvat pentru a face față dimineților geroase și să fie atenți la condițiile de drum, mai ales în zonele unde se poate forma polei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending