Connect with us

Actualitate

Povești la gura sobei: Imperiul lui Gugoașă, botoșăneanul ajuns regele mezelurilor din România

Publicat

Unul dintre cei mai renumiți mezelari din istoria României a fost Ștefan ”Gugoașă” Gheorghiu, un botoșănean care a trăit în perioada interbelică și a învățat meserie de la armeni. Producea, anual zeci de mii de kilograme de mezeluri de cea mai bună calitate, relatează adevărul.ro.

În anul 1930, în orașul Botoșani trăia un adevărat „rege al mezelurilor”. Se numea Ștefan Gheorghiu, dar era cunoscut de toată lumea prin porecla lui: „Gugoașă”.

Acesta avea la aceea dată 48 de ani și deținea una dintre cele mai moderne și profitabile fabrici de mezeluri din România interbelică. Era de altfel singurul care mai cunoștea secretele deliciilor armenești preparate din carne, foarte apreciate în acele vremuri.

Conform unor calcule, Gugoașă producea, la apogeu, adică în anii 30, peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe care le vindea în marile orașe ale Moldovei. Erau de altfel, cele mai căutate bunătăți din acest colț de țară, mai scrie adevărul.ro.

De la copilul durduliu pasionat de mezeluri, la tânărul om de afaceri

Ștefan Gheorghiu și era copilul lui Vasile și Anica Gheorghiu, doi români din târgul Botoșaniului. S-a născut în anul 1882, într-un colț de mahala.

Pe vremea aceea Botoșaniul era un adevărat „hub economic” din nordul României. Un oraș cosmopolit în care viețuiau românii, armenii, evreii și lipovenii. „Motorul” economic al târgului în reprezentau armenii și evreii cu afacerile lor atât în domeniul alimentar cât și industrial.

De la jumătatea secolului al XIX-lea, în târgul Botoșaniului s-a dezvoltat o puternică elită burgheză, formată mai ales din cei care dețineau diferite afaceri și companii, în domeniul morăritului, farmaceutic, dar și al serviciilor.

Botoșaniul era renumit și pentru casele sale superbe ridicate fie de marii moșieri, de aristocrație sau de puternicii oameni de afaceri armeni și evrei. Pe ulițele frumosului târg al Botoșaniului a crescut și Ștefan Gheorghiu. Era poreclit „Gugoașă” fiindcă era un copil dolofan, mai relatează adevărul.ro.

Era de altfel foarte interesat de mezelurile armenești care aduceau faimă orașului. Marii mezelari precum cei din familia Ustur sau Surș era renumiți în toată țara, dar și peste hotare. Văzându-i pasiunea pentru măcelărie și mezelărit, armenii l-au luat ucenic pe Gugoașă. A fost prima dată băiat de prăvălie, ajutor pe la măcelărie și mai apoi ucenic mezelar. Așa a reușit să deprindă secretele rețetelor armenești. Mai ales de ghiudem, un produs extraordinar realizat de armeni.

„Pastramagiii armeni fabricau mezeluri de tot felul nu numai pentru consumul oraşului lor, ci şi pentru celelalte oraşe, ba chiar şi pentru export“, se arată în monografia lui Tiberiu Crudu, scrisă în perioada interbelică, „Botoşanii în 1932“.

Când mezelarul a ajuns pe la vârsta de 30 de ani, comerțul armenesc erau în declin, la fel și celebrele lor ateliere de mezelărie. Evreii care ajunseseră forța economică dominantă, le luaseră locul și le cumpărau afacerile. Gugoașă a reușit să salveze vechile rețete armenești și pe la 38 de ani, după ce a strâns ceva capital a intrat în afaceri. A profitat de acest gol lăsat de armeni și în 1920 și-a deschis propria fabrică de mezeluri.

„Regele Gugoașă”

Pe vremea când Gugoașă își deschisese un mic atelier de mezelărie, nu prea mai existau măcelării de calitate. Totul se rezuma la carne proaspătă vândută în halele proiectate de Anghel Saligny, în piața centrală a orașului. Tocmai de aceea, fiind deosebit de priceput, cu peste 20 de ani de experiență în măcelăriile armenești, dar și pasionat, meșterul mezelar a dat loviturile, iar mezelurile sale au devenit un adevărat fenomen.

Atelierul său a devenit în scurt timp fabrică, iar în 1930, la 48 de ani,  era milionar. În fața magazinului său din Piața Carol, astăzi Centrul Istoric al Botoșaniului, oamenii stăteau la cozi uriașe doar-doar mai prind ceva „bunătăți de la Gugoașă”, mai scrie adevărul.ro.

Magazinul se numea sugestiv, „Marele magazin de mezeluri Ștefan Gheorghiu Gugoașă”. Comerțul la bucată nu era însă adevărata forță a lui Gugoașă. Era doar pentru prestigiul său în fața concetățenilor. Mare parte din producția lui Ștefan Gheorghiu era distribuită pe la restaurante, crâșme, dar și în toate marile orașe ale Moldovei.

Turme întregi de oi, vite sau porci intrau pe poarta fabricii sale. Era una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România interbelică. Zeci de angajați munceau la făcut mezeluri. Alte zeci, sacrificau animalele pe bandă rulantă. Localuri precum „Luther” sau berăria lui Bucă Weinstein se lăudau că servesc clienții cu produse „de la Gugoașă”.

În anii 30, Ștefan Gheorghiu producea peste 60.000 de kilograme de mezeluri pe an, pe care le vindea în Iași, Suceava, Hârlău, dar și alte orașe mai îndepărtate. Era adevărat „rege al mezelurilor” din Moldova. Devenise, de altfel un personaj foarte influent.

„Graţie prestigiului şi rolului deosebit pe care-l deţinea în viaţa economică, Ştefan Gheorghiu a fost ales membru în Consiliului Comunal Botoşani. Îl regăsim în această ipostază, alături de alte personalităţi de vază, între care avocatul I. Iacovlov, Christian Ciomac, fost primar al oraşului în anul 1929, dr. Goldhamer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani, şi profesoara Lucia Oprescu“, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median, citat de adevărul.ro.

Bunătățile lui Gugoașă

Fabrica de mezeluri a lui Gugoașă producea numai delicii din carne. În special ghiudemul armenesc, făcut după o rețeta originală cu secrete bine păstrate. Acest ghiudem era de fapt un soi de cârnat uscat făcut din carne de oaie și vită, bine condimentat, chiar picant. Era servit mai ales la bere și vin.

Tiberiu Crudu, un erudit botoșănean a lăsat totuși o rețetă de ghiudem armenesc în monografia sa din anii 30, dedicată Botoșaniului.

„Adevăratul ghiudem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune prea multă, pentru că-i dulce. Şi pentru carnea de oaie se caută anumiţi batali (n.r. – berbeci castraţi), căci miroasă mai puţin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrăşată cu borhot că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp şi tânără. Carnea de porc şi ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile, se toacă împreună, se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie. După frământare, aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – intestine) mai mari sau mai mici, se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbră, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână. Dimineaţa, fundacurile se dau cu sucitorul, ziua stau la vânt, sara se pun la teasc. După svântare, fundacurile se pun la fum rece în pod, unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata. Un ghiudem în adevărat bun, trebuie să fie lucios la tăiere şi cuţitul cu care tai să n-arunce miros greu când îl pui la nas. Carnea trebuie să aibă culoarea roşcată, gust plăcut de mirodenii multe“, scria Tiberiu Crudu, mai notează adevărul.ro.

Pe lângă ghiudem, fabrica lui Gugoașă producea și mezeluri fine, inclusiv salamuri de Sibiu, sugiuc, păstrămuri de toate felurile, cârnați de toate soiurile, tobă, jambon armenesc dar și slănină armenească. Imperiul lui Gugoașă s-a prăbușit după 1945. Trecut de 60 de ani, Gugoașă și-a văzut toată munca făcută praf de comuniști. A murit  la scurtă vreme.

  Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Incendiu la Dângeni. Un bărbat a ajuns la spital cu arsuri după ce a încercat să-și salveze bunurile din flăcări

Publicat

Un bărbat de 54 de ani a ajuns la spital cu arsuri, după ce în casă lui s-a produs un incendiu. S-a întâmplat în această seară, în localitatea Dângeni.

Bărbatul a povestit că a făcut focul în sobă și a plecat să-și viziteze mama, care locuiește în aceeași gospodărie. Când s-a întors acasă, bunurile dintr-o cameră și tavanul erau cuprinse de flăcări.

Chemați în ajutor, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești au intervenit cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă. Astfel, au oprit propagarea flăcărilor la celelalte încăperi ale casei, dar și la alte construcții din apropiere, au anunțat responsabilii ISU Botoșani.

“Cel mai probabil, incendiul s-a produs din cauza coșului de fum necurățat de funingine”, au mai adăugat responsabilii ISU Botoșani.

ISU Botoșani a mai precizat că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Ca măsura preventive, ISU Botoșani recomandă:

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa foto ilustrativ: Arhiva

Citeste mai mult

Economie

Nu mai suntem ultimii. Cu o creștere de 11%, Botoșaniul urcă în TOPUL salariilor MEDII nete din România

Publicat

Botoșănenii nu mai sunt ultimii din România în privința salarizării, sau cel puțin a salariilor medii. Cu o creștere de 11%, Botoșaniul urcă TOPUL salariilor MEDII nete din România până pe locul 27, din 42 de unități teritorial administrative din țara noastră.

Cele mai mari salarii medii nete lunare sunt în București, Cluj, Timiș și Sibiu, respectiv de peste 4000 de lei. Cele mai mari creșteri față de anul trecut au fost înregistrate la Sălaj (+25%) și Covasna (+20%).

În clasamentul salariilor medii nete lunare (inclusiv București), județul Botoșani se află pe locul 27. Salariul mediu net la nivelul lunii septembrie 2022 în Botoșani este de 3.208 lei, potrivit datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică. Comparativ, salariul mediu pe țară este de 4.003 lei.

În Botoșani, față de luna septembrie 2021, creșterea este de 11%, potrivit unei analize zf.ro, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

TOP salarii medii nete lunare

  • București: 5.243 lei (15%)
  • Cluj: 4.791 lei (13%)
  • Timiș: 4.335 lei (13%)
  • Sibiu: 4.152 lei (19%)
  • Ilfov: 4.047 lei (14%)
  • Iași: 3.910 lei (13%)
  • Mureș: 3.872 lei (17%)
  • Brașov: 3.754 lei (15%)
  • Prahova: 3.656 lei (10%)
  • Bacău: 3.652 lei (9%)
  • Alba: 3.542 lei (15)
  • Argeș: 3.523 lei (14%)
  • Gorj: 3.520 lei (18%)
  • Galați: 3.503 lei (7%) / Călărași: 3.503 lei (16%)
  • Olt: 3.457 lei (12%)
  • Dolj: 3.449 lei (14%)
  • Sălaj: 3.472 lei (25%)
  • Arad: 3.439 lei (15%)
  • Constanța: 3.377 lei (7%)
  • Mehedinți: 3.327 lei (13%)
  • Covasna: 3.306 lei (20%)
  • Giurgiu: 3.299 lei (11%)
  • Brăila: 3.284 lei (18%)
  • Bihor: 3.249 lei (13%)
  • Satu Mare: 3.247 (13%)
  • Buzău: 3.233 lei (14%)
  • Botoșani: 3.208 lei (11%)
  • Tulcea: 3.177 lei (6%)
  • Maramureș: 3.163 lei (18%)
  • Ialomița: 3.162 lei (14%)
  • Caraș-Severin: 3.102 lei (16%)
  • Bistrița-Năsăud: 3.099 lei (14%)
  • Dâmbovița: 3.081 lei (12%)
  • Neamț: 3.078 lei (10%)
  • Suceava: 3.071 lei (14%)
  • Hunedoara: 3.060 lei (9%)
  • Vaslui: 3.055 lei (10%)
  • Vâlcea: 2.976 lei (5%)
  • Teleorman: 2.967 lei (12%)
  • Vrancea: 2.955 lei (7%)
  • Harghita: 2.886 lei (5%)

Salariile din Bucureşti au crescut cu 15% în septembrie 2022 faţă de aceeaşi lună din anul 2021, iar cele din Cluj şi Timiş au crescut cu 13%. Cel mai mult au crescut salariile din Sălaj, cu 25% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, până la aproape 3.500 de lei, urmate de cele din Covasna, cu o creştere de 20%, până la puţin peste 3.300 de lei net, şi cele din Sibiu, cu 19%, până la o valoare medie lunară de aproape 4.200 de lei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Decizie la Comisia Europeană: Persoanele care călătoresc cu avionul în UE vor putea vorbi la telefon și în timpul zborului

Publicat

Pasagerii de la bordul curselor aeriene din UE își vor putea utiliza telefoanele mobile la capacitatea lor maximă, la fel ca atunci când sunt conectați la rețele mobile 5G de la sol, a anunțat recent Comisia Europeană, citată de alba24.ro.

Asta ar putea însemna că pasagerii companiilor aeriene cu zboruri în UE vor putea să-și folosească telefoanele, pe timpul zborurilor, și pentru apeluri sau aplicații de muzică/video/streaming, potrivit BBC.

Într-un comunicat recent al Comisiei Europene, se arată că, în urma actualizării care vizează spectrul de frecvenţe pentru comunicaţiile mobile, companiile aeriene vor fi în măsură să furnizeze cea mai recentă tehnologie 5G la bordul avioanelor lor. Astfel, CE a desemnat anumite frecvenţe pentru tehnologie 5G în timpul zborului.

„5G va permite furnizarea de servicii inovatoare pentru călători şi oportunităţi de creştere pentru companiile europene. Cerul nu mai este limita în ceea ce priveşte posibilităţile oferite prin conectivitate ultrarapidă şi de mare capacitate”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

Din 2008, decizia de punere în aplicare a Comisiei a rezervat anumite frecvenţe pentru comunicaţiile mobile la bordul avioanelor, permiţându-le companiilor aeriene să furnizeze servicii de mesagerie, de apeluri telefonice şi de date pasagerilor care zboară în UE. Această actualizare pregăteşte terenul pentru implementarea pe scară largă a serviciilor 5G.

Serviciul este furnizat în cabina unei aeronave echipate prin utilizarea de echipamente de reţea speciale, pentru a conecta utilizatorii şi a transmite apeluri, texte şi date, de obicei prin intermediul unei reţele prin satelit, între avion şi reţeaua mobilă de la sol, arată CE, potrivit Mediafax.

De asemenea, Comisia a modificat o decizie de punere în aplicare privind benzile de frecvenţă de 5 GHz, care prevede că benzile sunt disponibile pentru Wi-Fi în transportul rutier, de exemplu în autoturisme şi autobuze.

Decizia deschide orizonturi pentru inovare în industria autovehiculelor şi, eventual, pentru aplicaţii în metavers. În conformitate cu decizia, statele membre vor pune la dispoziţie benzile de frecvenţă de 5 GHz pentru a fi utilizate la bordul vehiculelor rutiere cât mai curând posibil, cel târziu până la 30 iunie 2023.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 84 de ani, la un pas de moarte după ce s-a izbit într-un camion care transporta cereale

Publicat

Un bărbat, în vârstă de 84 de ani, a fost rănit astăzi, în urma unui accident rutier, după ce autoturismul pe care îl conducea a intrat în coliziune cu un tir.

Evenimentul s-a produs în această după-amiază, pe raza localității Santa Mare.

Chemați în ajutor, pompierii militari din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești s-au deplasat cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SMURD. Aceștia au constatat că bătrânul era ieșit din autoturism, rănit, dar conștient.

Bărbatul a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au acționat și pentru înlăturarea elementelor de caroserie de pe partea carosabilă, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță, dar și pentru înlăturarea pericolului de izbucnire a unui incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor, au anunțat reprezentanții ISU Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate