Prețul apei îmbuteliate, plafonat la 3 lei în spațiile cu opțiuni limitate pentru consumatori, precum aeroporturile, gările, autogările, staţiile de metrou, benzinăriile, dar şi staţiile de servicii situate pe autostrăzi, scrie alba24.ro.

Astfel, mai mulți parlamentari USR propun, printr-o inițiativă legislativă, ca apa îmbuteliată în recipiente de 0,5l și vândută în spații cu opțiuni limitate pentru consumatori să aibă un preț plafonat de 3 lei, scrie Mediafax.

„De la introducerea regulilor de securitate privind lichidele, aerosolii şi gelurile, în vara anului 2006, pasagerii sunt obligaţi să predea sticlele cu apă la punctele de control de securitate din zona aeroportuară, fiind nevoiţi apoi să achiziţioneze apă la preţuri de trei-patru ori mai mari decât cele din comerţul obişnuit”, se arată în expunerea de motive la inițiativa legislativă.

De asemenea, în expunerea de motive se menționează și faptul că prin adoptarea acestei legi, România se aliniază bunelor practici europene şi asigură respectarea unui drept fundamental al cetăţenilor săi, fără a afecta în mod disproporţionat mediul de afaceri, reglementarea vizând un singur produs de bază, într-un format standardizat şi în locaţii clar definite.

Prețul propus include toate taxele, inclusiv TVA și trebuie afișat clar la raft.

Reglementări similare în alte țări europene

O eventuală decizie în acest sens în România nu ar reprezenta o premieră în spațiul Uniunii Europene. Grecia și Cipru au obligat operatorii economici din aeroporturi, gări, porturi şi alte locaţii similare să comercializeze apa la un preţ maxim reglementat, în prezent, 0,60 euro.

De asemenea, autoritatea aeroportuară din Spania (Aena) a impus un preţ maxim de 1 euro pentru sticla de apă în toate aeroporturile pe care le administrează.

În plus, în expunerea de motive se menționează faptul că Asociaţia europeană a operatorilor de aeroporturi a adoptat în anul 2016 o recomandare ca aeroporturile europene să perceapă un preţ maxim de 1 euro pentru 500 ml de apă.

În România, spun inițiatorii proiectului, acest lucru nu este respectat de niciun aeroport.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor vor fi efectuate de către personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, se mai arată în proiectul de lege.

În perioada ianuarie-august 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 2.222 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 august 2025, 1.046 au peste 45 de ani, 318 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 103 au între 30 și 35 de ani, 211 au între 25 și 30 de ani, iar 544 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 755 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 939, iar al bărbaţilor de 1.283, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 42,26%, respectiv de 57,74 %.

În funcţie de rezidenţă, 991 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.231 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (805), profesionale (576), gimnaziale (557), postliceale (49) iar (170) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.08.2025, un număr de 553 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 6.739 persoane.

Românii au resimțit în luna august 2025 prețuri semnificativ mai mari față de anul trecut, potrivit datelor oficiale privind indicele prețurilor de consum.

Comparativ cu decembrie 2024, prețurile au urcat în medie cu 8%, iar față de august 2024 creșterea este de aproape 10%.

Alimentele s-au scumpit cu 6,7% față de sfârșitul anului trecut și cu aproape 9% față de aceeași lună din 2024. Mărfurile nealimentare au înregistrat cele mai mari creșteri, cu aproape 9% față de decembrie și peste 10% în comparație cu august 2024. Nici serviciile nu au rămas pe loc: tarifele sunt mai mari cu 8% față de începutul anului și cu aproape 10% față de anul trecut.

Statisticile confirmă astfel că presiunea asupra bugetelor familiilor rămâne ridicată, în special pe fondul scumpirilor la produsele de bază și la serviciile curente.

Unul dintre cei mai iubiți botoșăneni, după rezultatele FC Botoșani, echipă care de peste zece ani se menține cu demnitate în prima ligă a fotbalului românesc, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, s-a trezit pentru prima dată, în mandatul său, cu un val de critici publice extrem de dure din partea botoșănenilor.

Totul, după ce a ieșit pe rețelele sociale pentru a-i încuraja pe oameni să susțină politicile premierului Ilie Bolojan.

„Ce nu înțeleg mulți români e că nu avem prea multe opțiuni. Dacă nu strângem acum cureaua și nu reducem cheltuielile statului, nu facem altceva decât să prelungim instabilitatea în care ne învârtim de ani de zile. Și asta ne costă pe toți – salarii, pensii, prețuri mai mari, mai puține investiții. E nevoie de mai multă înțelegere și focus pe soluții. Și, poate mai important, e nevoie să ne asumăm ÎMPREUNĂ aceste schimbări”, a scris Valeriu Iftime pe Facebook.

Mesajul, care s-a dorit unul de responsabilitate, a aprins spiritele. Pentru prima dată de la alegerile locale din 2024, când a devenit șef al CJ, Iftime a fost pus la zid nu doar de opoziție, ci chiar de proprii alegători.

Un botoșănean i-a răspuns tăios:
„Din 1990 tot strângem cureaua, dar burta nu mai avem. Și cureaua o strâng cei necăjiți. Se compară un salariu de 800 de euro cu unul de 15.000–20.000 de euro? Se taie de la cei cu 800, iar la cei cu 15.000 se măresc. E bine așa? Să strângă și ei cureaua!”.

Altul i-a transmis tranșant:
„Greșit, domnule Iftime. Nu prin impozite se rezolvă ceea ce spuneți, ci prin crearea locurilor de muncă pentru toți”.

Au urmat mesaje și mai dure:
„Unde sunt banii cu care ne-au îndatorat în ultimii 35 de ani? Unde sunt banii din ultimii 5 ani? Nu ne mai dați lecții motivaționale de doi lei. Prima dată aduceți în fața legii pe cei vinovați de furt, apoi veniți să ne cereți sacrificii”.

Tonul a devenit și mai direct: „Ai fumat leuștean, cred!”, a scris un botoșănean, în timp ce altul a continuat: „Rămâneți voi cu măsurile voastre. Ați sărăcit lumea, iar mafioții țării, asemenea vouă, se îmbogățesc”.

Nici soluțiile propuse de cetățeni nu au întârziat să apară: „Cântați la altă masă. Puneți multinaționalele să plătească și veți avea bani”.

Până acum, Valeriu Iftime s-a confruntat doar cu critici venite din partea adversarilor politici. Susținerea publică pentru măsurile considerate nepopulare ale guvernului Bolojan pare însă să fi declanșat un adevărat declic la Botoșani, unde liderul județean al PNL se lovește pentru prima dată de furia alegătorilor săi.