Connect with us
Publicitate

Actualitate

Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România

Publicat

Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.

În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.

Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.

Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.

De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri

Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.

Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.

De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.

Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.

Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.

„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.

Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.

„Regele Gugoașă”

Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.

Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani,  era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.

Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.

Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.

În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.

„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.

Bunătățile lui Gugoașă

Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.

Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.

„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.

Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit  la scurtă vreme.

  Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Hectare întregi de vegetație uscată au fost mistuite de foc la Hudești, Havârna și Unțeni

Publicat

În ultimele două zile, pompierii botoșăneni au intervenit pentru stingerea a cinci incendii de vegetație uscată în următoarele localități:

Roma – a ars vegetația uscată pe o suprafață de aproximativ cinci hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere;

* Alba (Hudești) – a ars stufăriș pe o suprafață de aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Havîrna – a ars vegetația uscată pe aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Unțeni – a ars vegetația uscată pe aproximativ patru hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Saucenița – a ars vegetația uscată pe aproximativ 25 de hectare. Au acțiuonat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Cauza probabilă a incendiilor: utilizarea focului deschis în spații deschise.

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase. Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor. În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Citeste mai mult

Eveniment

Este INTERZISĂ vânzarea de țigări minorilor. Lege PROMULGATĂ! Nu se mai fumează cu țigări electronice în spațiile publice închise

Publicat

Legea care interzice vânzarea de țigări minorilor a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, miercuri. De asemenea, prin decretul semnat, se  interzice fumatul cu dispozitive electronice în spațiile publice închise.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 27 martie 2024, următoarele decrete:

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 70/26.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun (PL-x 765/11.12.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2023 pentru completarea art. 21 din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie (PL-x 6/07.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 445/26.06.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (PL-x 531/20.09.2023);
Decret privind acreditarea doamnei Gențiana Șerbu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya și reprezentantul României pe lângă UNON, UNEP și UN-HABITAT, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Burundi, Republica Uganda și Republica Rwanda, cu reședința la Nairobi.

Citeste mai mult

Eveniment

Furnizarea serviciilor sociale, fără licență, va fi sancționată penal. Amenzile pentru nereguli în domeniu

Publicat

Camera Deputaţilor a adoptat marţi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul asistenţei sociale. Acesta a fost prezentat pe 7 septembrie 2023, în primă lectură în şedinţa de Guvern, anunță alba24.ro.

Furnizarea serviciilor sociale, fără licență, va fi sancționată penal. Amenzile pentru nereguli în domeniu au fost majorate de cinci ori. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a anunțat modificări de legislație.

Potrivit sursei citate, niciun serviciu social nu va mai putea funcţiona fără controlul în teren al inspectorilor sociali.

Ministrul a explicat că modificările legislative stabilesc limitele în care se desfăşoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor. De asemenea, legea întăreşte asistenţa socială la nivelul comunităţilor mici.

Servicii sociale. Modificările din lege
„Se modifică modalitatea de finanţare a serviciilor sociale pe principiul <finanţarea urmează beneficiarul>. Banul public este cheltuit transparent, cu un traseu mai uşor de urmărit.

Se consolidează rolul inspectorului social şi capacitatea funcţională a Inspecţiei Sociale.

Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliaţi gratuit de către reprezentanţii ANPIS astfel încât să cunoască toate obligaţiile pe care le au potrivit legislaţiei.

Niciun serviciu social nu va mai putea funcţiona, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali. Va fi înfiinţat registrul naţional electronic de evidenţă a persoanelor beneficiare de servicii sociale şi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale. Astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare.

Pentru prima dată se introduc sancţiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licenţă. Amenzile cresc de 5 ori, până la 100.000 de lei”, a scris ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale pe Facebook.

Ministrul a precizat că prin adoptarea noii legi sunt îmbunătăţite 6 acte normative esenţiale pentru sistemul de asistenţă socială din România:

Legea asistenţei sociale nr. 292/2011
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în serviciile sociale
Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România
OUG nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială
OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Citeste mai mult

Eveniment

PRAF saharian miercuri şi joi deasupra României

Publicat

O masă cu particule de aer cu praf saharian va traversa miercuri şi joi România, a anunţat Administraţia Naţională de Meteorologie, relatează mediafax.ro.

De miercuri, de la ora 12.00, până joi, la ora 22.00, circulaţia aerului se va menţine predominant sud-vestică şi va favoriza pătrunderea unei masei de aer încărcate cu particule de praf de origine sahariană deasupra României, concentraţii mai mari urmând a se înregistra în regiunile sud-vestice, sudice şi estice, transmit meteorologii.

Conform acestora, în noaptea de joi spre vineri masa de aer încărcată cu particule de praf va depăşi aria geografică a României şi se va regăsi deasupra Mării Negre şi Ucrainei.

„Ploile se vor semnala în special în vestul, sud-vestul, centrul şi nordul teritoriului. Depunerile de praf vor putea fi observate în special în zonele şi intervalele cu ploaie”, anunţă ANM.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending