Connect with us

Eveniment

Premierul Marcel Ciolacu: „Păcănelele în zona rurală nu au ce căuta”

Publicat

Publicitate

Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică seara că jocurile de noroc nu vor mai exista în mediul rural, acestea urmând să fie organizate în afara oraşelor.

„În primul rând, păcănelele în zona rurală nu au ce căuta. Nu ai ce căuta cu păcănele în fiecare bar, în fiecare comună, în fiecare sat, de acolo trebuie să dispară primele. Cumva, credeţi, că banii, dacă oamenii nu-i cheltuie la păcănele, nu consumă alte lucruri care se întorc prin impozite şi taxe? Eu trebuie să încurajez oamenii să-i dea la păcănele? Nu, oamenii au grijă de familiile lor, îşi cumpără alimente, ce le trebuie în casă. Ei, în loc să-şi schimbe televizorul, să-şi cumpere alimente, să-şi hrănească copiii, se îmbătau şi mergeau la păcănele în sat şi se duceau acasă şi spuneau că au pierdut toţi banii. (…) Din comunităţile rurale trebuie scoase rapid şi, pe urmă, într-o perioadă de timp, organizate, ca în toate statele civilizate, în afara oraşelor, unde există fiscalitate, pot fi controlate şi cu asta s-a încheiat”, a spus Marcel Ciolacu, la Prima News.

Întrebat dacă statul român nu va pierde venituri din cauza acestor măsuri, premierul a răspuns: „Veniturile respective o să-mi vină, se echilibrează piaţa”.

Premierul a subliniat că nu îl deranjează ameninţările industriei păcănelelor şi a reiterat faptul că reprezentanţii din domeniu fac de 30 de ani ce vor şi că s-au aflat inclusiv la masa Guvernului, reclamând, în context, „o corupţie guvernamentală”.

„Sunt companii foarte mari, nu poţi unii să ai sediul social şi sediul fiscal în România, alţii să îl ai în Transnistria sau în nu ştiu ce insule. Unul să plătească 15%, unul să plătească 1%. Cum să accepţi aşa ceva? Acest lucru a fost acceptat în România. (…) Cât timp ei au fost la masa Guvernului, lângă primul-ministru al Guvernului. Vă mai amintiţi că noi nu aveam voie să ieşim pe stradă (în timpul pandemiei – n.r.), erau închise spitalele, bolnavii cronici nu aveau acces şi păcănele erau deschise? Au fost exceptate. Nu vi se pare că este corupţie guvernamentală? Cum adică, închizi spitalele, păi atunci cu ce avem de-a face? Faptul că le-ai uitat să le treci este una, omisiunea, dar faptul că ai scris negru pe alb că sunt exceptate, iar unii dintre jucătorii, chibiţi, că el nu-i un jucător de pe lângă marii jucători în această zonă, era la masa Guvernului…şi tu dai ordonanţă, şi ca o excepţie, dar închizi spitalele. Mama mea, Dumnezeu să o ierte, nu putea merge în spital să se trateze de cancer, dar la păcănele putea să meargă. Despre ce vorbim aici, domnule?”, a mai spus premierul.

Referitor la propunerea Guvernului este de a reduce gradual plăţile în numerar, Marcel Ciolacu a precizat că „nu are nimic cu cash-ul” şi nici cu cetăţenii României, dar că nu se va mai putea cumpăra un Ferrari „cu sacoşa”, punctând faptul că măsura are rolul de a reduce evaziunea fiscală. AGERPRES

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Agrometeo: Seceta pedologică moderată și puternică se menține la porumbul neirigat; efecte negative asupra potențialului productiv

Publicat

Publicitate

Seceta pedologică moderată și puternică se menține în cultura porumbului neirigat din regiunile Maramureș, Dobrogea și Banat, dar și în alte zone de cultură din țară, unde se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație, potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 5 – 11 iulie 2025.

‘În cultura de porumb neirigat, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare și local apropiate de optim, în cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei și a Moldovei, izolat în sud-estul Crișanei și estul Olteniei. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra în Maramureș, Dobrogea și Banat, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, estul și sudul Moldovei, estul, sudul, izolat vestul Munteniei’, se menționează în estimarea agrometeorologică.

Specialiștii ANM avertizează că la culturile prășitoare se va înregistra fenomenul de ofilire temporară și răsucire a frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea și uscarea prematură a acestora, precum și forțări stadiale, ca urmare a menținerii temperaturilor ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice de rezistență a plantelor (30 – 32 grade Celsius), asociate cu deficite de apă în sol.

Totodată, pe terenurile afectate de seceta pedologică se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație la culturile de porumb și de floarea-soarelui, cu efecte negative asupra potențialului productiv.

În ceea ce privește culturile de orz și grâu de toamnă, acestea vor parcurge maturitatea în ceară și deplină (10% – 100%) și se continuă lucrările de recoltare în aproape toată țara. La cultura de porumb se vor semnala dezvoltarea aparatului foliar, apariția paniculului (10% – 100%), precum și înflorirea și mătăsirea (10% – 60%), pe întreg teritoriul agricol.

În cea mai mare parte a bazinelor de cultură, sfecla de zahăr va parcurge alungirea și îngroșarea axei hipocotile (10% – 100%), iar la cartof se vor înregistra creșterea tuberculilor, îmbobocirea și înflorirea (10% – 100%).

Publicitate

Speciile pomicole se vor afla în fazele de creștere a lăstarilor, dezvoltare și coacere a rodului, precum și recoltarea eșalonată a fructelor, în funcție de atingerea maturității de consum.

De asemenea, vița-de-vie din aproape toate podgoriile va înregistra înfrunzirea, formarea și creșterea boabelor. Rapița își va definitiva formarea boabelor în silicve (80% – 100%), aflându-se predominant la maturitate deplină (10% – 100%) și recoltare. În același timp, floarea-soarelui se va afla în fazele de formare a calatidiului și înflorire (10% – 100%), la nivelul întregii țări.

Pe ansamblu, condițiile agrometeorologice vor permite desfășurarea lucrărilor agricole în câmp (prașile mecanice, erbicidări, fertilizări, tratamente fitosanitare, recoltare etc.) pe suprafețe agricole extinse ale țării.

Sub aspect termic, perioada 5 – 11 iulie se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal pe întreg teritoriul agricol, chiar caniculară în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 16 și 32 de grade Celsius, mai ridicată cu un grad până la opt grade, în raport cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Potrivit ANM, temperatura maximă a aerului se va încadra între 22 și 40 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării, iar cea minimă va fi cuprinsă între 10 și 23 de grade în majoritatea regiunilor, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare.

Meteorologii menționează că se întrevăd ploi locale sub formă de aversă, însoțite de descărcări electrice, căderi de grindină și intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată țara. Cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani primește aplauze de la Guvern: Finanțare pentru viața culturală locală

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării vine în sprijinul a 66 de teatre, opere și filarmonici

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

‘Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale’, a precizat ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Ședință comună de plen a Parlamentului

Publicat

Publicitate

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc ședința de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, scrie alba24.ro.

Parlamentarii vor putea să depună amendamente până luni, la ora 8:00, scrie Agerpres.

Guvernul a avizat vineri primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, a precizat Guvernul.

„Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Executivul menționează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare –

Publicitate

Guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Potrivit art. 114, alineat 1 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură. Inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, moțiunea de cenzură se prezintă Birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

Publicitate

Maria Feraru, o femeie în vârstă de 44 de ani, domiciliată în satul Orășeni-Deal, comuna Curtești, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce a părăsit locuința în dimineața zilei de 2 iulie 2025, în jurul orei 10:00. De atunci, familia nu mai știe nimic despre ea.

Originară din Vatra Dornei, județul Suceava, Maria Feraru are cetățenie română și este cunoscută ca o persoană activă și comunicativă. Semnalmentele acesteia sunt: înălțime de 165 cm, greutate de aproximativ 70 kg, constituție atletică.

Autoritățile au deschis un dosar de dispariție, cazul fiind încadrat la categoria „alte fapte”. Poliția face apel la populație pentru sprijin în găsirea femeii și roagă orice persoană care deține informații relevante să contacteze de urgență cea mai apropiată secție de poliție sau să sune la 112.

Orice detaliu poate face diferența în găsirea Mariei Feraru.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending