Connect with us

Eveniment

Premiul Nobel pentru Pace 2024, câştigat de supravieţuitorii bombei atomice de la Hiroshima şi Nagasaki

Publicat

Publicitate

Comitetul Nobel norvegian a decis, vineri, să acorde premiul Nobel pentru Pace în 2024 organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo. Această mişcare populară a supravieţuitorilor bombei atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha, primeşte premiul pentru „eforturile sale de a obţine o lume fără arme nucleare şi pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.

Ca răspuns la atacurile cu bombe atomice din august 1945, a apărut o mişcare globală ai cărei membri au lucrat neobosit pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale utilizării armelor nucleare. Treptat, s-a dezvoltat o normă internaţională puternică, care stigmatizează utilizarea armelor nucleare ca fiind inacceptabilă din punct de vedere moral. Această normă a devenit cunoscută sub numele de „tabu nuclear”.

Premiul Nobel pentru Pace 2024

Mărturia Hibakusha – supravieţuitorii de la Hiroshima şi Nagasaki – este unică în acest context mai larg, potrivit Comitetului. Comitetul Nobel norvegian a primit un total de 286 de candidaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace 2024. Dintre aceştia, 89 sunt organizaţii. Deşi cei eligibili pentru nominalizare pot dezvălui pe cine au propus, Comitetul păstrează secrete numele candidaţilor timp de 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu există nicio certitudine cu privire la lista completă.

Printre nominalizaţii cunoscuţi din acest an s-au numărat agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR, Papa Francisc şi naturalistul britanic David Attenborough. Casele de pariuri l-au considerat pe disidentul rus Alexei Navalnîi, care a murit într-o colonie penală din Arctica în februarie, unul dintre favoriţii la câştigarea premiului, însă acest lucru nu se poate întâmpla deoarece nimeni nu poate primi premiul postum.

Un alt favorit al agenţiilor de pariuri, ucraineanul Volodimir Zelenski, este puţin probabil să câştige, deoarece este liderul unei naţiuni aflate în război.

Publicitate

Date-cheie despre Premiul Nobel

Anul trecut, Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace lui Narges Mohammadi pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran şi pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului şi a libertăţii pentru toţi. La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel.

Alfred Nobel a manifestat un mare interes pentru problemele sociale şi a fost implicat în mişcarea pentru pace. Prietenia sa cu Bertha von Suttner, care a fost o forţă motrice în mişcarea internaţională pentru pace din Europa şi care a primit ulterior premiul, i-a influenţat opiniile în această privinţă. Aşa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat „persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace”.

Pacea a fost al cincilea şi ultimul domeniu de premii pe care Nobel l-a menţionat în testamentul său. Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia.

Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.

Din 1901, au fost acordate 104 premii Nobel pentru Pace. Au fost premiate 30 de organizaţii diferite. Două premii pentru Pace au fost împărţite între trei persoane. Până în prezent, 19 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace, incluzând-o în această statistică pe Narges Mohammadi. Le Duc Tho este singurul care a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.

Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1 milion de dolari, şi va fi decernat la Oslo la 10 decembrie, la comemorarea morţii lui Alfred Nobel.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending