Connect with us

Administratie

Președintele CJ Botoșani, Doina Federovici: „Vama Racovăț va deveni o veritabilă poartă a Uniunii Europene către spațiul estic”

Publicat

Publicitate

Astăzi, 10 februarie 2023, în prezenţa șefului Cancelariei prim-ministrului României, domnul Mircea Abrudean, ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul Marius Budăi, ministrului în Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei, Oleg Nemcinov și șefului Agenției de Dezvoltare a Infrastructurii Ucrainei, domnul Mustafi Masi Naiema a avut loc redeschiderea Punctului de Trecere a Frontierei Racovăț-Diakivti în regim de trafic internaţional la graniţa cu Republica Ucraina.

La eveniment a fost prezent și președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, despre care se știe că a avut multe intervenții atât din postura de senator, cât și din cea de șef al județului.

Doina Federovici a apreciat că Punctul Vamal Racovăț are o importanță strategică pentru județul Botoșani, mai ales în actuala arhitectură geopolitică modelată brutal, din păcate, de războiul din Ucraina.

„Atât din postura de președinte al Consiliului Județean, cât și din cea de senator, am cerut, în repetate rânduri, Ministerului Afacerilor Externe de la București redeschiderea acestui punct de frontieră, iar astăzi reușim acest lucru: operaționalizăm Vama Racovăț. Este o deschidere parțială, dar pe parcursul anului activitatea acestui punct vamal va fi extinsă, astfel încât să preia o parte din traficul de la Siret.
După ce a fost închisă în 2010, Vama Racovăț a fost adusă la standardele Schengen și nu va fi o vulnerabilitate pentru Uniunea Europeana, ba din contra va contribui la conturarea unui coridor pan-european umanitar și economic, în special pentru comerțul exterior al Ucrainei și României.
Memorandumul adoptat de guvern privind transformarea sectoarelor de drum județean – DJ291C și D 298 – în drumuri naționale și investițiile programate trebuie să fie urgentate și dublate de investiții în infrastructura rutieră pe relațiile Dorohoi – Botoșani și Dorohoi – Suceava, pentru a se putea prelua traficul rutier suplimentar fără a afecta grav rețeaua existentă. Un obiectiv prioritar îl reprezintă implementarea cât mai rapidă a Centurii Dorohoi, o investiție matură, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, pentru care Studiul de Fezabilitate se află într-o fază avansată de avizare.
Sunt foarte importante investițiile pe care Guvernul României le-a aprobat prin Memorandumul Ministerului Transportului, adică aproximativ 14 milioane de euro pentru Racovăț și modernizarea drumurilor județene preluate. De asemenea, pentru facilitarea traficului cu Ucraina și Republica Moldova, dat fiind apropierea punctului de trecere de granița comună a celor trei țări, se vor investi peste 21 de milioane de lei, adică 4,25 de milioane de euro în modernizarea Punctului vamal și a infrastructurii rutiere, DN29A, Vama Rădăuți-Prut – Dorohoi.
Tot în acest context, în parteneriat, Consiliul Județean Botoșani, Consiliul Județean Suceava, Primăria Botoșani și Primăria Suceava, au preluat realizarea documentației tehnice pentru drumul de mare viteză Botoșani – Suceava. Echipa de proiect a accelerat toate procedurile pentru ca această investiție să se realizeze cât mai repede, iar zilele viitoare va fi scoasă la licitație realizarea Studiului de Fezabilitate. Suntem determinați să recuperăm decalajele față de celelalte regiuni ale țării și sunt convinsă că reprezentanții Guvernului și ai CNAIR vor fi alături de noi și vor susține aceste investiții, conștienți de faptul că județul Botoșani va deveni o placă turnată atât în exportul de cereale al Ucrainei, cât și în procesul de reconstrucție după război, care va dura ani de zile.
În același context, este și demersul pe care l-am făcut pentru modernizarea tronsoanelor de cale ferată Iași – Dorohoi – Leorda și Botoșani – Leorda – Verești. Am solicitat Ministerului Transporturilor realizarea unui Centru Intermodal la Bucecea. Orașul Bucecea se află la intersecția mai multor căi de transport importante, având o poziție stragetică în actualul context geopolitic și mai ales ținându-se cont de realizarea „coridoarelor verzi” de transport și care, în viitor, vor fi folosite pentru reconstrucția țării după război. Gara Bucecea, unde ar putea fi dezvoltat acest Centru Intermodal, se află la 5 kilometri de viitorul Drum Expres, Botoșani – Suceava, 20 de kilometri de municipiul Botoșani, 25 de kilometri de municipiul Dorohoi, 25 de kilometri de municipiul Suceava, la 50 de kilometri de Vama Siret (cu Ucraina) și tot la aceeași distanță, 50 de kilometri, de Vama Racovăț (cu Ucraina). Din punctul nostru de vedere, transportul feroviar este cel mai eficient din punct de vedere economic pentru realizarea comerțului exterior cu Ucraina.
Vom găsi împreună cele mai bune soluții, astfel încât Vama Racovăț să devină o veritabilă poartă a Uniunii Europene către spațiul estic, prin care se vor dezvolta și întări legăturile cu Ucraina”, a precizat președintele Consiliului Județean Botoșani.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție spectaculoasă astăzi în cartierul ANL Cișmea: Pompierii au salvat o pisică dispărută de trei zile

Publicat

Publicitate

Trei zile la rând, un bărbat din cartierul ANL Cișmea și-a căutat pisica adoptată, dispărută fără urmă. Îngrijorat că i s-ar fi putut întâmpla ceva rău, acesta nu și-a pierdut speranța și a continuat să o caute prin împrejurimi.

Misterul s-a risipit în această seară, după ce o femeie a observat animalul pe acoperișul unui bloc aflat încă în construcție. Pentru că nu o putea coborî singură, aceasta a cerut sprijinul pompierilor.

Un echipaj al Detașamentului de Pompieri Botoșani a ajuns imediat la fața locului, iar cu ajutorul autospecialei de salvare de la înălțime, pisica a fost readusă la sol în siguranță. Recunoscătoare, s-a refugiat direct în brațele unuia dintre pompieri, ca și cum ar fi știut că este acolo pentru a o salva.

Momentul cel mai emoționant a fost reîntâlnirea cu stăpânul său și cu copiii din cartier, care au privit întreaga intervenție cu sufletul la gură. Bucuria lor a demonstrat încă o dată că fiecare viață contează, indiferent cât de mică ar fi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Eclipsa totală și Luna Sângerie din 7 septembrie 2025, vizibilă și de la Botoșani. Spectacol ceresc după șase ani

Publicat

Publicitate

Cerul s-a transformat într-un adevărat spectacol duminică seară, 7 septembrie 2025, când botoșănenii au putut admira o eclipsă totală de Lună, cunoscută popular drept „Luna Sângerie”. Este prima eclipsă totală vizibilă din România după o pauză de șase ani, iar evenimentul a atras privirile pasionaților de astronomie și ale curioșilor deopotrivă.

Fenomenul a început chiar la apus, Luna răsărind deja parțial acoperită de umbra Pământului. Spectacolul ceresc a durat în total peste cinci ore, iar faza de totalitate, momentul cel mai așteptat, s-a întins pe 82 de minute – între 20:30 și 21:52. Maximul eclipsei a fost atins la ora 21:11, când satelitul natural al Terrei a căpătat o nuanță roșiatică spectaculoasă.

Această culoare este provocată de razele solare care, trecând prin atmosfera Pământului, reușesc să ajungă până la Lună. Tocmai acest joc de lumini dă naștere „Lunii Sângerii”, un fenomen rar care, potrivit astronomilor, poate fi observat de aproximativ 71% din populația globului.

Eclipsa din 7 septembrie face parte din seria Saros 128, fiind a 41-a dintr-un șir de 71 și a 11-a de tip total. Specialiștii recomandă pentru astfel de evenimente locuri de observație cu orizont estic și sud-estic liber, iar un binoclu sau un telescop cu câmp vizual larg poate transforma experiența într-una memorabilă.

Nu doar România a fost privilegiată de spectacolul astral, ci și mare parte din Europa, Africa, Asia, Australia și chiar Antarctica. Pentru Botoșani, însă, momentul are o încărcătură aparte: orașul a prins în direct o pagină rară din „calendarul cerului”, una care va rămâne în memoria celor care au privit cerul în seara de duminică.

Iată și imagini filmate la Botoșani:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 septembrie 2025:

Loto 6/49: 7, 43, 47, 6, 13, 42

Loto 5/40: 19, 27, 8, 23, 20, 7

Noroc: 2 8 0 1 5 0 1

Noroc Plus: 3 4 3 2 2 2

Publicitate

Super Noroc: 7 5 7 3 7 3

Joker: 12, 6, 41, 43, 4 + 5

Citeste mai mult

Cultura

După 4000 de ani: Ce secrete a dezvăluit Megaconstrucția CUCUTENIANĂ de la Ripiceni-Holm în 2025. Descoperirile de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Publicitate

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending