Actualitate
Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România
Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.
În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.
Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.
Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.
De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri
Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.
Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.
De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.
Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.
Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.
„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.
Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.
„Regele Gugoașă”
Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.
Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani, era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.
Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.
Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.
În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.
„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.
Bunătățile lui Gugoașă
Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.
Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.
„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.
Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit la scurtă vreme.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa: Adevărul.ro
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Valeriu Iftime își acoperă incompetența administrativă cu proiectele și viziunea fostei conduceri a Consiliului Județean și ale municipalității
În primul său an de mandat ca președinte al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime a spulberat toate iluziile pe care le-a livrat botoșănenilor în schimbul votului. Județul, în loc să evolueze așa cum a promis, a stagnat și chiar a regresat, deși a moștenit de la administrația Federovici proiecte de zeci de milioane de euro, finanțate din fonduri europene, PNRR și alte surse naționale.
Pentru a-și ascunde incompetența, Iftime și-a prezentat Raportul de activitate, în care își asumă viziunea și proiectele realizate de administrația județeană condusă de Doina Federovici și de primarul Cosmin Andrei. Vorbește despre conectivitatea Botoșaniului cu rețeaua de drumuri de mare viteză prin Drumul Expres Botoșani – Suceava, despre Drumul Vămii – al cărui proiect, documentație, finanțare și licitație au fost realizate în mandatul trecut – și despre cele două etape ale Variantei Ocolitoare Botoșani, implementate de Primăria Botoșani prin ADI Zona Metropolitană.
Contractul de 150 milioane de euro pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare se află în același stadiu tehnic ca la preluare, în evaluare la BEI-PASSA, conform ministrului Fondurilor Europene. Singura schimbare pentru botoșăneni este că plătesc facturi uriașe pentru apa pe care nu o consumă. Modificarea modului de facturare introdusă de Iftime îi obligă să plătească pentru apa pierdută în rețea sau consumată de vecini care nu au transmis indexul la timp.
La gazul metan, Iftime se laudă cu munca primarului de Săveni, Relu Tîrzioru, care, împreună cu deputatul PSD Marius Budăi, în 2021 au făcut demersurile pentru a realiza, prin ADI „Valea Prutului de Nord”, Studiul Tehnico-Economic pentru extinderea magistralei de gaze naturale de la Coșula la Săveni. Studiul a fost aprobat de Transgaz și inclus în Planul Național de Dezvoltare, cu termen estimat de realizare 2027.
De asemenea, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) și transpunerea lui în format GIS sunt tot proiecte moștenite. În 2022, CJ Botoșani a fost unul dintre cele cinci consilii județene care au obținut finanțarea PATJ din PNRR.
Linia electrică aeriană de 400 kV Suceava – Bălți, care va traversa 11 comune din sudul județului, este un proiect al Transelectrica, fără ca autoritățile județene să aibă cea mai mică implicare.
„După primul an de mandat, botoșănenii s-au convins de realitatea afirmațiilor noastre din campania electorală: că nu știe administrație și că nu va putea să dezvolte județul. După ce a vândut iluzii și promisiuni de sute de kilometri de drumuri expres, linii ferate, puncte de frontieră, porturi pe uscat și rezolvarea problemelor la apă, vedem că nu face nimic din ceea ce a promis. Mai mult, pentru a-i mai păcăli încă o dată pe botoșăneni, se laudă cu munca altora. Domnul Iftime lua în râs Drumul Expres Botoșani – Suceava, acum se laudă cu el. Despre celelalte «viziuni» nu mai e nimic de spus. Drumurile expres despre care vorbește nu sunt în Programul Investițional valabil până în 2030 și, prin urmare, nu pot fi finanțate din fonduri europene. De asemenea, nici nu a semnat vreun parteneriat cu CNAIR pentru preluarea execuției pe local. Nu a demarat niciun Studiu de Fezabilitate și nici nu a obținut vreun aviz de favorabilitate pentru drumurile expres pe care le propune. Administrarea județului nu se face pe TikTok sau Facebook, cu vorbe și filmulețe, ci prin fapte. Fapte care, din păcate, la Iftime au lipsit cu desăvârșire în primul an de mandat”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.
Eveniment
Decembrie debutează cu vreme caldă: Temperaturi de toamnă și episoade scurte de ploi și ninsori
Eveniment
Mare bucurie la biserica din satul Tudor Vladimirescu: Fiul părintelui paroh, micuțul Teofan, va fi încreștinat de Întâistătătorul Moldovei
Duminică, 23 noiembrie 2025, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești, județul Botoșani, se pregătește pentru o zi încărcată de har și binecuvântare. Comunitatea va trăi un moment de aleasă bucurie duhovnicească, prilejuit de vizita Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care va oficia Sfânta Liturghie Arhierească, în cadrul căreia va fi oficiată Taina Sfântului Botez.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan va sluji împreună cu un sobor de preoți și diaconi, aducând în mijlocul oamenilor mângâierea și lumina rugăciunii.
„Cu aleasă bucurie, vă invităm la Sfânta Liturghie Arhierească şi Taina Sfântului Botez care vor fi oficiate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La finalul acestor momente de rugăciune și bucurie, toți cei prezenţi sunt invitaţi să participe la agapa frăţească, ca semn al comuniunii şi al dragostei creştine”, a transmis pr. Felix-Petru Prisecariu, parohul comunității din Tudor Vladimirescu.
Momentul central va fi botezul unui prunc ce poartă nume cu rezonanță cerească: Teofan, fiul părintelui paroh Felix-Petru Prisecariu și al prezbiterei Elena-Paula, care mai au încă doi copii, Parascheva de 5 ani și Pantelimon de 3 ani. În fața Sfântului Altar, pr. Mardar Călin și prezbitera Georgiana, din Parohia Călărași, vor mărturisi pentru cel mic, devenind pentru el părinți spirituali și călăuze în viața de credință.
Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești este formată din 132 de familii ortodoxe, însumând 520 de persoane.
Preotul paroh Felix-Petru Prisecariu, s-a născut în zona Hârlăului. A fost hirotonit preot în anul 2019, pe seama unei parohii din Palanca, Republica Moldova, la granița cu Ucraina spre Odessa. Doi ani a slujit apoi la Mănăstirea Sfântul Nicolae Lacuri, Deleni-Harlau, iar de la 1 aprilie 2024 este numit preot în parohia Tudor Vladimirescu, Albești, Botoșani.
Preoteasa, Elena-Paula, este educatoare și a fost directorul Casei de Cultură în parohia în care a activat.
Valeriu Iftime își acoperă incompetența administrativă cu proiectele și viziunea fostei conduceri a Consiliului Județean și ale municipalității
Decembrie debutează cu vreme caldă: Temperaturi de toamnă și episoade scurte de ploi și ninsori
Mare bucurie la biserica din satul Tudor Vladimirescu: Fiul părintelui paroh, micuțul Teofan, va fi încreștinat de Întâistătătorul Moldovei
O femeie din Botoșani, dată dispărută în Germania. Familia cere ajutorul populației
Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Georgică Manole – Costel Zăgan
Botoșani: Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea oamenilor fără acces la stomatolog
Atenționare MAI: A fost reluată campania frauduloasă „Votează copilul prietenului meu”. Recomandările autorităților
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Platon
ANSVSA: Este ilegală vânzarea online a prăjiturilor, cozonacilor de către persoane neînregistrate
Campanie de solidaritate la Botoșani: Sprijin pentru familiile numeroase prin proiectul „Dar pentru copii”
- Majorarea impozitelor pe proprietăți, cu aproape 80%. Legea intră la dezbateri în Parlament
- Doi tineri din Alba, arestați 30 de zile pentru furt calificat dintr-o biserică din Copșa Mică. Ce au luat din lăcaș
- Decembrie debutează cu vreme caldă: Temperaturi de toamnă și episoade scurte de ploi și ninsori
- OPINIE. Marius Moldovan: De ce 14 parlamentari clujeni nu ar putea face o lege împotriva poluării fonice?
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
