Actualitate
Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România
Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.
În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.
Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.
Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.
De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri
Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.
Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.
De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.
Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.
Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.
„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.
Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.
„Regele Gugoașă”
Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.
Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani, era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.
Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.
Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.
În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.
„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.
Bunătățile lui Gugoașă
Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.
Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.
„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.
Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit la scurtă vreme.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa: Adevărul.ro
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă, prin apeluri false în numele unor instituții sau autorități
Eveniment
Ministrul Sănătății anunță că va urma o reclasificare a spitalelor. „Din opt categorii vor rămâne doar patru”
În perioada 17–21 noiembrie 2025, elevii și cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești au luat parte la Săptămâna Educației Globale, o inițiativă europeană dedicată formării unei generații responsabile, informate și implicate în problemele lumii moderne.
Tema oficială a ediției din acest an – „Construirea unui viitor just, pașnic și sustenabil” – a fost un punct de plecare pentru reflecție și acțiune. Așadar, pornind de la această temă, școala noastră a adaptat tema locală a proiectului: „Planeta în schimbare – acționăm acum!”, punând accent pe protejarea mediului și responsabilitatea fiecăruia în raport cu planeta.
Activitățile au avut ca scop promovarea responsabilității față de mediu, conștientizarea provocărilor globale și asumarea unui rol activ în protejarea planetei, oferindu-le elevilor posibilitatea să caute soluții concrete pentru protejarea mediului, dezvoltarea durabilă și implicarea comunității.
Sub coordonarea echipei de proiect: prof. Chitic Mihaela, prof. Ciocan Camelia, prof. Ghileschi Gabriela, prof. Maicariu Dana, prof. Zănoagă Loredana – și cu implicarea cadrelor didactice: Buneanu Roxana, Ciocan Mihai, Ghileschi Manuela, Herghiligiu Simona, Hrișcă Gabriela, Istina Ana- Maria, Luchian Carmen, Maicariu Dana, Marcu Anca, Miron Mihaela, Neculau Vasilica, Solcan Iuliana, Șurghin Mihaela, elevii participanți au format o echipă dedicată schimbării pozitive. Fiecare membru a prezentat propria perspectivă asupra responsabilității ecologice prin mini-proiecte și mesaje cu impact:
„Ajutați Pământul să zâmbească!”
Activitatea a evidențiat importanța gesturilor mici și constante, precum reciclarea și reducerea consumului de plastic.
„Speranța începe cu mine – primul pas spre schimbare”
Elevii au discutat despre importanța responsabilității individuale în protejarea planetei și au realizat afișe motivaționale.
„Planeta Pământ – casa noastră”
Proiectul a inclus prezentări interactive și materiale vizuale care au subliniat fragilitatea ecosistemelor.
„Împreună pentru o dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”
Elevii au analizat exemple de bune practici ecologice la nivel global și au formulat propuneri pentru comunitatea locală.
„Puterea cuvintelor în schimbarea lumii”
Atelierul realizat a demonstrat cum mesajele pozitive, discursurile publice și comunicarea pot transforma mentalități.
Săptămâna Educației Globale a demonstrat că tinerii sunt pregătiți să devină o generație responsabilă, implicată și conștientă, capabilă să influențeze pozitiv viitorul, înțelegând că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar planeta are nevoie de acțiuni urgente, nu doar de promisiuni.
Cu perseverență, solidaritate și educație, putem transforma prezentul într-o lume mai curată, mai echitabilă și mai prietenoasă cu mediul.
Acționăm acum — pentru că Pământul nu mai poate aștepta!
DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă, prin apeluri false în numele unor instituții sau autorități
Ministrul Sănătății anunță că va urma o reclasificare a spitalelor. „Din opt categorii vor rămâne doar patru”
Săptămâna Educației Globale la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu Albești
Razie de amploare a polițiștilor, în municipiul Botoșani
Patru tineri reținuți de polițiștii din Dorohoi, pentru tâlhărie
Bărbat de 38 de ani, din municipiul Botoșani, reținut de polițiști pentru că și-a bătut crunt soția
FOTO: ANABI și ANAF scot la licitație mașini și autoutilitare cu prețuri între 250 și 55.000 de euro. LISTA
Pragul maxim pentru despăgubiri privind RCA în caz de faliment al asigurătorului, eliminat din lege
Incident șocant în Suceava: Șofer de ride-sharing înjunghiat de un adolescent pentru doi lei
Incendiu la Tulbureni! Un bărbat din cartierul Tulbureni a ajuns la spital cu arsuri pe față, mâini și torace. Alarma a fost dată la miezul nopții
- Avertizare Cod Galben de vânt puternic în zona de munte din Alba. Viteze de 90-120 km/h, la rafală
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca face angajări. Ce posturi sunt disponibile
- VIDEO: Târgul de Crăciun din Alba Iulia se va muta, din 2026, înapoi în Piața Cetății. Ce spune primarul Gabriel Pleșa
- VIDEO. Poliția Cluj: Un șofer beat a accidentat trei tineri pe o trecere de pietoni din Poieni
An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
