Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați duminică la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani dintre cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni.

Pe teritoriul țării sunt organizate 18.979 de secții de votare, potrivit Autorității Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secții. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secții.

Au dreptul să voteze cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

***

La alegerile din 4 mai, alegătorul își poate exprima dreptul constituțional la una dintre următoarele secții de votare:

* în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de a alege la orice secție de votare aflată în alt județ;

* în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;

* în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;

* în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al unei secții de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția unde își desfășoară activitatea;

* în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție care îi asigură accesul la urne.

***

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, și anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care dețin cărți electronice de identitate de pe care a fost eliminată mențiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizați cetățenii care vor fi trecuți în lista electorală suplimentară.

Prin art. II pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români a fost eliminată de pe cărțile electronice de identitate în format tipărit mențiunea referitoare la adresa de domiciliu.

”Astfel, în cazul persoanelor care își vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărți electronice de identitate la o secție de votare unde sunt înscriși în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secției de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informații probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situații, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, de unde va fi redirecționat către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, care îi va
comunica informațiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC.

***

În țară, votarea se desfășoară duminică, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

Când vin la vot, alegătorii își prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau și introduc datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

SIMPV semnalează dacă:

* persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
* persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secția respectivă;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secție de votare;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
* alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
* alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondență, votul prin corespondență transmis de acesta fiind recepționat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Cel care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă. Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepsește conform legii penale.

Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.

***

Cei 11 candidați care își dispută fotoliul de la Cotroceni sunt, potrivit ordinii de pe buletinul de vot:

* poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)

* poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală ‘România, Înainte!’)

* poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)

* poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)

* poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)

* poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)

* poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

* poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

* poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)

* poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)

* poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. AGERPRES