Connect with us
Publicitate

Cultura

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia

Publicat

Primăria Municipiului Botoşani, în parteneriat cu Consiliul Local Botoşani și Fundaţia Culturală Hyperion – Caiete Botoşănene, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, organizează cea de-a XXXI-a ediție a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia.

Programul include mai multe manifestări organizate în condiții de pandemie.

Pe 14 ianuarie 2022, la ora 14,30 va avea loc Șezătoarea literar artistică la Căminul Cultural Vorona, cu participarea membrilor Societății Culturale „Raluca Iurașcu” Vorona și scriitorii invitați.

Pe 15 ianuarie 2022, de Ziua Culturii Naționale, la ora 9,30, în Sala de şedinţe „Mihai Eminescu” va avea loc ședinţa Consiliului Local Botoşani, în care vor fi acordate titlurile de Cetăţean de Onoare al Municipiului Botoşani poeţilor laureaţi la ediţiile XXX şi XXXI ale Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, pe anii 2020 şi 2021.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia

Juriul, alcătuit din Daniel Cristea – Enache, Răzvan Voncu, Mircea Mihăeș, Ioan Holban, Gabriela Gheorghișor și Vasile Spiridon, va alege prin vot secret, într-o şedinţă specială, laureatul actualei ediţii.

În acest an au fost propuși următorii poeți: Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Ioan Moldovan, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Nicolae Sava, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Eugen Suciu, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Doina Uricariu, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Anunțarea laureatului ediției a XXXI-a va fi făcută de către preşedintele juriului, Nicolae Manolescu (înregistrare video).

Evenimentul va continua cu un laudatio poetului laureat, susținut de Vasile Spiridon, membru al juriului, un cuvânt de mulţumire al poetului laureat şi recitalul acestuia (înregistrare video).

Ulterior, Vasile Spiridon va prezenta cartea „O cartografie a invizibilului” de Vasile Dan, în colecția Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie “Mihai Eminescu”, apărută la Editura Rocart.

Evenimentul va fi transmis live pe  pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Botoşani.

Tot pe 15 ianuarie 2022, la ora 10,15 vor avea loc depuneri de jerbe de flori şi coroane la statuia poetului Mihai Eminescu din curtea Bisericii Uspenia – lăcaș de cult unde a fost botezat, urmate de un Te Deum, de la ora 10,30.

Programul zilei va continua cu pelerinaj la Ipoteşti, unde Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu a organizat numeroase activități dedicate aniversării nașterii lui Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Educație

Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi la ceas aniversar: 100 de ani de la înființare

Publicat

Mare sărbătoare a învățământului și a ortodoxiei astăzi la Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi care a sărbătorit nu mai puțin de 100 de ani de la înființare.

Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și  mulți  preoți și diaconi au săvârșit slujba de sfințire a  Paraclisului Seminarului și Sfânta Liturghie Arhierească.

Au fost momente emoționante la care au participat zeci de dorohoieni, reprezentanții Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani, primarul municipiului Dorohoi, Dorin Alexandrescu, dar și deputatul PSD, Dan Constantin Șlincu, oameni cu suflet mare care în decursul timpului l-au sprijinit pe părintele director să realizeze lucrările existente și să ducă la îndeplinire visul părintelui Constantin Muha.

“La invitația părintelui George Chichioacă, director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox “Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi, am avut privilegiul de a participa la un moment de sărbătoare organizat în incinta acestei școli care a aniversat 100 de ani de la înființare și 30 de ani de la reînființare. Au fost momente emoționante la care au participat mai mulți dorohoieni, domnul Dorin Alexandrescu, primarul municipiului Dorohoi, oameni cu suflet mare care în decursul timpului l-au sprijinit pe părintele director să realizeze lucrările existente și să ducă la îndeplinire visul părintelui nostru de suflet, părintele Constantin Muha. Felicitări tuturor celor implicați. Slavă bunului Dumnezeu! Doamne ajută!”, a transmis deputatul PSD, Dan Constantin Șlincu.

Și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființare și a 30 de ani de la reînființare a Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi pe care îl redăm mai departe:

“În anul 2023, se împlinesc 100 de ani de la înființare și 30 de ani de la reînființare a Seminarului Teologic Liceal Ortodox Sfântul Ioan Iacob din Dorohoi.

Această școală și-a deschis porțile în anul 1923, ca instituție de cultură şi spiritualitate pentru trei provincii româneşti – Moldova, Basarabia şi Bucovina, sub conducerea preotului Dumitru Furtună, personalitate marcantă a primei jumătăți a veacului trecut. La scurt timp de la înfiinţare, şi-a căpătat supranumele de „şcoala de la răscruci”, şcolarizând copii orfani de război şi copii din Basarabia şi Bucovina, prin burse înfiinţate de părintele Furtună.

În anul 1993, se redeschidea această instituție de învățământ, desființată printr-un act de nedreptate în anul 1931. Reînființarea acestui seminar teologic oferea o soluţie practică pentru multe parohii de sat, rămase vacante de multă vreme, contribuind la dezvoltarea culturală și spirituală a unei zone profund defavorizate economic.

Primii ani după redeschiderea acestei școli au fost marcați de numeroase dificultăți, în special materiale. Din anul 1996, Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Dorohoi îl are ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, născut pe plaiurile dorohoiene, la Crăiniceni.

În prezent, Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfântul Ioan Iacob din Dorohoi continuă să promoveze valorile spiritualităţii creştine româneşti, prin formarea teologică a 178 de elevi seminarişti și prin organizarea activității a două grădiniţe pentru 154 de copii preşcolari, arătând că tradiția este o realitate dinamică, care preia ceea ce e valoros de la generațiile anterioare, dar caută și noi forme de exprimare, pentru ca mesajul Evangheliei să fie perceput mai ușor.

Într-o societate tehnicizată și secularizată, în care valorile spirituale sunt neglijate, este necesară pregătirea temeinică a tinerilor teologi, pentru a mărturisi valoarea eternă a persoanei umane și a promova demnitatea acesteia în familie și în societate.

Elevii care au ales învățământul vocațional teologic sunt chemați să cultive în viețile lor învățătura izvorâtă din Evanghelia iubirii smerite şi milostive a lui Hristos: „Ia aminte la tine însuţi şi la învăţătură; stăruie în acestea, căci, făcând aceasta, şi pe tine te vei mântui şi pe cei care te ascultă” (I Timotei 4, 16). Totodată, Sfântul Apostol Pavel arată folosul statorniciei în învățătura creștină pentru cei tineri: Îndeamnă, de asemenea, pe cei tineri să fie cumpătaţi. Întru toate arată-te pe tine pildă de fapte bune, dovedind în învăţătură neschimbare, cuviinţă (Tit 2, 6-7).

La aniversarea centenarului înființării acestei școli teologice, îi felicităm şi binecuvântăm pe toți profesorii, elevii și ostenitorii Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Ioan Iacob din Dorohoi. Ne rugăm Preasfintei Treimi, Izvorul vieţii şi al iubirii veşnice, să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele lor, pentru a sluji cu vrednicie și mult folos misionar Biserica și poporul român, întru mulți și fericiți ani!”

Iată și câteva imagini surprinse astăzi la Dorohoi:

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor Loto 6/49 de duminică, 24 septembrie 2023

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 24 septembrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, duminică, 24 septembrie 2023:

Loto 6 din 49: 14, 13, 19, 47, 5, 48

Loto 5 din 40: 29, 34, 25, 26, 15, 32

Noroc: 2 4 2 3 4 2 5

Noroc Plus: 2 7 0 9 9 2

SuperNoroc: 8 5 4 6 8 2

Joker: 36, 4, 39, 40, 33 + 19

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (179)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

UN ECOU AL SUFLETULUI ROMÂNESC: GABRIEL BALAŞA

Un volum cu punct de plecare şi punct de sosire este Încercări, trăiri, emoţii…” (Tipografia „Ria”, Botoşani, 2023; prefaţa 1: Maria Donan; prefaţa 2: Maria Nechifor), autor Gabriel Balaşa. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR),  volumul acesta nu e un punct final, autorul având încă multe a ne spune. Ca jurnalist, Gabriel Balaşa ne-a dus , cu o subtilitate specifică, în mijlocul evenimentelor, ţinând permanent sus cumpăna românismului. Un temperament aflat permanent la temperatura înaltă a jurnalismului, cu accentuate puseuri polemiste, are darul de a ironiza frazeologia politicienilor şi de a se implica în lupta pentru crearea unui echilibru cultural la nivelul triunghiului dat de Botoşani, zona Cernăuţi şi  Republica Moldova.  Cutreierând toate liniile importante ale acestui triunghi ce musteşte a românism, Gabriel Balașa se remarcă a fi un factor de cumpătare, înțelepciune și judecată  în jurnalistica atitudinală a Nord-Estului românesc. Ca scriitor este unul cu evidente preocupări sociale. El îşi propune mereu să răscolească sufletele cititorilor, aspect care îi reuşeşte adesea, apropiindu-se, din această perspectivă  de spiritul conjudeţeanului său, Iorga. Nu cred că exagerez când spun că poetul şi jurnalistul Gabriel Balaşa este şi eminescian prin faptul că se transformă într-un ecou  al întregului suflet românesc. O difuziune de dor, iubire, deschideri, amintiri  întâlnim în prima parte a volumului, intitulată „Începutul încercărilor”.  „Mesaj pentru „Flacăra 1984” este poezia care deschide partea întâi şi volumul, creaţie care a constituit debutul autorului. Povesteşte Gabriel Balaşa: „Din mână în mână, cei din generaţia mea îşi aduc aminte procedura, am transmis poezioara către Adrian Păunescu. Acesta, în timpul spectacolului din noaptea de 8 spre 9 martie 1984, a citit-o în faţa unei săli arhipline a Casei Tineretului din Botoşani. Şi, cu vocea lui baritonală, a spus: „Tinere, la sfârşitul spectacolului, să vii până la mine”. Şi m-am dus, pentru ca să-mi spună: „Ai talent, mi-a plăcut poezia care a avut succes la publicul care te-a aplaudat. Ia 300 lei să ai de-o bere!” Au fost primii şi ultimii bani căpătaţi pentru o poezie… Şi nu aveam 18 ani împliniţi”.

Partea a doua, „Încercări, încercări”,  este un gest de recunoaştere a insistenţelor de a continua relaţia cu verbul prin poezie. Este un capitol al eului profund, al conştientizării locului său în lume. Mintea ieşită limpezită  din primele încercări a permis ca refracţiile ideilor să fie prinse în poeme pe ecranul alb al colii de hârtie. Este etapa în care poetul nu se sfieşte să facă declaraţii de dragoste poeziei: „Pe zi ce trece sunt tot mai bolnav / Şi tot mai obosit în toate cele, / Dar vă implor de-aici, din nord moldav / Să nu-mi luaţi din visurile mele. // Poeţi contemporani, cu scris frumos, / Ce limbii noastre i-aţi creat noi sensuri, / Vă rog umil şi-un pic politicos / Să îmi lăsaţi iubirea pentru versuri. //  Şi o iubesc, din inimă-o iubesc / Poezia feminină fără pată. / Să mă lăsaţi prin vers ca să trăiesc / Cu foste dulci iubiri, ce-au fost odată. // Doar ele-au fost superbe bucurii / Încântătoare, magice cuvinte / Cu grijă aşezate-n poezii. / Au fost şi-or fi, de-acum înainte. // Poezia voastră, prieteni, e balsam, / De dor şi pentru suflet alinare. / Eu alte bucurii nu prea mai am. / Vă-mbrăţişez sfios pe fiecare.”(„Declaraţie de iubire, altfel…”).  Cele 31 de poeme ale acestei părţi relevă o evidentă maturitate creatoare, limbajul ducând cu el partiţii importante de energie pe care le cuantifică în semnificaţii recunoscute în titluri: „Tomnatica dilemă”, „Nespusele cuvinte”, „Epistolă la… dor”, „Doamna şi păpuşa”, „Ultimul dans” etc.

Partea a treia, „Terapie pe un pat de spital”, este o secvenţă a timpului individual alcătuită din cuvinte extrase din dureri ( „De pe banalul pat de spital, / Pe care mă găsesc tocmai… din iarnă /  Vreau gândul meu, profund real / Pe sufletul vostru să se-aştearnă. // Şi îmbrăţişări, cu braţul plin de flori / Să vă aducă zâmbetul pe buze, / Să fie primăvara doar fiori / Cu dragoste şi inspiraţie de muze.”), care acoperă perioada 1 martie 2023 – 18 aprilie 2023 (a treia zi de Paști). Dominat încă din iarnă  de dilema provocată de stare de prăbuşire  (care vine din interior) şi cea de alunecare (care vine din exterior), găseşte redresarea prin poezie. Zilnic, în intervalul amintit, va compune un poem tip jurnal în care se scrie pe sine. Este evident spiritul reflexiv, introspecţia   fiind cea care  valorizează poemul. Autorul îşi poartă paşii pe cărări lungi de viaţă, adesea strigă rătăcit înspre zări disperate, încercări de evadare din miezul mirosurilor otrăvite ale spitalului, dorul de cei de afară, strădania de a realiza un echilibru al sentimentelor, prezenţa morţii  în proximitate, momente de încărcate prin versurile lui Păunescu şi ale lui Nichita cu scopul de a evita  alunecarea, ruga către Iisus pentru a alunga  prăbuşirea etc.

Partea a patra, „Din nou acasă…”, este strigătul unui învingător. Poemele, scrise într-un stil postmodern, exprimă un timp al ieşirii din mlaştini, după o expresie a lui Gellu Naum, şi al găsirii coridorului spre lumină, ca apoi să treacă la jurnalismul său pliat pe două axe („Altfel de încercări”): prezentarea spectacolului dezagregării lumii înconjurătoare şi aducerea în faţă a unor personalităţi cu care s-a intersectat, cu precădere a celor care simt româneşte.

 

Citeste mai mult

Economie

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui: Vom suferi cea mai mare creştere de taxe din istoria României post revoluţie

Publicat

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, afirmă că PSD şi PNL „se pregătesc să aplice cea mai mare creştere de taxe din istoria României”. USR anunţă că va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor.

„Acum, în anul de graţie 2023, guvernul Iohannis-Ciolacu vine din nou să crească taxele, cu un impact oficial de 16.4 miliarde de lei. Creşterea pe care se pregătesc să o facă acum este mai mare cu 3.1 miliarde de lei decât ultima cea mai mare creştere de taxe din istoria (post revoluţie) a României!!! Asta de la oameni care se jurau la începutul anului că nu cresc taxele”, spune Claudiu Nasui.

USR transmite că „ultimul moment de mare creştere a taxării a fost în perioada guvernării Băsescu-Boc”.

„Atunci, guvernul a crescut masiv numeroase taxe prin OUG, printre care şi cota standard de TVA de la 19% la 24%. Impactul oficial de atunci, şi actualizat pentru inflaţie, este de 13.3 miliarde de lei. Practic în 2010, guvernul Băsescu-Boc a crescut masiv taxele cu 13.3 miliarde de lei (la valoarea leilor de azi). USR va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending