Activitatea notarială electronică. Guvernul a aprobat, joi, un proiect de lege privind activitatea notarială electronică. Prin intermediul unei platforme denumită Top-not, notarii vor putea legaliza documente și în variantă digitală care să aibă aceeași valoare ca și documentele pe hârtie, scrie alba24.ro.
În plus, în anumite situații nu va mai fi nevoie de prezența fizică a cetățenilor la cabinetele notariale. Noile măsuri ar urma să fie aplicate din anul 2026.
Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Autoritatea pentru Digitalizarea României.
„Toate actele şi procedurile notariale electronice vor fi integrate într-o singură platformă IT, denumită Top-not, gestionată de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România”, a scris ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, pe Facebook.
„Cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze fizic la un birou notarial în situaţia în care actele şi procedurile notariale de care au nevoie vor putea fi îndeplinite fără prezenţă fizică”, a explicat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, printre beneficiile proiectului se află şi sume economisite pentru cei care apelează la serviciile notarilor publici, prin eliminarea costurilor de multiplicare ori legalizare a înscrisurilor, precum şi degrevarea sarcinilor şi înlăturarea muncii manuale a notarilor publici şi a personalului auxiliar din cadrul birourilor notariale.
Proiectul de lege aduce multiple beneficii pentru profesia de notar public, prin modernizarea și eficientizarea activității acestei profesii, și pentru mediul de afaceri național și internațional, permițând accesul simplificat și rapid la serviciile notariale, eliminând obstacolele distanței fizice și oferind o modalitate sigură de stocare și administrare a documentelor notariale. Actele și documentațiile întocmite în formă electronică vor fi administrate în condiții de securitate, păstrând confidențialitatea și integritatea informațiilor, cu respectarea secretului profesional.
Activitatea notarială electronică. Ce reprezintă actul notarial în formă electronică
Potrivit proiectului, actul notarial în formă electronică, purtând semnătura electronică calificată a notarului public, precum și sigiliul electronic calificat al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, aplicat de platforma Top-not, va fi de autoritate publică și va produce aceleași efecte juridice ca același act notarial întocmit pe suport hârtie.
Notarii publici care optează pentru îndeplinirea actelor și procedurilor notariale în formă electronică vor avea obligația să solicite Uniunii, în prealabil, autorizația pentru desfășurarea activității în această modalitate, precum și accesul la platforma Top-not și la programul informatic unic privind registrele biroului notarial.
Pentru îndeplinirea unui act sau a unei proceduri notariale în formă electronică, părțile vor sesiza notarul public printr-o cerere semnată cu semnătură electronică calificată.
Cererea și documentația necesară îndeplinirii unui act sau proceduri notariale în formă electronică pot fi înaintate notarului public și pe suport hârtie. În acest caz, ele vor fi convertite în format digital și semnate de notarul public cu semnătură electronică calificată, în vederea încărcării în platforma Top-not, ca parte a documentației care a stat la baza actului sau procedurii îndeplinite și păstrate în arhiva electronică notarială, conform nomenclatorului arhivistic notarial.
Actele sau procedurile notariale vor putea fi îndeplinite în formă electronică numai la sediul profesional al notarului public, dacă părțile sunt prezente fizic și semnează actul cu semnătură electronică calificată.
La cererea părților, poate fi întocmit în formă electronică orice act notarial prevăzut de lege, cu respectarea normelor de competență teritorială.
Ce proceduri notariale se vor putea îndeplini în formă electronică
Potrivit proiectului aprobat de Guvern, notarul public va putea îndeplini în formă electronică, fără prezența fizică a solicitantului, următoarele acte și proceduri notariale:
- consultații juridice scrise cu caracter notarial;
- primirea și păstrarea documentelor în formă electronică în arhiva electronică notarială;
- darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică;
- legalizarea semnăturii interpretului și traducătorului autorizat de pe traducerile în formă electronică.
De asemenea, va putea fi îndeplinită în formă electronică, fără prezența fizică a solicitantului, și încheierea de îndreptare a erorilor materiale și, după caz, de completare a omisiunilor vădite privind anumite acte și proceduri notariale, respectiv darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică și legalizarea semnăturii interpretului și traducătorului autorizat de pe traducerile în formă electronică.
Activitatea notarială electronică: Operațiuni prin mijloace electronice, în procedura succesorală
În procedura succesorală notarială vor putea fi îndeplinite, prin mijloace electronice, fără prezența fizică a părților, următoarele operațiuni:
- transmiterea cererii privind deschiderea procedurii, însoțită de certificatul de deces în formă electronică;
- transmiterea cererii de amânare și comunicarea noului termen stabilit;
- transmiterea cererilor de repunere pe rol a unui dosar succesoral;
- transmiterea cererilor privind suspendarea procedurii succesorale;
- transmiterea cererilor de inventariere a bunurilor ce au aparținut defunctului și a celor pentru punerea de sigilii;
- transmiterea cererilor privind îndreptarea sau completarea actelor care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite;
- transmiterea către notarul public a altor cereri, însoțite, după caz, de documentația aferentă, în vederea îndeplinirii acestei proceduri.
În procedura autentificării înscrisurilor, vor putea fi îndeplinite, prin mijloace electronice, fără prezența fizică a părților, următoarele operațiuni:
- transmiterea cererii de îndeplinire a procedurii;
- verificările și comunicările în/către registrele publice, după caz;
- transmiterea documentelor necesare în formă electronică;
- transmiterea cererilor privind îndreptarea sau completarea actelor care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite;
- transmiterea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a actelor privind societățile;
- transmiterea de către notarul public a altor cereri, însoțite, după caz, de documentația aferentă, în vederea îndeplinirii acestei proceduri.
Încheierile privind îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite dintr-un act notarial întocmit pe suport hârtie nu pot fi întocmite în formă electronică.
În exercitarea activității notariale, pot fi îndeplinite de către notarul public, prin mijloace electronice, fără prezența fizică a părților, următoarele operațiuni:
- transmiterea cererilor adresate instituțiilor și autorităților publice;
- comunicarea cererilor și a oricăror alte documente pentru efectuarea operațiunilor de publicitate imobiliară;
- solicitarea înregistrării fiscale a contribuabililor, la cererea acestora, ca urmare a îndeplinirii unor acte și proceduri notariale care necesită această operațiune;
- îndeplinirea formalităților, la solicitarea părții, în vederea exercitării dreptului de preempțiune, în cazurile prevăzute de lege;
- obținerea oricăror înscrisuri, certificate, avize și autorizații necesare întocmirii actelor și procedurilor notariale.
Eliberarea duplicatelor de pe înscrisurile notariale în altă formă decât cea în care au fost întocmite
La cererea oricăreia dintre părți, a succesorilor acestora, a reprezentantului legal sau convențional, precum și a oricărei persoane care justifică un drept sau un interes legitim, notarul public va putea elibera un duplicat în formă electronică al unui act notarial original pe suport hârtie aflat în arhiva sa, denumit E-duplicat. În cazul în care calitatea de notar public a încetat, iar arhiva acestuia este preluată de către Camera Notarilor Publici, E-duplicatul se eliberează de către un alt notar public desemnat de Președintele Colegiului director al Camerei, indiferent de data întocmirii acestui act.
La cererea oricăreia dintre persoanele menționate anterior, notarul public care a întocmit actul poate elibera un duplicat pe suport hârtie al unui act notarial original în formă electronică, aflat în arhiva Top-not, denumit A-duplicat. În cazul în care notarul public nu mai este în funcție, iar arhiva acestuia este preluată de către Camera Notarilor Publici, A-duplicatul se eliberează de către un alt notar public desemnat de Președintele Colegiului director al Camerei, indiferent de data întocmirii acestui act.
În textul duplicatului se reproduc cuvânt cu cuvânt atât cuprinsul înscrisului original, cât şi cel al încheierii prin care s-a încuviințat întocmirea acestuia. În locul semnăturii originale se menționează numele de familie şi prenumele fiecărui semnatar.
Duplicatul va avea aceeași forță probantă ca înscrisul original.
Pe prima pagină a duplicatului eliberat se va face mențiunea E-duplicat sau A-duplicat, după caz.
Emiterea copiei legalizate de pe înscrisuri într-o altă formă decât cea în care acestea au fost întocmite
Notarul public va elibera copii legalizate în formă electronică numai de pe înscrisurile originale pe suport hârtie prezentate de părți.
Se vor putea legaliza copii electronice atât de pe un înscris original pe suport hârtie în întregime, cât şi de pe părţi determinate ale acestuia, după confruntarea copiei electronice cu originalul. Copia electronică în extras cuprinde și elementele esențiale ale înscrisului şi nu poate denatura înţelesul şi conținutul înscrisului.
Notarul public va elibera copii legalizate pe suport hârtie ale actelor originale în formă electronică, după confruntarea copiei pe suport hârtie cu originalul în formă electronică.
Se vor putea legaliza copii pe suport hârtie numai de pe un înscris original în formă electronică în întregime.
Potrivit proiectului, legea va intra în vigoare în termen de 1 an și 6 luni de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.
Începe postul și creștinii se străduiesc să își îndrepte viața și un lucru esențial este spovedania.
Este păcat să schimbăm duhovnicul? Da și nu, explică Pr. conf. univ. dr. Patriciu Vlaicu, în încercarea de a aduce lumină într-o situație des întâlnită. Părintele a avut o explicație detaliată pe site-ul Doxologia.ro, pe care o redăm mai jos:
„ Trebuie să avem o înțelegere complexă a ceea ce înseamnă legătura noastră cu duhovnicul. Legătura cu duhovnicul nu este numai legătura cu o persoană, ci e legătura cu biserica. Duhovnicul primește din partea bisericii acea hirotesie întru duhovnic, prin care biserica îl prezintă poporului ca fiind capabil, vrednic, să primească mărturisirea credincioșilor. Și rânduiala este să ai un duhovnic care să-ți fie statornic în această îngrijire duhovnicească. Dar duhovnicul te sprijină pentru a crește duhovnicește și pentru a te uni cu biserica, nu cu el. Nu legătura cu el, cu nume și prenume, e cel mai important lucru, ci legătura cu întreaga biserică.
Sfântul Grigorie Dialogul spune la un moment dat, vorbind cu preoții, că ar trebui să fie foarte atenți, ca nu cumva oamenii să se lege mai mult de ei, decât de Hristos. În clipa în care legătura cu duhovnicul devine foarte personală și creăm o dependență de duhovnic – nu mai pot face nimic fără duhovnic; simt că nu mai am libertatea de a mă exprima, de a alege; îmi supun toate gesturile, toate atitudinile, duhovnicului – dacă lucrul acesta devine obsesiv, greu și apăsător, e semnul că ar trebui să schimbăm duhovnicul. Dar duhovnicul ar trebui să mă ajute să depășesc acest moment. El ar trebui să-și dea seama că s-a ajuns la o stare care nu este potrivită. Și să îmi propună să trecem la alt nivel, să găsesc pe altcineva ca duhovnic. Dacă un duhovnic mă ține legat de el și o face într-un mod foarte rigid, chiar autoritar, iarăși e semnul că ar trebui să-mi schimb duhovnicul.
Canonul douăspezece a Sinodului Întâi Ecumenic ne arată că, episcopul este cel care poate să intervină în relația dintre un credincios și un duhovnic. Dacă un duhovnic este prea posesiv și un credincios simte acest lucru și nu primește dezlegarea din partea lui să meargă la un alt duhovnic, atunci acel credincios poate merge la episcop ca să ceară dezlegare pentru a-și schimba duhovnicul. Și episcopul îi poate da dezlegare, pentru că legătura nu e cu duhovnicul, ci e legătura cu biserica, iar episcopul este chipul bisericii. De aceea el are puterea de a ne dezlega inclusiv de o legătură pe care duhovnicul nu vrea să o dezlege.
E păcat să îmi schimb duhovnicul atunci când o fac pentru a ascunde anumite lucruri de el. Dacă fac acest lucru, atunci, de fapt, sunt nesincer cu Hristos, pentru că îmi e rușine de duhovnic. Să mi-l schimb, e un lucru cu totul nepotrivit. Rușinea aceasta care se instalează la un moment dat are un rol terapeutic. E foarte binevenită această rușine, pentru că smulge din noi rădăcinile păcatului. De aceea, nu e rău să avem o înțelegere a relației cu duhovnicul și în această perspectivă. E nevoie, însă, de stabilitate. Pentru că stabilitatea aceasta în relația cu duhovnicul, îl face pe duhovnic să mă cunoască și eu să-l cunosc pe el. Din această întâlnire a celor două conștiințe să rezulte o creștere duhovnicească.
De aceea, ceea ce vă recomand eu, e să fiți statornici în relația cu duhovnicul, să nu-l schimbați decât dacă simțiți că este una dintre cele două situații: fie că duhovnicul devine foarte posesiv și atunci, dacă el nu vă dă binecuvântarea, ar trebui să stați de vorbă cu episcopul, să-l puteți schimba, fie că simt o delăsare sau știu eu, e prea ocupat, nu poate să-mi răspundă nevoilor duhovnicești și-atunci îi cer binecuvântarea să mă dezlege și mă va dezlega, să ma duc la un alt preot”a spus părintele pe doxologia.ro.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News