Connect with us

Actualitate

Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România

Publicat

Publicitate

Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.

În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.

Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.

Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.

De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri

Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.

Publicitate

Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.

De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.

Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.

Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.

„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.

Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.

„Regele Gugoașă”

Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.

Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani,  era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.

Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.

Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.

În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.

„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.

Bunătățile lui Gugoașă

Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.

Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.

„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.

Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit  la scurtă vreme.

  Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Un băiat simplu, crescut la țară”, între cei zece finaliști ai competiției naționale „Omul Anului”. Daniel Câșlariu, numit și „îngerul sărmanilor”, are șanse la titlu

Publicat

Publicitate

Un nume mai puțin cunoscut publicului larg până acum câțiva ani ajunge astăzi în atenția întregii țări. Un tânăr din Botoșani, crescut într-un sat modest, se regăsește printre primii 10 finaliști ai competiției naționale „Omul Anului”, o recunoaștere dedicată celor care schimbă vieți prin implicarea lor.

Pentru el, momentul este o premieră încărcată de emoție. Spune că nu a urmărit niciodată premii, distincții sau validări publice. „Am ales mereu drumul faptelor, al oamenilor și al copiilor care aveau nevoie de o mână întinsă”, mărturisește cu sinceritate. Tocmai de aceea, vestea nominalizării l-a copleșit până la lacrimi.

Drumul său nu a fost unul ușor. Copilăria petrecută într-un sat uitat de lume, într-o comună mică din județul Botoșani, l-a învățat ce înseamnă lipsurile, frigul, greul. Poate că tocmai acest trecut l-a împins mai târziu spre misiunea de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie: copii abandonați, familii fără resurse, comunități uitate.

Astăzi, el este cunoscut ca liderul Asociației „Grup Civic Botoșani”, o organizație care a reușit să mobilizeze sute de voluntari în proiecte de amploare. De la case construite pentru oameni aflați în pragul deznădejdii, la campanii pentru copiii din medii vulnerabile, la intervenții rapide în situații de urgență, acțiunile sale și ale echipei au atras atenția publicului din întreaga țară.

Nominalizarea în finala „Omului Anului” nu vine însă, spune el, doar ca o recunoaștere personală. „Nu pentru mine. Ci pentru fiecare copil pe care l-am îmbrățișat, pentru fiecare familie ajutată, pentru fiecare casă ridicată din temelie, pentru fiecare voluntar care a stat lângă mine în ploaie, în vânt și în soare.”

El consideră că această realizare aparține comunității care l-a susținut necondiționat: oamenii simpli care au distribuit mesajele asociației, au votat, s-au implicat sau au donat. „Voi m-ați adus aici. Voi, oamenii mei”, spune cu recunoștință.

Publicitate

Pentru cei care cred în misiunea sa, tânărul oferă posibilitatea de a-l susține în continuare prin vot, accesibil pe platforma oficială a competiției.

„Momentul este, dincolo de orice titlu, o validare a faptului că binele poate deveni vizibil atunci când este făcut cu inimă, consecvență și onestitate. Iar povestea acestui tânăr din Botoșani arată încă o dată că un om simplu poate schimba lumea, uneori, chiar și doar prin a nu lăsa binele să rămână singur.

Nu am urmărit niciodată recunoaștere, premii sau titluri. Eu am ales mereu drumul faptelor, al oamenilor și al copiilor care aveau nevoie de o mână întinsă.
Dar astăzi… astăzi mi s-au umplut ochii de lacrimi. Pentru prima oară în viața mea am plâns când am văzut că numele meu se află printre primii 10 finaliști ai Omului Anului în România.

Cine ar fi crezut vreodată?

Un băiat simplu, crescut la țară…
Dintr-un sat uitat de lume, dintr-o comună mică, din județul Botoșani…
Un copil care a învățat ce e greul, ce e frigul, ce e lipsa — a ajuns astăzi să fie recunoscut la nivel național.

Și nu pentru mine.
Ci pentru fiecare copil pe care l-am îmbrățișat, pentru fiecare familie ajutată, pentru fiecare casă ridicată din temelie, pentru fiecare voluntar care a stat lângă mine în ploaie, în vânt și în soare.

Voi m-ați adus aici. Voi, oamenii mei.
Fiecare vot, fiecare distribuire, fiecare mesaj… toate au ridicat un băiat de la țară până în finala celor mai buni oameni ai țării.

Dacă simțiți că munca mea și a Asociației Grup Civic Botoșani merită dusă mai departe,
vă rog din toată inima să-mi oferiți un vot de încredere aici:
👉 https://woobox.com/d2d246

Vă mulțumesc cu toată inima.
Nu pentru titlu.
Ci pentru că mi-ați arătat că binele se vede.
Că binele se simte.
Că binele nu rămâne niciodată singur”, a scris Daniel Câșlariu pe pagina de socializare.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Imnul României, HUIDUIT de „patrioți” la Alba Iulia, la pachet cu Bolojan. Momente fără precedent în orașul Marii Uniri

Publicat

Publicitate

Imnul României a fost huiduit de ”patrioți” la Alba Iulia, de Ziua Națională. O mare de simpatizanți AUR și Călin Georgescu, au generat un moment fără precedent în orașul Marii Uniri, a relatat alba24.ro

Au huiduit pe muzica Imnului Național. Fluierăturile au început înainte de parada militară, la apariția premierului Ilie Bolojan.

YouTube video

 

La sosire, premierul a fost huiduit puternic. Amintim că la Alba Iulia sunt mii de susținători partidului extremist AUR și ai pro-rusului Călin Georgescu.

Publicitate

S-a scandat „Demisia!” inclusiv la începutul intonării imnului de stat.

YouTube video

 

De asemenea, cu câteva ore mai devreme, aceiași ”suveraniști” au intrat în curtea Catedralei Încoronării, unde au strigat pentru demisia lui Nicușor Dan și lozinci pro Călin Georgescu.

O asemenea situație nu s-a mai înregistrat în Alba Iulia niciodată de când în oraș se organizează Ziua Națională, la 1 Decembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria

Publicat

Publicitate

Sfinții Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria Neamț sunt considerați doi dintre cei mai mari duhovnici și învățători ai monahismului românesc din secolul XX. Au lăsat o moștenire spirituală profundă prin învățăturile, viața lor exemplară de rugăciune, post și smerenie, precum și prin legătura lor cu tradiția ortodoxă autentică, scrie basilica.ro.

Sfântul Paisie Olaru, s-a născut la 20 iunie 1897, în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani. A intrat în monahism la Mănăstirea Cozancea, unde a fost călugărit în 1922. A trăit o viață simplă, marcată de o adâncă smerenie și o rugăciune constantă. Se retrăgea deseori în pustnicie și era recunoscut pentru darul său de a îndruma și mângâia sufletele aflate în căutarea păcii. Era apreciat pentru blândețea și iubirea sa părintească, fiind căutat de nenumărați oameni dornici să primească un cuvânt de alinare. Sfântul Paisie a fost un adevărat exemplu de smerenie, întotdeauna gata să se pună în slujba altora, fără să judece și să ofere mângâiere chiar și celor mai rătăciți. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și este considerat un sfânt contemporan. Sfântul Paisie este pomenit în calendarul ortodox la data de 2 decembrie.

Sfântul Cleopa Ilie s-a născut la 10 aprilie 1912 în localitatea Sulița, județul Botoșani. A intrat în monahism la o vârstă tânără, atrăgând atenția prin înțelepciunea sa și cunoștințele aprofundate despre Sfintele Scripturi și despre scrierile Sfinților Părinți. A fost stareț la Mănăstirea Sihăstria și a devenit un duhovnic căutat pentru sfaturile sale inspirate din tradiția ortodoxă. Învățăturile sale sunt adunate în cărți de mare valoare, cum ar fi „Ne vorbește părintele Cleopa,” în care explică dogmele ortodoxe și oferă sfaturi despre viața duhovnicească. Sfântul Cleopa a fost un apărător al tradiției autentice ortodoxe și a promovat importanța rugăciunii, smereniei și a unui trai modest, după modelul sfinților. De asemenea, a fost cunoscut pentru predicile sale înflăcărate și pentru dorința sa de a menține învățătura ortodoxă curată. Este pomenit în calendarul ortodox la data de 2 decembrie.

Amândoi sfinți au fost piloni de referință pentru monahismul românesc și pentru credincioșii ortodocși din România. Mănăstirea Sihăstria, unde au trăit și s-au nevoit, a devenit un centru de pelerinaj, unde oamenii caută mângâiere sufletească și îndrumare spirituală. Ei sunt recunoscuți pentru păstrarea și transmiterea tradiției ortodoxe și pentru viețile lor de rugăciune și ascetism. Cărțile lăsate de acești doi sfinți, precum „Cuvinte de învățătură” ale Sfântului Paisie și „Ne vorbește părintele Cleopa” ale Sfântului Cleopa, sunt considerate resurse de bază pentru cei care doresc să înțeleagă mai profund spiritualitatea ortodoxă. Mesajul lor principal este de a păstra o viață simplă, dedicată lui Dumnezeu, în care iubirea, smerenia și iertarea sunt valori fundamentale. Astfel, Sfinții Paisie și Cleopa rămân modele de viețuire creștin-ortodoxă, care continuă să inspire și să întărească în credință pe mulți credincioși de pretutindeni.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor

Publicat

Publicitate

De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.

Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.

Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.

Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.

La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending