Connect with us

Actualitate

Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România

Publicat

Publicitate

Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.

În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.

Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.

Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.

De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri

Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.

Publicitate

Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.

De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.

Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.

Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.

„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.

Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.

„Regele Gugoașă”

Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.

Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani,  era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.

Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.

Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.

În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.

„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.

Bunătățile lui Gugoașă

Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.

Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.

„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.

Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit  la scurtă vreme.

  Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani, în topul județelor cu cei mai mulți pensionari cu venituri minime. Mii de vârstnici trăiesc din indemnizația socială

Publicat

Publicitate

Datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice arată încă o realitate dură pentru Botoșani: județul rămâne printre cele mai afectate zone din țară în ceea ce privește numărul pensionarilor cu venituri insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

În luna octombrie 2025, peste 2.650 de botoșăneni proveniți din fostul sistem al agricultorilor au depins de indemnizația socială pentru a-și completa pensia, Botoșaniul situându-se pe locul al doilea la nivel național, imediat după Iași, relatează agerpres.ro.

La nivelul întregii țări, numărul beneficiarilor de indemnizație socială a ajuns la 883.017 persoane, o scădere ușoară față de luna anterioară, dar cifrele rămân îngrijorătoare pentru zonele rurale. În timp ce în marile orașe nivelul veniturilor este ceva mai ridicat, în județe precum Botoșani, Suceava sau Olt, mii de vârstnici continuă să depindă lunar de sprijinul financiar acordat de stat, în lipsa unor pensii suficiente.

Indemnizația medie pentru pensionarii din sistemul public a fost în octombrie de 536 de lei, însă în cazul pensionarilor agricultori – categoria unde Botoșaniul stă cel mai prost – media a fost chiar mai redusă, de aproximativ 365 de lei. Pentru mulți dintre acești oameni, suma reprezintă diferența între a-și putea cumpăra medicamentele sau a renunța la ele.

În zona Moldovei, cifrele conturează aceeași imagine: venituri mici, dependență mare de sprijinul de stat și o populație îmbătrânită, cu resurse limitate. Botoșaniul se află constant între județele cu cei mai mulți beneficiari, un indicator direct al dificultăților economice din mediul rural și al lipsei alternativei la veniturile din agricultură.

Conform legislației în vigoare, indemnizația socială se acordă pensionarilor ale căror venituri cumulate se situează sub 1.281 de lei. Iar la Botoșani, acest prag este depășit doar de o minoritate a beneficiarilor, ceea ce explică poziția fruntașă a județului în statisticile CNPP.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Prezență de 17,87% la ora prânzului în comuna Mihai Eminescu. Peste 1.300 de alegători au votat până acum

Publicat

Publicitate

Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au intrat în a doua parte a zilei cu o prezență semnificativ mai ridicată decât în cursul dimineții. Potrivit datelor actualizate ale Autorității Electorale Permanente, până la ora 12:16, în cele șapte secții din comună și-au exercitat dreptul de vot 1.322 de persoane, ceea ce reprezintă 17,87% din totalul alegătorilor înscriși.

Dintre aceștia, 1.319 alegători au votat pe listele permanente, iar alți trei pe liste suplimentare. Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru urna mobilă până la acest moment. Tendința este vizibil ascendentă comparativ cu primele ore ale dimineții, când prezența se menținea sub 4%.

În comuna Mihai Eminescu sunt înscriși 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă ca prezența să continue să crească în orele următoare, având în vedere apetitul mai ridicat pentru vot la prânz și în a doua parte a zilei.

Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate de autorități. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7:00, iar cetățenii pot vota până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cei aflați la rând.

Botoșani24.ro va actualiza prezența din comuna Mihai Eminescu pe parcursul zilei, pe măsură ce AEP publică noi date.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Percheziție la Botoșani: Peste 1,6 tone de articole pirotehnice confiscate de polițiști din locuința unui tânăr de 19 ani

Publicat

Publicitate

O captură impresionantă de materiale pirotehnice a fost realizată de polițiștii botoșăneni, care au descins la locuința unui tânăr de 19 ani bănuit de activități ilegale cu artificii și petarde din categorii cu risc ridicat. Percheziția a fost efectuată de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase în cadrul unei acțiuni derulate la nivel național.

În urma controlului domiciliar, polițiștii au descoperit peste o tonă și jumătate de articole pirotehnice, cantitatea totală ridicată ajungând la aproximativ 1.600 de kilograme. Materialele aparțin unor categorii interzise deținătorilor neautorizați, precum P1, F2, F3 și F4, folosite de regulă la spectacole profesionale sau manevrate doar de persoane certificate.

Anchetatorii precizează că tânărul nu avea dreptul legal să dețină, să depoziteze, să transporte sau să comercializeze astfel de materiale, conform prevederilor Legii 126/1995. Întreaga cantitate a fost confiscată, iar polițiștii continuă cercetările pentru documentarea completă a activităților desfășurate de suspect.

Acțiunea s-a desfășurat în cadrul programului „Pirotehnic 2025-2026”, o campanie amplă prin care autoritățile încearcă să prevină producerea de incidente grave, răniri, incendii sau distrugeri de bunuri cauzate de folosirea ilegală a artificiilor. Polițiștii atrag atenția că materialele pirotehnice din categoriile profesionale pot provoca accidente grave atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate.

Operațiunea de la Botoșani reprezintă una dintre cele mai mari capturi din ultimii ani, cantitatea uriașă de materiale confiscate indicând riscurile semnificative la care erau expuși atât locuitorii din zonă, cât și tânărul aflat în vizorul polițiștilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare

Publicat

Publicitate

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni pentru comuna Rădăuți-Prut, localitatea aflată la frontiera de nord-est a țării și ultima poartă a Uniunii Europene. Administrația locală, condusă de primarul Viorel Nichiteanu și viceprimarul Silviu Pînzariu, a gestionat un volum impresionant de investiții, cele mai multe din ultimii ani, multe dintre ele ajungând deja în faza de finalizare.

Viceprimarul Silviu Pînzariu spune că pentru Primăria Rădăuți-Prut 2025 a fost „un an bun, cu investiții importante aproape de finalizare și planuri ambițioase pentru viitor”. Printre proiectele majore se numără reabilitarea termică și energetică a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Rădăuți-Prut, cu o valoare totală de 3,6 milioane de lei, finanțată prin AFM, investiție care aduce condiții moderne pentru toți elevii din comună. Lucrările sunt aproape finalizate, iar autoritățile speră ca până la finalul anului școala să fie complet modernizată.

Un alt proiect important îl reprezintă construirea locuințelor pentru tineri, realizate prin PNRR. Ansamblul, aflat și el în fază avansată, include șase garsoniere concepute pentru a oferi tinerilor specialiști posibilitatea de a locui în comună în condiții moderne. Viceprimarul apreciază că această investiție poate deveni un argument solid pentru atragerea personalului calificat în mediul rural.

Tot în 2025, administrația a avansat semnificativ în modernizarea infrastructurii rutiere, un proiect amplu finanțat prin programul Anghel Saligny. Drumurile din comună au intrat într-un proces intens de asfaltare și betonare, au fost amenajate șanțuri și au fost executate lucrări extinse de sistematizare, chiar dacă vremea ploioasă din ultimele săptămâni a îngreunat intervențiile. „Suntem foarte aproape de finalizare, iar totul arată bine, după ani de așteptări”, spune Silviu Pînzariu.

Alte investiții derulate anul acesta vizează achiziția unei autospeciale de stingere a incendiilor, amenajarea parcului de agrement cu loc de joacă, foișor și scenă în localitatea Rediu, instalarea unor stații electrice de încărcare pentru autovehicule și continuarea etapizată a modernizării iluminatului public. Au fost alocate fonduri și pentru transformatorul necesar locuințelor ZEB, precum și pentru obținerea autorizațiilor ISU pentru școli și grădinițe. Toate aceste proiecte au avut finanțări consistente, fie prin AFM, PNRR, Anghel Saligny, AFIR, fie din bugetul local, și contribuie la schimbarea vizibilă a comunei.

Publicitate

În ceea ce privește anul 2026, administrația locală își propune să continue ritmul susținut al investițiilor. Printre priorități se află extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice, amenajarea de trotuare în satul Rediu și identificarea unor noi surse de finanțare pentru proiecte suplimentare. „Speranțele sunt mari, dar depindem de bugetul pe care îl vom avea anul viitor”, declară viceprimarul Pînzariu.

Comuna Rădăuți-Prut traversează astfel una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din ultimele decenii, cu proiecte care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții locuitorilor și transformă zona de frontieră într-o comunitate modernă și atractivă.

Citeste mai mult
Publicitate
Eveniment47 de minute ago

Botoșani, în topul județelor cu cei mai mulți pensionari cu venituri minime. Mii de vârstnici trăiesc din indemnizația socială

Evenimento oră ago

Prezență de 17,87% la ora prânzului în comuna Mihai Eminescu. Peste 1.300 de alegători au votat până acum

Eveniment2 ore ago

Percheziție la Botoșani: Peste 1,6 tone de articole pirotehnice confiscate de polițiști din locuința unui tânăr de 19 ani

Administratie2 ore ago

VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare

Economie3 ore ago

BNR pune în circulație o nouă monedă de colecție, în tiraj 5.000 de exemplare. La ce preț poate fi cumpărată

Eveniment4 ore ago

Alegerile din comuna Mihai Eminescu se desfășoară în siguranță. Ce măsuri au dispus autoritățile

Eveniment4 ore ago

Prezență scăzută la vot în comuna Mihai Eminescu. Doar 3,95% dintre alegători s-au prezentat la urne până la această oră

Eveniment5 ore ago

Când are loc solstițiul de iarnă 2025: Ce semnificație are cea mai lungă noapte a anului și începutul iernii astronomice

Eveniment5 ore ago

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniță Filofteia – „Sfântuliţa” de la Argeș

Eveniment17 ore ago

VIDEO: ÎPS Teofan a oficiat Slujba Stâlpilor la căpătâiul preotesei Maria Macuc din Săveni. „Bucurați-vă, copii, că mama este Sus. Bucurați-vă că ea este în taina Împărăției Cerului”

Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending