Connect with us

Eveniment

Poştaşii din toată ţara sunt în grevă generală. Sindicaliştii acuză presiuni asupra greviştilor

Publicat

Publicitate

Poştaşii din toată ţara sunt în grevă generală. Mii de angajaţi protestează, nemulţumiţi de salarii. Au protestat şi în urmă cu două săptămâni, însă conducerea companiei nu a răspuns solicitărilor, aşa cum şi-au dorit sindicaliştii. Conducerea Poştei Române dă asigurări că, în ciuda protestului, pensiile vor fi distribuite la timp.

Poştaşii din toată ţara sunt de astăzi în grevă generală. Angajaţii au protestat, fără succes, din punctul lor de vedere, şi în urmă cu 2 săptămâni. Solicitările lor nu au primit răspunsul dorit. Conducerea companiei da asigurări că pensiile voi veni la timp, în ciuda protestului.

Spiritele s-au încins la Buzău când în faţa oficiului unde se aflau greviştii au ajuns mai multe persoane cu misiunea să medieze conflictul de muncă.

Oamenii se plâng că după zeci de ani de muncă în condiţii grele au ajuns să aibă salariul mai mic decât pensiile pe care le distribuie.

Tensiuni au fost şi la Târgovişte, iar sindicaliştii au reclamat presiuni din partea echipei trimise de la Bucureşti.

Activitatea Poştei Române se derulează în mod normal, în cele mai multe judeţe ale ţării, precizează reprezentanţii companiei, în contextul în care Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România a anunţat declanşarea grevei generale începând cu ora 00:00.  “La această oră, activitatea Poştei Române se derulează în mod normal în cele mai multe judeţe ale ţării. Conducerea Companiei monitorizează situaţia şi vom reveni cu informaţii pentru public”, se precizează într-o postare pe pagina de Facebook a companiei.

Vicepreşedintele Sindicatului Poştaşilor din Timişoara, Gheorghe Iliesi: La 6.30, directorul a coborât printre noi cu presiuni şi cu ameninţări. Noi ne cerem drepturile salariale. Am înţeles că s-a negociat la minister şi s-au găsit resurse pentru a ni se mări 400 de lei net. Cei din vârful companiei nu vor să semneze această mărire de 400 de lei net. Eu doresc să fie chemaţi la raport, să fie întrebaţi, cei de la conducere, de ce nu vor să semneze.

Publicitate

„Au trecut 115 zile de când conducerea Companiei Naţionale Poşta Română a avut prima decizie referitoare la Contractul Colectiv de Muncă 2024. De atunci şi până acum au trecut 110 zile degeaba, fără ca managementul companiei să fi avut vreo intenţie de a discuta cu responsabilitate acest document ce reglementează relaţiile de muncă dintre angajator şi angajaţi şi menţine pacea socială într-o companie. Abia în ultimele 4-5 zile, după înregistrarea unui conflict de muncă, după o grevă de avertisment şi notificarea grevei generale, la solicitarea expresă a acţionarului majoritar – statul român prin Ministerul Cercetării Inovării şi Digitalizării, managementul companiei a început să pună la dispoziţia sindicatului reprezentativ- Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România, date şi informaţii pe baza cărora să se poată face calcule referitoare la salariile celor peste 20 de mii de lucrători din Poşta Română. Este de notorietate faptul că foarte mulţi dintre angajaţii Poştei Române au salariile la nivelul minimului pe economie. Astăzi, după primirea informaţiilor şi când ştim de la guvernanţi că salariul minim va deveni din luna iulie 2024, 3.700 de lei, vedem cât de gravă este situaţia în realitate. 18 mii dintre cei peste 21.000 de angajaţi ai Poştei Române, adică un procent de 90%, indiferent de funcţia pe care se află, indiferent de responsabilităţi şi de vechime, din luna iulie 2024 vor avea salariul minim pe economie. Aceasta este nemulţumirea şi revolta miilor de angajaţi din Poşta Română care au declanşat conflictul de muncă şi care intră în grevă începând cu data de 01.04.2024, ora 00:00!”, se menţionează în comunicat.

Revendicările salariale ale angajaţilor reprezentaţi în negociere de Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România- sindicatul reprezentativ legal la nivelul Poştei Române, sunt creşterea cu 400 lei net a salariilor şi majorarea sporului de loialitate acordat în tranşe, salariaţilor ce au peste un anumit număr de ani lucraţi în Poşta Română.

„Conducerea Companiei a răspuns la aceste revendicări prin înfiinţarea unui sindicat de casă, condus de fostul director general al companiei şi fost consilier al actualului director general, împreună cu care a semnat un acord prin care li s-au promis poştaşilor creşteri salariale pe care de fapt le impune legea în luna iulie 2024. Poştaşii au refuzat să se lase manipulaţi şi sunt determinaţi să facă grevă. Îi rugăm pe beneficiarii serviciilor furnizate de Poşta Română, în principal pensionari şi categorii sociale la fel de sărace ca şi poştaşii, să fie alături de noi şi să ceară împreună cu noi de la managementul companiei şi de la autorităţile competente, rezolvarea cât mai rapidă a cererilor noastre”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România îşi exprimă disponibilitatea de a negocia şi pe perioada de desfăşurare a grevei, în prezenţa ministrului Digitalizării, Bogdan Ivan, în calitatea sa de reprezentant al statului român, acţionarul majoritar al Poştei Române, pentru găsirea de soluţii la revendicările formulate.

Pe de altă parte, CN „Poşta Română” informează, printr-un comunicat, că managementul companiei a luat la cunoştinţă decizia Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România de a declanşa conflictul colectiv de muncă sub forma unei greve generale începând de luni şi subliniază că au fost puse la dispoziţia salariaţilor toate posibilităţile financiare ale companiei pentru evitarea acestui conflict colectiv de muncă.

Potrivit sursei citate, compania a solicitat medierea, însă reprezentanţii SLPR au refuzat acest lucru. În contextul în care negocierile purtate încă de la finalul anului trecut între Compania Naţională „Poşta Română” şi SLPR nu au ajuns la un rezultat, iar SLPR a decis declanşarea grevei generale a unei părţi a angajaţilor, Poşta Română precizează că va asigura întocmai distribuirea, conform tuturor prevederilor contractuale şi legale a trimiterilor şi drepturilor sociale pentru toţi clienţii, iar o întârziere a acestora este exclusă.

„Asigurăm toţi clienţii, partenerii şi instituţiile bancare de stabilitatea şi funcţionalitatea serviciilor, precum şi de soliditatea politicilor de management aflate în curs. Precizăm că escaladarea conflictului de muncă este una artificială, iar Compania Naţională „Poşta Română” a luat toate măsurile pentru depăşirea acestuia. Îi asigurăm pe cei peste 2 milioane de pensionari care primesc drepturile sociale prin intermediul Companiei Naţionale „Poşta Română” că nu va exista nicio persoană care să nu îşi primească drepturile în termen, în luna aprilie! Toate drepturile sociale vor fi livrate la timp, până pe 15 aprilie, aşa cum ne-am asumat angajamentul”, se subliniază în comunicat.

De asemenea, Compania Naţională „Poşta Română” precizează că „majoritatea covârşitoare”, peste 80% dintre salariaţi, „îşi va îndeplini atribuţiile de serviciu cu profesionalism, ca şi până acum” şi menţionează că la conflictul colectiv de muncă au aderat, în scris, aproximativ 20% din angajaţii companiei.

„Vreau să îi asigur, în primul rând, pe toţi cei peste 2 milioane de pensionari care primesc drepturile sociale prin intermediul Companiei Naţionale „Poşta Română” că nu va exista nicio persoană care să nu îşi primească drepturile în termen, în luna aprilie! Toate pensiile vor fi distribuite la timp, până la 15 aprilie, aşa cum ne-am angajat până acum! Informaţiile cu privire la afectarea populaţiei sunt false şi sunt transmise cu rea-credinţă”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.

Reprezentanţii companiei susţin că au fost luate toate măsurile necesare, la nivelul conducerii, şi se vor depune în continuare toate eforturile pentru a depăşi acest conflict colectiv de muncă.

„Acum ţine doar de reprezentanţii SLPR să ia cele mai bune decizii pentru angajaţii pe care îi reprezintă”, punctează sursa citată.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bonul fiscal nu mai este obligatoriu la plata cu cardul. Comercianții nu mai sunt sancționați dacă nu emit documentul

Publicat

Publicitate

Legea care elimină obligația comercianților de a emite bonuri fiscale pentru tranzacțiile efectuate cu carduri de credit sau debit a fost publicată în Monitorul Oficial în Ajunul Crăciunului și intră astfel în vigoare, scrie alba24.ro

Astfel, firmele care sunt obligate să folosească aparate de marcat electronice fiscale nu vor mai trebui să emită bon fiscal atunci când clienții plătesc cu cardul bancar. Excepție fac cazurile în care clienții solicită explicit bonuri fiscale.

Documentul prevede, ”prin excepție (…), pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal.

Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (…), extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției”, scrie în lege.

Motivația adoptării noii legi

Inițiatorii proiectului de lege, deputații Claudiu Năsui (USR) și Alfred Simonis (PSD), au argumentat că tranzacțiile cu cardul sunt deja complet verificabile prin sistemul bancar, iar obligativitatea tipăririi bonurilor fiscale pentru fiecare tranzacție este redundantă.

Publicitate

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor
Conform noilor modificări, lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției.

Totodată, se introduce și o excepție. Automatele comerciale, cum sunt cele de băuturi și mâncare, ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, nu vor trebui dotate cu aparate de marcat electronie fiscale.
Drepturile consumatorilor rămân protejate, deoarece documentele bancare, precum extrasele de cont, sunt recunoscute drept dovezi valide ale achizițiilor. Astfel, dacă un consumator are nevoie de un bon pentru returnarea unui produs sau depunerea unei reclamații, extrasul de cont bancar poate servi drept mijloc de probă.

Excepții pentru echipamente nesupravegheate
Noua lege introduce excepții pentru automatele comerciale nesupravegheate care acceptă doar plăți cu cardul. Aceste automate nu vor mai necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

Această măsură contribuie la reducerea consumului de hârtie și la protejarea mediului, simplificând în același timp procesele comerciale.

Citeste mai mult

Eveniment

Teologul botoșănean pr.dr.Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc

Publicat

Publicitate

Teologul, poetul, profesorul şi eseistul român Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc.

Colecţia donată muzeului în anul 2023 reuneşte un fond de carte din domeniul teologic şi literar, care se distinge prin diversitatea materialelor, relevante pentru o viziune panoramică asupra exilului românesc.

În cadrul colecţiei regăsim volume publicate de Theodor Damian atât în ţară, cât şi în afara graniţelor, printre care: „Poemele de la Maria Eich” (Iaşi, 2021), „Ein Fallen selbst im Steigen. Gedichte” (Ludwigsburg, 2015), „Repere bio-bibliografice” (Eikon, 2022) etc.

De asemenea, donaţia conţine diverse numere ale revistei „Lumină Lină”, publicată la New York, precum şi un volum al Flaviei Topan, „Al doilea deceniu”, „Zece ani de Lumină Lină la New York” (2005-2015), publicat la Cluj-Napoca, în 2015, dedicat revistei înfiinţată de Theodor Damian.

„Un mesaj aniversar şi informaţii despre colecţie vor fi postate, cu acest prilej pe site-ul instituţiei”, anunţă joi, Biroul de presă al muzeului.

***
Născut la data de 28 decembrie 1951, la Botoşani, Theodor Damian a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, apoi Institutul Teologic din Bucureşti şi la 26 de ani a devenit cel mai tânăr protopop din România, la Dorohoi.

Publicitate

Între anii 1979 şi 1983 a urmat studii ecumenice şi doctorale la Bossey şi Lausanne, Elveţia, participând împreună cu Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţe ecumenice.

În 1993, a devenit doctor în Teologie la Fordham University, New York şi în acelaşi an a fondat Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Astoria New York.

În anul 1999 a obţinut al doilea doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti.

Din anul 2019, Theodor Damian este profesor emerit al Metropolitan College of NY, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Catedra de Filosofie şi Etică.

Este Preşedinte al Filialei Americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Theodor Damian a publicat peste 40 de volume de teologie, etică, filosofie, poezie, proză, critică şi comentariu literar, eseuri.

A publicat peste 1000 de studii, eseuri, recenzii şi articole în periodice şi volume în România şi în străinătate, participând cu prezentări la peste 100 de congrese internaţionale.

A fost tradus în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, turcă, albaneză, arabă, chineză.

Membru al numeroase organizaţii profesionale şi societăţi româneşti şi americane, Theodor Damian a primit o serie de distincţii, printre care Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Bioterra, Bucureşti, premiul de excelenţă şi medalia „100 pentru Centenar” din partea Guvernului României, Premii de Excelenţă acordate de Uniunea Scriitorilor din România şi Republica Moldova, din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit” din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Noul Guvern Ciolacu, cu două ministere mai puține față de Guvernul precedent. Cum au fost comasate și împărțite ministerele

Publicat

Publicitate

Noul Guvern Ciolacu este compus din 16 ministere, cu două mai puțin față de Guvernul precedent. Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei, scrie alba24.ro.

Ordonanța de Urgență care stabilește noile măsuri la nivelul administrației publice centrale a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie.

Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei

Potrivit ordonanței, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost reorganizat prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care a fost desființat.

Astfel, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și-a schimbat denumirea în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Noul minister a preluat la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse toate activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, în condițiile legii.

De asemenea, au trecut în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale:

Publicitate
  • Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
  • Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
  • Casele de cultură studențești, respectiv Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din București
  • Direcțiile județene pentru familie și tineret, respectiv Direcția pentru Familie și Tineret a Municipiului București, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică

Agenția Națională pentru Sport și respectiv Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse predau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, prin protocol.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost reorganizat prin divizare totală și și-a încetat activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează:

  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniului cercetare au fost preluate de către Ministerul Educației și Cercetării pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare;
  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniilor digitalizare, inovare și comunicații au fost preluate de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Totodată, Ministerul Educației și-a schimbat denumirea în Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit ordonanței citate, se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Autoritatea Națională pentru Cercetare preia de la
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și exercită:

  • atribuțiile de autoritate de stat în domeniul cercetării și inovării și de monitorizare și evaluare a institutelor și unităților de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • atribuțiile privind dezvoltarea instituțională a institutelor și unităților de cercetare aflate în subordine, coordonare și sub autoritate;
  • atribuțiile privind stimularea, în rândul operatorilor economici și în economie în general, a creșterii investiției private pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și a transferului tehnologic și de valorificare a rezultatelor de cercetare, prin absorbția și difuzia acestora;
  • atribuții privind asigurarea, atragerea, utilizarea, monitorizarea și evaluarea asistenței tehnice și privind consultanța internă și internațională pentru domeniul său specific de competență;
  • orice alte atribuții exercitate de acest minister, stabilite potrivit actelor normative în vigoare, acordurilor internaționale sau altor acte încheiate potrivit dispozițiilor legale aplicabile și corespunzătoare activităților preluate.

Componența noului Guvern:

  • Prim-ministru – Ion Marcel Ciolacu
  • Viceprim-ministru – Marian Neacșu
  • Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne – Cătălin Predoiu
  • Viceprim-ministru, ministrul finanțelor – Tanczos Barna

LISTA ministerelor:

  • Ministerul Afacerilor Interne – Marian Cătălin Predoiu
  • Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Mihai Grindeanu
  • Ministerul Justiției – Radu Marinescu
  • Ministerul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr
  • Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Gruia Ivan
  • Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila Zoltan
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Ionuț Barbu
  • Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu
  • Ministerul Culturii – Natalia Elena Intotero
  • Ministerul Educației și Cercetării – Daniel Ovidiu David
  • Ministerul Afacerilor Externe – Emilian Horațiu Hurezeanu
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Ioan Boloș
  • Ministerul Energiei – Sebastian Ioan Burduja
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet

Citeste mai mult

Eveniment

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate și în numerar, la ghișeele deschise la instanțele de judecată

Publicat

Publicitate

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar la ghișeele deschise la instanțele de judecată din țară, începând din 21 februarie 2025. Legea nr. 324/2024 pentru completarea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie, scrie alba24.ro.

Potrivit acesteia, taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar de la debitorul taxei la ghișeele deschise la sediile oricărei instanțe judecătorești. Taxele se transferă, până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, în contul distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

Noile reglementări vor intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv începând cu data de 21 februarie 2025.

În prezent, taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului local, „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer, al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.

În cazul în care plata a fost efectuată prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit, extrasul de cont emis de instituția de credit plătitoare sau orice alt document care atestă viramentul recunoscut de lege prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Publicitate

Dacă viramentul bancar a fost efectuat prin ordin de plată electronic, documentul emis de bancă prin care se atestă viramentul prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Dacă plata a fost efectuată printr-un sistem electronic de plată la distanță/online și confirmarea plății este transmisă de sistemul informatic direct debitorului sau/și instanței de judecată, aceasta prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. În toate cazurile, debitorul trebuie să individualizeze dosarul sau cererea pentru care a fost făcută plata.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending