Connect with us

Actualitate

Postul Paștelui 2023: Ce ai voie să faci în Postul Mare. Cum se ține corect cel mai aspru post din an

Publicat

Publicitate

A început Postul Paștelui, cel mai aspru post din an. Durează șapte săptămâni și în această perioadă sunt doar două dezlegări la pește, relatează alba24.ro.

Credincioși  nu au voie să consume în această perioadă carne, ouă sau lapte.

Postul Paștelui este cel mai lung și sever post din an, în care biserica rânduiește doar 2 zile cu dezlegare la pește.  Acestea sunt pe 25 Martie, de Buna Vestire și de Florii, pe 9 Aprilie.

Postul Paștelui 2023: Rețete alternative la mesele ”de dulce”

Cei care plănuiesc să se abțină în toate cele 40 de zile, vor fi cu siguranță ispitiți, dar trebuie să știe că există zeci de rețete reinterpretate și delicioase care să țină locul tradiționalei mâncări de fasole bătută sau tocăniței de cartofi.

Dar, mai presus de mâncarea de post, e importantă înfrânarea de la fapte rele, iertare, împăcare și iubire.

Postul Mare sau Păresimile (în latină quadragesima) este în creștinism perioada de asceză și pocăință premergătoare Paștilor.

Publicitate

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

În perioada Postului Mare creștinii manifestă o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animală și se înalță sufletește prin rugăciunea însoțită mereu de faptele cele bune.

Postul Mare începe în calendarul bizantin cu lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar în cel latin cu Miercurea Cenușii.

Postul Paștelui la ortodocși, în 2023, începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendar Ortodox 2023.

Paștele 2023 este în 16 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 14-17 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 9 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici și Floriile la ortodocși.

Postul Paștelui 2023: Cum se ține Postul

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune.

Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

Ce trebuie să faci în Postul Mare

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
  • Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
  • În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
  • Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
  • De BunaVestire (25 martie și de Florii (9 aprilie) este dezlegare la pește.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri.

În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează.

Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.

Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

În Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor, 10-15 aprilie) se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
  • 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români. La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Scădere de 22% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în primele șase luni

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în primele șase luni ale acestui an, până la un volum de 64.339 de unități, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform statisticii provenite de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în luna iunie înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 50,1% față de iunie 2024, ajungând la un volum de 10.522 unități.

Totodată, autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 54,3% față de iunie 2024, realizând o cotă de piață de 4,1%.

În iunie, în topul mărcilor auto, pe primele trei poziții se clasează Dacia – cu 2.744 de unități înmatriculate, Toyota (969) și Skoda (938). Pe locurile următoare se află: Volkswagen (721 de unități), Renault (580), Hyundai (544), Ford (472), Mercedes-Benz (467), BMW (368) și Peugeot (309).

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Asociația profesională a dezvoltat CarS, unica platformă online de analiză dinamică a pieței auto din România.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem AI de diagnosticare medicală este de 4 ori mai eficient decât medicii în cazul afecțiunilor complexe

Publicat

Publicitate

Microsoft susține că noul său sistem AI pentru diagnosticare medicală este de patru ori mai eficient decât medicii în identificarea afecțiunilor complexe.

Instrumentul de inteligență artificială a fost denumit “Orchestratorul de diagnostic Microsoft AI” (MAI-DxO).

A fost creat de o echipă coordonată de Mustafa

Suleyman, unul din fondatorii DeepMind, acum deținută de Google.

Sistemul se bazează pe un “orchestrator” – care creează și coordonează grupuri virtuale cu cinci agenți AI, fiecare cu rol distinct, care emit ipoteze și aleg teste de diagnostic.

Cei cinci interacționează și “dezbat” astfel încât să ajungă la cel mai probabil diagnostic. Ulterior, explică pas cu pas raționamentul din spatele deciziei, pentru ca medicii umani să poată valida diagnosticul.

Publicitate

Pentru a-i fi testată performanța, sistemul a fost pus să rezolve 304 cazuri clinice publicate în revista New England Journal of Medicine, cu unele dintre cele mai complexe scenarii din practica medicală.

În acest fel, cercetătorii au reușit să determine dacă sistemul este capabil să stabilească diagnostice chiar și pentru cazurile severe și să transmită pas cu pas modul în care a ajuns la o concluzie.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 2-30 iulie 2025, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, cu lucrări semnate de Lucia Pușcașu.

Lucia Pușcașu reprezintă un nume în tapiseria românească contemporană, putând sta cu mândrie alături de artiste-tapiser precum Gabriela Moga Lazăr, Ileana Balotă, Geta Brătescu, Ana Lupaș, Mimi Podeanu, Simona Vasiliu Chintilă, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Mihalache Blendea, Cela Neamțu etc., care au îmbogățit prin munca lor patrimoniul național cu lucrări textile semnificative, cu sensibilitatea și poezia specifică.

Artista s-a născut pe 31 august, 1954, în Horlăceni, comuna Şendriceni, judeţul Botoşani. În 1983 a absolvit Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescuˮ din București, secția Tapiserie, iar în 2008 a obținut titlul de Master în ,,Desen și Arte Vizuale Asistate de Calculatorˮ, la Universitatea ,,Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1986-1989 a fost vice-coordonator al ,,Atelier 35ˮ. A fost designer pentru textile și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1991-2014). A fost vicepreședinte al U.A.P.R., Filiala Suceava (1990-1998, 2005-2007), apoi președinte (1998-2000, 2007-2016). Din 2008 este președinte al Asociaţiei „Artă şi Umanitate”.

Începând din 1986, a deschis numeroase expoziții personale, atât în țară, la Vatra Dornei, Suceava, Botoșani (1995), Bacău, București, Rădăuți, Vama, Craiova, Iași, Piatra-Neamț, Sibiu, Roman și Râmnicu Vâlcea, cât și în străinătate, la Muzeul Etnografic din Torino, în Italia (1999), la Galeria „Ripustus” din Hämeenlinna, în Finlanda și la Galeria „Stoa” din Helsinki, Finlanda (2004).

Din 1981 până în prezent a participat la peste 600 de expoziții colective județene și naționale, trienale și bienale de tapiserie, pictură, grafică și minitapiserie. A luat parte la peste 80 de expoziții în străinătate: Cernăuţi (Ucraina), Vancouver, Toronto (Canada), Ankara (Turcia), Moscova (Rusia), Tournai (Belgia), Laval, Paris (Franța), Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla, Washington (Statele Unite), Jeziorowice, Katowice (Polonia), Hämeenlinna, Rönnvikin, Helsinki, Tampere, Hovinkartano (Finlanda), Madrid, Ciudad Real, Córdoba, Alicante, San Vicente (Spania), Höchstadt (Germania), Chieri, Torino (Italia), Ruse, Silistra, Varna, Sozopol, Kazanlak, Dobrici (Bulgaria), „Saloanele Moldovei” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Grafică Românească” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Salonul „Profesorilor de Artă Vizuală” (Chișinău, Republica Moldova), „Bienala de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Lisabona, Alter do Chão, Portalegre (Portugalia), Bratislava (Slovacia), Tirana (Albania).

A participat la 17 tabere de creație în România, una în Polonia și 5 la Balcic, în Bulgaria. A coordonat și curatoriat proiecte culturale naționale și internaționale. A scris articole în albume și în presă și a participat la emisiuni TV. A dat numeroase interviuri accesibile pe YouTube. A prezentat expoziții naționale și internaționale și a făcut parte din comisii de jurizare.

Publicitate

De-a lungul timpului,  a primit 32 de premii naționale și 2 premii internaționale, 56 de diplome naționale și 4 diplome internaționale, 3 nominalizări naționale și o nominalizare internațională. În 2018 a primit Ordinul „Meritul Bucovinei”, iar în 2019, Premiul „Mihai Eminescu” și Medalia ,,Teiul de Aurˮ. S-au scris numeroase articole despre creația și activitățile sale organizatorice.

Lucrări semnate de artistă se regăsesc în muzee, instituții și colecții particulare din România, Suedia, Republica Moldova, Finlanda, Italia, Polonia, Israel, Canada, Spania, S.U.A., Germania, Franța, Marea Britanie. Are numeroase apariții în enciclopedii, cataloage, albume de artă, pliante de expoziții și cărți de specialitate.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 5 iulie 2025, de la ora 12.00. Curator: Liviu Șoptelea. Prezintă: Iulian Bucur, critic și istoric de artă. Intrarea este liberă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending