Actualitate
Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România
Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.
În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.
Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.
Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.
De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri
Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.
Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.
De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.
Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.
Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.
„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.
Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.
„Regele Gugoașă”
Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.
Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani, era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.
Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.
Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.
În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.
„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.
Bunătățile lui Gugoașă
Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.
Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.
„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.
Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit la scurtă vreme.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa: Adevărul.ro
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
FOTO: A fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani
Astăzi, 13 septembrie, a fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani. Acest moment important marchează finalizarea unei investiții esențiale pentru siguranța comunității și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salvatorilor.
Proiectul face parte din programul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, finanțat prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bugetul inițial de 50 de milioane de euro a fost suplimentat, în 2023, cu încă 92 de milioane de euro, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate situațiilor de urgență.
*Clădirea din Botoșani este a șaptea finalizată dintr-un total de 35 de sedii* esențiale pentru pregătirea și intervenția în caz de urgență, care urmează să fie modernizate sau reconstruite în perioada următoare.
Noul sediu, modern și funcțional, include atât spații administrative, cât și facilități specializate pentru instruirea personalului. Realizarea acestuia a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și partenerii implicați – Banca Mondială, echipa de construcție, proiectantul și dirigintele de șantier.
Astfel de investiții contribuie nu doar la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru pompieri, ci și la consolidarea capacității de răspuns rapid și eficient în situații critice.
*INFORMAȚII SUPLIMENTARE*
Proiectul de consolidare, mansardare și refuncționalizare a sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și a Detașamentului de Pompieri Botoșani a avut ca obiectiv principal creșterea rezistenței structurale printr-o intervenție de întărire a fundației și a structurii de rezistență. În paralel cu aceste lucrări, clădirea a fost modernizată și extinsă prin adăugarea unei mansarde.
Lucrările de consolidare și modernizare au demarat în octombrie 2023, având o valoare a contractului de execuție de 30.609.088,31 lei (TVA inclus), iar valoarea totală a investiției se ridică la 32.871.084,96 lei (TVA inclus).
*❗ STAREA CLĂDIRII înainte de demolare*
Clădirea în care își desfășura activitatea ISU Botoșani se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai corespundea cerințelor actuale privind rezistența și stabilitatea structurilor. În urma expertizei tehnice, construcția a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic (RS), categorie atribuită imobilelor care prezintă vulnerabilitate ridicată și pot suferi avarii majore în cazul unui cutremur.
*❗ NOUA CONSTRUCȚIE*
Obiectivul este alcătuit dintr-o clădire administrativă cu o suprafață construită de 606 mp și o suprafață desfășurată totală de 3.241,55 mp. Construcția are regim de înălțime cu subsol parțial, parter, trei etaje și mansardă, fiind alcătuită dintr-un singur corp, realizat pe structură de cadre din beton armat.
În spațiile destinate Detașamentului de Pompieri Botoșani se regăsesc birourile personalului, o zonă pentru servirea mesei, spații de depozitare și încăperi tehnice necesare funcționării clădirii, precum și camere de odihnă, vestiare și grupuri sanitare. Sediul ISU Botoșani include birouri, oficii și grupuri sanitare amenajate la fiecare nivel.
Clădirea a fost proiectată conform celor mai noi standarde de eficiență energetică și este dotată cu panouri solare pentru producerea apei calde și furnizarea de energie electrică. Acoperișul este realizat din șarpantă metalică, cu învelitoare din panouri tip sandwich cu miez de vată minerală.
Accesul între etaje se face prin case de scară, dar și printr-un lift nou, amplasat la exterior.
De asemenea, pe acoperiș au fost instalate două antene de comunicații, menite să asigure funcționarea optimă a activităților operative.
*❗ DESPRE PROIECT*
Proiectul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302) face parte din Acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr. 307 din 20 decembrie 2018. Ulterior, acestui acord i s-a adăugat un nou împrumut pentru finanțare adițională, semnat la 25 mai 2023 și ratificat prin Legea nr. 331 din 7 noiembrie 2023.
Valoarea inițială a împrumutului a fost de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat 92 de milioane de euro prin finanțarea suplimentară.
În total, inițiativa prevede intervenții asupra a 35 de obiective din cadrul unităților subordonate IGSU, incluzând lucrări de demolare, construcție, consolidare și modernizare.
Eveniment
FOTO Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani: O zi a curajului și a bucuriei alături de comunitate
Astăzi, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor din România și cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Botoșani, porțile Detașamentului de Pompieri Botoșani s-au deschis pentru comunitate. Evenimentul a adunat sute de botoșăneni care au dorit să cunoască îndeaproape lumea salvatorilor și să trăiască, pentru câteva ore, emoția unei meserii în care curajul și solidaritatea sunt esențiale.
Experiențe de neuitat pentru copii
Cei mici au fost vedetele zilei. Au urcat în autospecialele de intervenție, au probat casca și haina de protecție și au descoperit cum funcționează furtunul cu apă. Tiroliana și mașinuțele electrice de pompieri au fost atracțiile principale, dar nu au lipsit nici activitățile creative și educative:
– la atelierul de colorat și puzzle, copiii și-au pus imaginația la încercare, construind, piesă cu piesă, imaginea salvatorilor;
– pe traseul aplicativ, inspirat din antrenamentele reale, micuții au trecut contracronometru prin obstacole, demonstrând agilitate și curaj.
Atelierul de prim ajutor – lecții pentru viață
Un moment deosebit l-a constituit participarea la atelierul de prim ajutor, susținut de pompieri și de voluntarii din programul național „Salvator din Pasiune”. Copiii și adulții au învățat cum să reacționeze în situații critice, cum să acorde primul ajutor și au exersat manevre salvatoare, inclusiv metoda Heimlich, folosită atunci când o persoană se îneacă. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât participanții au putut pune în practică aceste gesturi simple, dar care pot salva vieți.
📖 Educație pentru siguranță
Pompierii au discutat cu botoșănenii despre prevenirea incendiilor, riscurile folosirii necorespunzătoare a instalațiilor electrice și comportamentul corect în caz de cutremur, inundație sau alte situații de urgență. Au fost distribuite materiale informative din campaniile naționale de siguranță și promovate platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, utile pentru pregătirea populației.
🎖️ Meseria de pompier – între pasiune și responsabilitate
Un alt punct de interes a fost standul pregătit de colegii de la Resurse Umane, unde vizitatorii au aflat detalii despre ce înseamnă să fii pompier, care sunt condițiile de recrutare și pașii necesari pentru a urma această carieră. Mulți tineri au ascultat cu emoție poveștile salvatorilor aflați în serviciu și au aflat cum își pot transforma visul de a deveni pompier într-o realitate.
O sărbătoare pentru întreaga familie
Evenimentul a fost completat de activități interactive și jocuri pentru copii, care a adus zâmbete și voie bună. Părinții, bunicii și copiii au trăit împreună emoția unei zile speciale, transformând „Ziua Porților Deschise” într-o adevărată sărbătoare a comunității.
Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani a demonstrat încă o dată că pompierii nu sunt doar salvatori, ci și prieteni, educatori și modele pentru cei mici. A fost o zi în care emoția s-a împletit cu bucuria și cunoașterea, întărind legătura dintre pompieri și comunitatea pe care o protejează.
Eveniment
Bunica Domnica din Mihăileni este de negăsit! Dacă aveți informații despre ea, sunați la 112
FOTO: A fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani
FOTO Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani: O zi a curajului și a bucuriei alături de comunitate
13 septembrie – Ziua pompierilor
Bunica Domnica din Mihăileni este de negăsit! Dacă aveți informații despre ea, sunați la 112
Românii, întrebați din nou despre sănătate: Începe ancheta SANPOP 2025. Cum se va desfășura
Sărbătoare la Botoșani: Mitropolitul Teofan va sluji la hramul Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci”, Lebăda
Când se va putea bea bere pe stadioanele din România? Urmează schimbări majore în „Legea lui Mitică” cu zona tampon şi bannerele
CNAIR amâna cele 400 de radare fixe până în 2027. România rămâne fără sistem modern de monitorizare a traficului
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop
Luna străbate zona de cer în care se află Pleiadele. Fenomenul poate fi urmărit cu ochiul liber, dacă e senin
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
