Municipiul Botoșani se află pe locul 33 din cele 41 de reședințe de județ din România, potrivit celei mai noi ediții a CITY INDEX 2025, barometrul de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Raportul analizează 51 de indicatori economici, sociali și culturali pentru perioada noiembrie 2023 – iulie 2025, oferind o imagine comparativă a modului în care se dezvoltă orașele din România sub trei dimensiuni: Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație.

Botoșaniul, oraș cu potențial nevalorificat

Cu un scor total de 29,6 puncte, Botoșaniul rămâne în jumătatea inferioară a clasamentului, dar raportul arată clar că orașele medii, precum Botoșani, încep să-și contureze tot mai clar direcțiile de dezvoltare.

„Peste 80% dintre municipii ocupă cel puțin o poziție în top 3 la nivel național pentru unul dintre indicatorii analizați. Fiecare comunitate are atuuri proprii cu care se poate diferenția”, explică Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare.

Pentru Botoșani, principalele puncte de relansare rămân educația, cultura și viața comunitară, domenii care pot oferi orașului o identitate clară și o atractivitate crescută, mai ales pentru tineri.

Cu o infrastructură educațională solidă, o scenă artistică activă și o istorie culturală bogată, Botoșaniul are toate premisele pentru a urca în anii următori în ierarhia urbană a României.

Unde pierde Botoșaniul

Conform raportului, dimensiunea Prosperității – care reflectă economia, investițiile și dinamica pieței muncii – rămâne punctul slab al orașului.

În schimb, la capitolul Calitatea locului, ce include aspecte precum mediu, sănătate și infrastructură de bază, și la Vibrație, care măsoară energia socială, culturală și civică, Botoșaniul arată un potențial în creștere, mai ales dacă își valorifică evenimentele culturale și inițiativele civice.

Comparativ cu celelalte orașe din Moldova

În regiunea Moldovei, diferențele între orașe sunt tot mai vizibile. Iașiul rămâne cel mai performant municipiu din estul țării, pe locul 7 național (51,1 puncte), urmat de Suceava, care urcă pe locul 11 (42,6 puncte), și Bacău, aflat pe locul 23 (35,9 puncte).

Piatra-Neamț se află pe locul 25, iar Focșaniul pe locul 31, în timp ce Botoșaniul (locul 33) depășește doar câteva reședințe din sudul țării.

Analiza arată că orașele moldovene din mijlocul clasamentului sunt într-un moment de repoziționare: unele pun accent pe fonduri europene și infrastructură, altele pe viață culturală și implicare civică.

Pentru Botoșani, raportul sugerează o strategie de tip soft power — bazată pe educație, cultură și inovare — ca alternativă la investițiile masive în infrastructură greu de realizat pe termen scurt.

Ce ar putea schimba clasamentul în anii următori

Potrivit Institutului pentru Orașe Vizionare, divertismentul și viața culturală au devenit în 2025 factorii cu cea mai mare influență asupra performanței urbane – peste 10% din scorul total. „Orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc atractivitatea și performanța urbană”, se arată în raport.

Pentru Botoșani, care are deja un calendar bogat de festivaluri, manifestări artistice și evenimente educaționale, această direcție poate fi consolidată prin parteneriate locale și promovarea identității culturale.

România urbană: stabilitate la vârf, competiție în mijloc

La nivel național, Cluj-Napoca se menține lider cu 66,4 puncte, urmat de București (64,3) și Sibiu (58,6). În timp ce primele zece poziții sunt aproape neschimbate față de 2024, zona de mijloc a clasamentului este marcată de o competiție tot mai strânsă.

Orașe precum Craiova, Bistrița sau Miercurea-Ciuc au urcat vizibil datorită investițiilor în turism, cultură și calitatea vieții, confirmând că vibrația comunitară a devenit un criteriu decisiv pentru performanța urbană.

CITY INDEX 2025 este realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), o organizație care dezvoltă instrumente de analiză și planificare urbană.

Șapte din zece români declară că principalul motiv pentru care își schimbă comportamentul de consum este dorința de a-și reduce factura la energie, arată un studiu realizat de un lanț de magazine de bricolaj, relatează agerpres.ro.

Studiul Leroy Merlin România, realizat cu AHA Moments, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane, arată că, în ultimele șase luni, românii s-au orientat în special către măsuri simple și accesibile pentru economisirea energiei, opt din zece respondenți din segmentul 55-65 de ani înlocuind becurile clasice cu LED-uri și au adoptat obiceiuri de consum mai responsabile. Aproximativ o treime dintre gospodării au făcut investiții mai consistente, precum achiziția de electrocasnice eficiente energetic sau izolarea termică a locuinței.

Potrivit unui comunicat al companiei, pentru următoarele 12 luni, intențiile de investiții se mută către soluții cu impact pe termen lung, mai arată studiul. Trei din zece români își propun să achiziționeze electrocasnice eficiente energetic, iar unul din patru să realizeze lucrări de izolare termică. Totodată, interesul pentru energie regenerabilă se află pe o pantă ascendentă – peste 20% dintre respondenți declară că intenționează să instaleze panouri fotovoltaice sau alte surse alternative, de două ori mai mult față de ultimele șase luni.

‘Observăm o evoluție semnificativă în comportamentul consumatorilor români, care manifestă un interes crescut pentru eficientizarea energetică a locuințelor. Această tendință este susținută de contextul actual, în care 77% dintre locuințele din România necesită intervenții de renovare energetică, iar facturile la energie s-au dublat. Obiectivul nostru este să sprijinim clienții, oferindu-le acces la o gamă completă de produse și soluții – de la izolarea locuințelor la sisteme de încălzire eficiente – care sunt accesibile, ușor de implementat și concepute pentru a genera un impact direct în reducerea consumului energetic și a costurilor asociate’, a declarat Mihaela Voinea, director Dezvoltare Durabilă, Leroy Merlin România, citată în comunicat.

Reducerea costurilor rămâne principalul motor al deciziilor – șapte din zece români consideră factura la energie drept principala motivație pentru a investi în eficiență. Pe locul al doilea se află creșterea confortului locuinței, urmată de grija pentru mediu, mai puternic resimțită în rândul tinerilor. Pentru persoanele peste 35 de ani, aspectele de siguranță și independență energetică cântăresc tot mai mult, în timp ce tinerii sunt atrași de tehnologii și inovații.

‘Eficiența energetică este cea mai rapidă cale către independență și economie. Într-un context în care prețurile la energie fluctuează, noi le oferim clienților soluții care îi ajută să devină mai autonomi, mai responsabili și mai protejați pe termen lung. Fiecare produs eficient energetic instalat acasă înseamnă un pas către o locuință mai inteligentă și o factură mai mică’, a afirmat Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin România.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 23 octombrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 23 octombrie 2025:

Loto 6/49: 3, 18, 40, 24, 36, 14

Noroc: 1 6 1 1 9 5 3

Joker: 39, 19, 2, 37, 4 + 5

Noroc Plus: 4 6 5 2 6 4

Loto 5/40: 3, 14, 7, 2, 8, 23

Super Noroc: 0 3 6 7 0 7

Locuitorii din comuna Mihai Eminescu din județul Botoșani va merge din nou la urne, după ce Guvernul României a decis organizarea de alegeri locale parțiale în mai multe localități din țară. Scrutinul va avea loc duminică, 7 decembrie 2025, potrivit hotărârii adoptate joi de Executiv.

Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria. Alegeri parțiale vor fi organizate nu doar la Botoșani, ci și pentru primarii din alte localități precum Retea (Bihor), Marga (Caraș-Severin), Dobromir și Lumina (Constanța), Găești (Dâmbovița), Șopot (Dolj), Valea Ciorii (Ialomița), Vânători (Iași), Poienile de sub Munte și Șieu (Maramureș), Cârța (Sibiu), precum și pentru funcțiile de primar general al municipiului București și președinte al Consiliului Județean Buzău, relatează agerpres.ro

Executivul a aprobat totodată și calendarul acțiunilor electorale, care prevede o perioadă electorală comprimată, având în vedere caracterul parțial al acestor alegeri.

Perioada electorală va începe pe 2 noiembrie, iar depunerea candidaturilor pentru funcțiile de primar va fi deschisă începând cu 11 noiembrie. Înregistrarea alianțelor electorale se va face în cel mult cinci zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, iar până cel târziu pe 17 noiembrie se vor putea depune candidaturile.

Campania electorală este programată între 22 noiembrie și 6 decembrie, urmând ca buletinele de vot să fie tipărite cel târziu cu cinci zile înaintea scrutinului.

În ziua de 7 decembrie, botoșănenii din comuna Mihai Eminescu vor putea vota între orele 7:00 și 21:00.

Organizarea acestor alegeri parțiale vine în contextul vacantării funcției de primar în comuna Mihai Eminescu, situație care impune alegerea unei noi conduceri locale.