Trei companii românești s-au înscris în cursa pentru un contract uriaș lansat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care vizează montarea pe drumurile naționale și autostrăzile din România a unor parapete inovatoare pe rulouri, concepute să reducă gravitatea accidentelor și să redirecționeze vehiculele înapoi pe carosabil, în cazul unui impact, relatează alba24.ro.

Potrivit portalului Economedia, ofertele au fost depuse de Delta Bloc, MBS Group și Central Board of Smart Consultants. Valoarea totală a contractului se ridică la 350 de milioane de lei, iar acordul-cadru va fi valabil patru ani (48 de luni).

Parapete care absorb șocul și redirecționează vehiculul

Investiția vizează achiziția, transportul și montarea parapetelor pe rulouri pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi, inclusiv pe bretelele acestora.

Sistemul, originar din Coreea de Sud, a fost testat în numeroase țări și a obținut rezultate remarcabile la testele de impact, datorită designului său tehnic inovator.
Spre deosebire de parapetele metalice clasice, care doar absorb o parte din șoc, cele pe rulouri dispersează energia de impact și, datorită rolelor, redirecționează vehiculul înapoi pe carosabil, prevenind ieșirea în afara drumului și reducând riscul de accidente fatale.

CNAIR: „Un sistem inovativ care salvează vieți”

„Parapetele pe rulouri este un sistem de protecție inovativ conceput pentru a evita evenimentele rutiere soldate cu leziuni mortale, datorită capacității acestuia de dispersare a energiilor în lungul parapetului, cu ajutorul rolelor. Vehiculele care intră în contact cu acest sistem sunt redirecționate înapoi pe calea de rulare, fiind astfel evitată părăsirea carosabilului”, precizează CNAIR.

Reprezentanții instituției susțin că performanțele superioare ale acestor sisteme se datorează elementelor avansate de design și siguranță, iar implementarea lor la nivel național ar putea duce la scăderea semnificativă a numărului de accidente grave pe drumurile României.

Credincioșii din Manolești Vale se pregătesc de o sărbătoare cu totul specială. În zilele de 17 și 18 octombrie 2025, Parohia Manolești Vale își va serba hramul de toamnă, închinat Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” – Izbăvitoarea de cancer, precum și Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, primul iconar al lumii creștine, cel care, potrivit tradiției, a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe.

Programul liturgic va începe vineri, 17 octombrie, la ora 17:00, cu Slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată în sobor de preoți și diaconi. Sărbătoarea va continua sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 09:00, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prilej de rugăciune și binecuvântare pentru toți cei care vor trece pragul bisericii.

În centrul acestei sărbători se află Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, adusă din Sfântul Munte Athos, cunoscută în întreaga lume pentru vindecările minunate și ajutorul oferit celor care suferă de boli grave. Este o icoană cinstită de mii de credincioși, simbol al nădejdii, credinței și iubirii pe care Maica Domnului o revarsă asupra tuturor celor ce o cheamă în rugăciune.

Părintele paroh Ionuț Cașcaval a transmis un mesaj de încurajare pentru întreaga comunitate.

„Maica Domnului este izvor de binecuvântare și nădejde pentru toți cei care o cheamă cu credință. Prin rugăciunea noastră comună, ne unim inimile în iubire și mulțumire, aducând cinstire și Sfântului Evanghelist Luca, cel care, potrivit tradiției, a dăruit lumii chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Părintele paroh Ionuț Cașcaval

Evenimentul este așteptat cu emoție de credincioșii din Manolești Vale, dar și din împrejurimi, care vor avea prilejul de a se bucura de un moment de har, rugăciune și comuniune în preajma Maicii Domnului „Pantanassa”.

Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea vine pe fondul măsurilor economice adoptate de Guvernul Bolojan, între care se numără eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorările fiscale aplicate în vară, care au avut efect direct asupra costurilor de producție și transport.

Efectele se văd acum în toate sectoarele: energia, alimentele și serviciile au devenit mai scumpe, iar presiunea asupra bugetelor populației continuă să crească. Potrivit INS, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar alimentele cu 7,86% în ultimul an.

„Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 6,1%”, se arată în comunicatul INS.

Energia electrică, principalul motor al inflației

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat la energia electrică, care s-a scumpit cu 69,16% în ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare prin OUG 6/2025, o măsură controversată luată de Guvernul Bolojan în numele „liberalizării pieței energetice”.

Alte scumpiri importante s-au consemnat la energia termică (+13,63%), detergenți (+8,83%), tricotaje (+8,46%), tutun și țigări (+7,05%) și medicamente (+5,56%).

Alimentele de bază, tot mai greu de suportat

Românii simt creșterea prețurilor la raft, în special la produsele de bază. Fructele proaspete s-au scumpit cu 32,42%, conservele din fructe cu 19,26%, iar cafeaua și cacao cu 19,23%.

Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 12,6%, uleiul comestibil cu 10,63%, margarina cu 10,13%, pâinea cu 9,40%, iar laptele de vacă cu 11,02%. Ouăle sunt mai scumpe cu 9,01%, iar o ceașcă de cafea costă acum cu 17,08% mai mult decât anul trecut.

La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,45%, vinul cu 6,63%, iar carnea de vită cu 9,41% față de septembrie 2024. Totuși, unele produse au înregistrat scăderi: cartofii (-10,43%), zahărul (-2,44%) și mălaiul (-0,93%).

Serviciile, o nouă sursă de presiune pe buget

Și sectorul serviciilor resimte efectele deciziilor fiscale recente. Cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la serviciile de igienă și cosmetică (+19,52%), călătoriile cu trenul (+18,59%), reparațiile auto (+15,76%), asistența medicală (+13,75%) și transportul urban (+11,74%).

Chiriile au urcat cu 10,11%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu 14,91%, iar serviciile telefonice și de telecomunicații au scăzut ușor, cu până la 1,3%.

Inflația rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar analiștii economici avertizează că eliminarea subvențiilor și creșterile de taxe ar putea menține prețurile ridicate până la începutul anului viitor. În lipsa unor măsuri de compensare, impactul asupra puterii de cumpărare va fi tot mai dureros.

România rămâne, în 2025, printre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană când vine vorba despre copii. Un raport internațional publicat de Save the Children arată o realitate revoltătoare: 33,8% dintre copiii români — adică 1,25 milioane de suflete — trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent mult peste media europeană de 24,2%.

La nivelul Uniunii Europene, România ocupă locul trei în topul rușinii, după Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%), în timp ce Slovenia, Cipru și Cehia înregistrează cele mai mici rate de sărăcie în rândul copiilor.

Sărăcie transmisă din generație în generație

Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde 41,7% dintre copii trăiesc în lipsuri, iar pentru cei ai căror părinți au un nivel scăzut de educație, procentul ajunge la un șocant 75,8%. În contrast, doar 5,9% dintre copiii cu părinți cu studii universitare se confruntă cu astfel de probleme.

„Vulnerabilitățile socioeconomice se transmit din generație în generație, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația. Sărăcia ucide educația”, avertizează Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Europa promite, România amână

În 2019, Uniunea Europeană s-a angajat să scoată din sărăcie cinci milioane de copii până în 2030. Realitatea este opusă: între 2019 și 2024, numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000, adică în fiecare zi, alți 244 de copii au ajuns în sărăcie.

În România, problema are rădăcini adânci: cheltuielile pentru protecție socială (12,8% din PIB), educație (3,3%) și sănătate (4,7%) sunt mult sub media europeană. Lipsa investițiilor, a predictibilității și a politicilor sociale coerente menține milioane de copii în dependență și lipsuri.

Copiii care plătesc prețul indiferenței

Cele mai afectate categorii sunt:

• copiii din familiile rome (78%);

• copiii din mediul rural (41,7%);

• cei din familiile monoparentale (36,5%);

• copiii din familiile numeroase (50,9%);

• și copiii refugiați din Ucraina, dintre care doar 28% reușesc să își acopere nevoile de bază.

Un cost uriaș pentru întreaga societate

Raportul Save the Children arată că sărăcia copiilor nu este doar o tragedie umană, ci și o pierdere economică. Țările care nu investesc în copii pierd anual echivalentul a 3,4% din PIB prin scăderea productivității, participării pe piața muncii și a speranței de viață.

„Sărăcia unui copil nu este o statistică, este un eșec colectiv”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, subliniind că lipsa investițiilor în copii reprezintă o urgență morală și economică.

La rândul său, comisarul european Roxana Mînzatu a transmis un mesaj tranșant: „Investiția în copii nu este o cheltuială, ci cea mai înțeleaptă decizie economică pentru viitorul nostru comun. Nu putem scoate copiii din sărăcie atâta timp cât părinții lor trăiesc în sărăcie.”

România care taie viitorul

Într-o țară în care se taie constant din bugete, programe și șanse, copiii devin victimele directe ale nepăsării. Lipsurile, abandonul școlar, subnutriția și imposibilitatea de a merge la școală în condiții decente sunt realități zilnice pentru milioane de familii.

„Europa nu-și mai poate permite luxul indiferenței”, avertizează raportul. Dar România pare să o facă. Într-o țară unde un copil din trei trăiește în sărăcie, discursurile despre reformă și modernizare devin doar vorbe goale.