În cadrul parteneriatului dintre Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și Patriarhia Română a fost elaborat un mesaj care arată atitudinea referitoare la traficul de persoane și propune măsuri practice pentru prevenirea acestuia.

Mesajul a fost prezentat în bisericile ortodoxe duminica trecută, în contextul apropierii Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane.

„Fiinţa umană este nepreţuită. Totuşi, sunt oameni care pierd sensul norma­lului, nefiind capabili să perceapă importanţa şi valoarea unei persoane, raportându-se la ea ca la un simplu obiect”, se precizează în text.

Mesajul integral:

Contextul actual al traficului de persoane și sfaturi practice pentru prevenirea acestuia

Fiinţa umană este nepreţuită. Totuşi, sunt oameni care pierd sensul norma­lului, nefiind capabili să perceapă importanţa şi valoarea unei persoane, raportându-se la ea ca la un simplu obiect. Aceştia sunt traficanţii de persoane. Ei pri­vează victima de libertate, îi lezează demnitatea de persoană, îi strivesc puterea de a gândi, siluindu-i voinţa şi batjocorindu-i sentimentele prin folosirea forţei, ameninţării, molestării, a terorii psihice şi a altor mijloace violente.

Problema traficului de persoane este inclusiv una de moralitate, exploatarea, abuzul şi constrângerea fiind lucruri de neacceptat de comunitatea creştină.

Spre deosebire de alte infracţiuni, traficul de persoane nu poate fi privit doar din perspectivă infracţională, reprezentând în realitate un fenomen social deosebit de complex, rezultat din cumulul unor aspecte multiple, respectiv: factori sociali, economici, educaţionali, migraţia forţei de muncă, globalizare, lipsa de informare etc.; acţiuni şi etape întreprinse de traficanţi în săvârşirea infracţiunii propriu-zise (recrutare, transport, transfer, adăpostire şi exploatare); mecanismul de piaţă: cerere-ofertă. Din cauza acestui mod de funcţionare şi a dimensiunii economice pe care o presupune, traficul de persoane este considerat a fi o „afacere”, de cele mai multe ori controlată de grupările de crimă organizată, care încearcă să obţină maximum de profit din ceea ce consideră a fi „bunul” acestei „afaceri”, respectiv victimele care ajung să fie tratate ca o „marfă”.

Condiţia de vulnerabilitate, provenită din factori socio-economici (nivelul financiar scăzut, condiţiile precare de trai, dificultăţi în accesarea unui loc de muncă în interiorul ţării, lipsa oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii vieţii etc.), familiali (mediu familial conflictual, lipsa sprijinului moral şi emoţional, violenţa şi abuzurile în familie) şi educaţionali (nivelul scăzut de educaţie şi lipsa oportunităţilor de şcolarizare, de dezvoltare personală şi profesională), ex­pune persoanele în faţa pericolelor traficului, însă nu le transformă automat în victime ale acestui fenomen infracţional.

Cererea pentru servicii şi bunuri furnizate prin exploatarea persoanelor vulnerabile constituie factorul declanşator al traficului, fiind reprezentată de consumatorii de servicii sexuale şi de angajatorii care caută forţă de muncă ief­tină sau neplătită. Abuzurile şi violenţele exercitate de traficanţi asupra victi­melor nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc care facilitează exploatarea. Traficantul nu urmăreşte în mod direct agresarea fizică şi/sau psihică a victimei, ci obţinerea banilor clienţilor, acesta nefiind motivat de „vulnerabilitatea” victi­mei, ci de „generozitatea” clienţilor.

Ce trebuie să facă o persoană pentru a evita să devină o victimă a traficului:

Să refuze orice propunere, angajament sau compromis care ar putea duce la şantajarea sau manipularea sa (acceptarea unor daruri sau favoruri, implicarea în activităţi ilegale etc.);

Să aleagă să călătorească şi să muncească legal;

Să anunţe unde şi cu cine pleacă din ţară;

Să reţină orice informaţie privind drumul şi locaţia în care se află;

Să comunice constant cu familia şi apropiaţii şi să stabilească o parolă pentru a anunţa când este în pericol;

Să nu dea nimănui documentele sau telefonul mobil;

Să se asigure că are numărul de telefon de la Ambasada sau Consulatul Român din ţara în care se deplasează.

Ce trebuie să facă o persoană dacă este în pericol:

Să încerce să părăsească locaţia în care este ţinută fără acceptul său;

Să contacteze Poliţia sau Ambasada/Consulatul României din ţara în care se află;

Să informeze orice persoană cu care intră în contact despre faptul că este în pericol şi că are nevoie de ajutor.

Nici o persoană nu trebuie să folosească serviciile unei victime a traficantului!

Clientul unei victime a traficului nu plăteşte doar pentru serviciile de care beneficiază, ci şi pentru recrutarea, şantajarea, umilirea, abuzul şi ex­ploatarea acelei persoane. Folosirea serviciilor unei persoane exploatate, despre care beneficiarul cunoaşte faptul că este o victimă a traficului de persoane, constituie o infracţiune şi este pedepsită cu până la 3 ani de închisoare.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News