Connect with us
Publicitate

Actualitate

Postul Paștelui 2023: Ce ai voie să faci în Postul Mare. Cum se ține corect cel mai aspru post din an

Publicat

A început Postul Paștelui, cel mai aspru post din an. Durează șapte săptămâni și în această perioadă sunt doar două dezlegări la pește, relatează alba24.ro.

Credincioși  nu au voie să consume în această perioadă carne, ouă sau lapte.

Postul Paștelui este cel mai lung și sever post din an, în care biserica rânduiește doar 2 zile cu dezlegare la pește.  Acestea sunt pe 25 Martie, de Buna Vestire și de Florii, pe 9 Aprilie.

Postul Paștelui 2023: Rețete alternative la mesele ”de dulce”

Cei care plănuiesc să se abțină în toate cele 40 de zile, vor fi cu siguranță ispitiți, dar trebuie să știe că există zeci de rețete reinterpretate și delicioase care să țină locul tradiționalei mâncări de fasole bătută sau tocăniței de cartofi.

Dar, mai presus de mâncarea de post, e importantă înfrânarea de la fapte rele, iertare, împăcare și iubire.

Postul Mare sau Păresimile (în latină quadragesima) este în creștinism perioada de asceză și pocăință premergătoare Paștilor.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

În perioada Postului Mare creștinii manifestă o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animală și se înalță sufletește prin rugăciunea însoțită mereu de faptele cele bune.

Postul Mare începe în calendarul bizantin cu lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar în cel latin cu Miercurea Cenușii.

Postul Paștelui la ortodocși, în 2023, începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendar Ortodox 2023.

Paștele 2023 este în 16 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 14-17 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 9 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici și Floriile la ortodocși.

Postul Paștelui 2023: Cum se ține Postul

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune.

Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

Ce trebuie să faci în Postul Mare

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
  • Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
  • În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
  • Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
  • De BunaVestire (25 martie și de Florii (9 aprilie) este dezlegare la pește.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri.

În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează.

Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.

Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

În Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor, 10-15 aprilie) se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
  • 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români. La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Afacerile de familie vor fi călcate de inspectorii ANAF. Când vor fi demarate acțiunile

Publicat

ANAF pregătește un val de controale la firmele de familie. Ministerul Finanțelor își va concentra atenția asupra impozitelor pe care le plătesc români care își dezvoltă afacerile în cadrul familiei. Acțiunile ar urma să înceapă la jumătatea lunii aprilie, scrie realitatea.net

ANAF pregătește verificări pentru soții sau frații care sunt asociați în firmele din România, a anunțat Marcel Bolo. Acesta a explicat că inspectorii fiscali vor să elimine posibilitatea ca două firme sau două microîntreprinderi deținute de membri ai aceleiași familii să beneficieze, ambele, de impozite reduse de 1% sau 3% pe cifra de afaceri, potrivit Capital.ro.

În cadrul aceleiași familii, va fi permisă o singură microîntreprindere, iar cealaltă firmă va fi supusă impozitului pe profit de 16%, astfel încât să se obțină venituri mai mari pentru bugetul statului.

Citeste mai mult

Eveniment

Detalii despre Marșul pentru viață 2024, care va avea loc la Botoșani. Traseul ales de organizatori

Publicat

Sâmbătă, 30 martie 2024, va avea loc a paisprezecea ediție a Marșului pentru Viață, eveniment care se desfășoară în sute de localități din România și Republica Moldova. Tema evenimentului din acest este „Construim împreună pentru viață”.

„Construim împreună o cultură a sprijinului față de femeia însărcinată, a celebrării valorii infinite și a demnității fiecărei persoane umane din primul moment al existenței ei.

Construim împreună o cultură a empatiei și decenței, în care femeile însărcinate să poată împărtăși cu cei din jur, cu încredere și fără teamă, stările și problemele cu care se confruntă. Construim împreună o cultură a contribuției pentru o lume mai sigură și mai demnă. Este nevoie de o comunitate responsabilă și empatică pentru a ocroti femeia însărcinată, ca să poarte și să nască în cele mai bune condiții copilul cu care este însărcinată. Știm că doar prin implicarea generală putem construi această cultură”, transmit organizatorii.

 

În municipiul Botoșani, Marșul va începe la ora 13:00 de la Biserica Buna Vestire și se va parcurge următorul traseu: Biserica „Buna Vestire” – Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Protopopiatul Botoșani – Biserica „Sfânta Treime”.

 

Prin organizarea „Marșului pentru viață”, se dorește afirmarea valorii persoanei umane, prețuirea și ocrotirea vieții copiilor, încă din momentul concepției, eliberarea omului de tot ce îl distruge sau alienează. Se urmărește de asemenea: definirea căsătoriei, conștientizarea societății cu privire la umanitatea deplină a copiilor nenăscuți, necesitatea de a sprijini femeile care se confruntă cu greutăți în perioada sarcinii, conștientizarea și implicarea societății în construirea unui viitor pro-viață.

 

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (233)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 Martie 2024 – Ziua Mondială a Poeziei. Prin intermediul Memorialului Ipoteşti am avut onoarea să fiu moderator la întâlnirea scriitorilor Liviu Ioan Stoiciu, Doina Popa, Mihai Babei şi Mircea Oprea cu elevii Liceului „A. T. Laurian” din Botoşani (foto: citeşte din creaţia sa Doina Popa)

 

 

DOINA POPA, O HORTENSIA PAPADAT – BENGESCU A TIMPULUI SĂU

 

La Năruja, în mijlocul Raiului delimitat de Munţii Vrancei, s-a născut la 4 decembrie 1953 scriitoarea Doina Popa. Debut absolut în „Luceafărul” din noiembrie 1969 cu schiţa „Procesul frunzelor”, cu o prezentare de Fănuş Neagu Debut  editorial în 1985 cu romanul „Apelul de seară”. Cu privire la romanul de debut, scria Matei Vişniec: „Doina Popa realizează disecţii subtile pe realităţile explorate, analiza laconice sensibilizate de o morală subtextuală. Deloc idilic, cu atât mai solicitant pentru cititorul tânăr, microromanul Doinei Popa este un avertisment şi un apel. Nimic, pare să spună cartea, nu este mai fragil…”. A fost considerată o Hortensia Papadat—Bengescu a timpului său.

Opera tipărită a Doinei Popa  constă în: „Apelul de seară”(1985), „Sfântă tinereţe” (1998), „Dragostea vine de-a valma” (2001), „Rugăciunea de iertăciune” /2008), „Pasărea cerului” (2012), „Himera cu sfeşnic aprins” (2013) şi „Ca frunza-n vânt” (2016).

Referitor la romanul „Ca frunza-n vânt”, Ioan Holban scria: „Îmi era dor să citesc un roman „bengescioan” cinstit – analiză psihologică, fie şi cu despicarea firului în patru. Cum spunea „marea europeană din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere,  notaţii de adâncime, planuri epice  fin structurate, lumea de marionete, familia şi societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminităţii în pârg sau surpare – în tradiţia pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu”.

Culiţă Ioan Uşurelu: „”De câte ori citesc ceva de Doina Popa, am impresia că am cunoscut-o şi în altă viaţă, că este un om care emană unde alfa, benefice,  şi dă o stare de siguranţă, de bine celuilalt… Prozatoarea Doina Popa analizează permanent comportamentul, reacţiile personajelor sale şi reflectează asupra adevărului şi a fiinţei umane expuse, de cele mai multe ori, la agresiunea mediului”.

Mircea Dinutz: “În schimb, „biografia interioară” se lasă descifrată prea puţin în urma contactelor directe – când se arată rezervată şi afabilă –, dar cu mai mult succes în trei cărţi ale sale, unite de o conştiinţă interogativă vie şi lucidă, printr-o analiză pătrunzătoare a trăirilor, de la prim-planul clasic, până la cel infinitezimal, scrutat cu deferenţă. Referindu-se la prima sa carte, Lucian Chişu vorbea de un „stil naturalist”, adevărat „fişier documentar de experienţe şi observaţii”, reproşându-i autoarei că „deturnează acţiunea în analiză” (Luceafărul din 25 iulie 1987). Afirmaţia e puţin ciudată şi oricum discutabilă. Un lucru rămâne însă adevărat: dacă la debut (1985) se menţinea un anumit echilibru între creaţie şi analiză, dacă în “Sfântă tinereţe” (1998) câştigă – de departe – spiritul analitic, pentru care autoarea are vădite şi re-confirmate aptitudini, trebuie spus că în Dragostea vine de-a valma”, Doina Popa, fără să-şi trădeze aptitudinile native şi cultivate cu stăruinţă, construieşte o naraţiune complexă, modernă, de mare virtuozitate naratologică, mânuind cu siguranţa prozatorului experimentat un număr impresionant de procedee, stiluri funcţionale, variind savant perspectivele narative, cu unele segmente reflexive şi confesive percutante, unde caracterul de substanţială  şi dramatică dezbatere despre iubire, lume şi existenţă este definitoriu”.

Despre Doina Popa criticii mai spun că explorează psihologiile – limită, cu preponderenţă a celor de cuplu,  are ştiinţa de a armoniza relaţia tradiţie-noutate, excelând în a pune în evidenţă personajele feminine, opera aflându-se undeva, între ficţiune şi confesiune.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Patru persoane, printre care şi un copil, au fost rănite în urma unui accident rutier la Suceava

Publicat

Patru persoane, printre care şi un copil, au fost rănite în urma unui accident rutier produs, miercuri, pe raza localităţii Milişăuţi, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, cele patru victime se aflau în două autoturisme care au intrat în coliziune.

 

Sursa foto: ISU Suceava


“Au intervenit pompierii militari, cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD, cu sprijinul a trei echipaje de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean. Patru persoane, printre care şi un minor, au necesitat îngrijiri medicale. Toate victimele sunt conştiente şi cooperante”, au precizat oficialii ISU Suceava.

Cele patru persoane au fost transportate la spital, pentru investigaţii suplimentare. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending