Connect with us

Actualitate

Poșta Română nu are nevoie de reorganizare, ci doar de o optimizare de personal

Publicat

Publicitate

Poșta Română nu are nevoie de reorganizare, ci doar de o optimizare de personal, a declarat, marți, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, menționând că procesul ar putea viza 15-20% din personalul administrativ.

‘Planurile de reorganizare de-a lungul anilor au fost aprobate în Consiliul de Administrație. De data aceasta nu mai este nevoie de reorganizare a companiei, e nevoie doar de optimizare de personal. Cu alte cuvinte, se va face o evaluare a numărului necesar de personal pe fiecare structură în parte, după care vom trece la departajarea salariaților și concedieri dacă nu acceptă alte posturi în cadrul companiei. Vă spun asta pentru că în trecut, într-adevăr, compania a necesitat reorganizare profundă, schimbare de organigramă, schimbare de rof-uri, de fluxuri interne. Adică au fost chestii serioase. Din fericire, după toți anii aceștia, pur și simplu putem evalua de cine are nevoie compania și de cine n-are nevoie compania. Vedeți, legea în România e foarte proastă, pentru că toată lumea, ca să justifice o reorganizare, o concediere, își schimbă organigrama. De multe ori organigramă e bună și nu trebuie să o schimbi ca să-ți reduci numărul de personal’, a spus Valentin Ștefan.

El a vorbit despre modul în care se realizează evaluarea personalului la Poșta Română și a afirmat că la început de an angajații sunt rugați să scrie un raport a activitate.

‘Cei care dau cu copy-paste din fișa postului și le trec cu liniuță – am responsabilitate de a organiza conferință de presă, realizat 100% -. Știu din start că acea persoană nu și-a făcut treaba pentru că cel mai comod lucru este să copiezi din fișa postului și să scrie o chestie extrem de vagă, cum ar fi ‘mi-am dus la îndeplinire atribuțiile din fișa postului’, dar rezultatele concrete sunt dincolo de fișa postului. Am organizat 16 conferințe de presă, am dat 50 de comunicate de presă. Asta înseamnă ca cineva să justifice salariul de-a lungul timpului. Deci le avem, le strângem în fiecare an, le analizăm, facem o propunere, intrăm în restructurare fără să schimbăm, să dăm peste cap compania….Avem o estimare acum. Cifra finală va fi stabilită când se termină această evaluare, care a trebui să fie într-o săptămână, două maxim, dar tindem către 15-20% din numărul de persoane al administrației centrale’, a declarat Valentin Ștefan.

Pe de altă parte, el a spus că restructurarea nu vizează poștașii și că se dorește o întărire a prezenței companiei în țară.

‘Întărim prezența Poștei în țară. Am redus cu 4000 de persoane numărul de salariați din cadrul Poștei Române și vă spun că numărul de salariați pe teren operațional, care duc corespondență în mod constant, fie că vorbim de poștași sau de curieri, nu a scăzut. E același sau dacă a scăzut, a scăzut nesemnificativ. Nu ne atingem, din contră, întărim prezența noastră în țară. Vrem să avem mai mulți sau o prezență mai puternică o perioadă mai lungă de timp pe care salariații s-o petreacă pe teren. În niciun caz nu ne gândim la reducerea numărului de poștași în Poșta Română. Avem 10.000 acum, intenționăm să păstrăm aceeași cifră. E un lucru pe care îl puteți monitoriza și dumneavoastră de-a lungul anilor’, a spus Valentin Ștefan.

Publicitate

Referitor la prezența fizică a clădirilor companiei, el a precizat că acestea se închid peste tot în lume, ca trend global.

‘Nu facem excepție, e doar o chestiune de timp. Fie le ținem cât mai multe acum și peste 2 ani, 5 ani, 10 ani intrăm în calup și le închidem forțat, fie le optimizăm din timp astfel încât să nu ținem toată această rețea care nu aduce niciun beneficiu companiei. Mai mult, vă pot da exemple de ghișee poștale, deci nu oficii poștale, ci ghișee poștale care au un salariat care ne costă undeva la 8.000 lei în fiecare lună și acea locație are venituri de câteva sute de lei lunar. Deci pentru câteva sute de lei lunar noi cheltuim 8.000 lei. Acolo sigur trebuie să intervenim că nu putem să mergem în pierdere în mod constant’, a explicat Valentin Ștefan.

Potrivit unui comunicat al companiei, în 2024 veniturile Poștei Române au înregistrat o creștere accelerată, cea mai mare din istoria recentă a companiei. Astfel, Poșta Română a înregistrat o creștere estimată de peste 9% a cifrei de afaceri față de anul anterior, atingând 1,78 miliarde de lei, care echivalează cu o creștere de 150 de milioane de lei sau aproximativ 30 de milioane de euro.

În același timp, creșterea cheltuielilor companiei a încetinit, reflectând o majorare accentuată pentru venituri de 9% și doar 6,6% pentru cheltuieli.

Segmentul de curierat a marcat un punct de cotitură, înregistrând o creștere de 7,3% a veniturilor, după mai mulți ani de declin.

Compania a revizuit și strategia tarifară, negociind contracte dinamice și renunțând la cele neprofitabile. Această abordare a dus la o creștere a volumelor de trimiteri de corespondență cu 43,4% în 2024 și la câștigarea a 274 de proceduri de achiziție, în valoare totală de 521 milioane de lei.

Poșta Română și-a asumat în urmă cu câțiva ani și o transformare a resursei umane, într-un mod transparent, modern, dar și sustenabil, corelat cu nevoile și cerințele actuale ale pieței. Astfel, numărul total de angajați s-a redus cu 19% din 2021, ajungând de la 24.824 la 20.929 în decembrie 2024. Numărul salariaților din Administrația centrală s-a redus de la aproximativ 1.200 în iunie 2021 (4,8% din numărul total de salariați), la aproximativ 350 în decembrie 2024 (1,7% din total salariați), reducând cheltuielile cu salariații din TESA cu până la 100 milioane lei până în prezent. Această reducere a permis creșteri salariale semnificative, inclusiv o creștere a venitului mediu brut pe salariat cu peste 1.900 de lei, reprezentând o majorare de 52% față de iunie 2021, precizează sursa citată.

În paralel, Poșta Română a modernizat și procesul de recrutare, introducând o platformă dedicată și organizând concursuri centralizate pentru toate posturile. Această schimbare a asigurat transparență și echitate, generând peste 1.000 de aplicanți pe săptămână pentru posturile vacante. Programul de internship a continuat cu succes, contribuind la pregătirea noii generații de colegi.

În 2024, Poșta Română a alocat peste 60 de milioane de lei pentru achiziția de echipamente moderne de sortare, incluzând prima bandă de sortare instalată în ultimii 50 de ani. Alte trei echipamente sunt deja operaționale în hub-urile din Oradea, Timișoara și Galați. Modernizarea infrastructurii logistice a fost completată de renovarea oficiilor poștale, inclusiv cel din Calea Giulești, București, în cadrul unei investiții de 20 de milioane de lei.

De asemenea, în 2024, Poșta Română a atras venituri suplimentare prin facilitarea închirierii spațiilor companiei. Portalul imobiliar https://imobiliare.posta-romana.ro. promovează 459 de proprietăți, împărțite pe categorii: spații comerciale, birouri, apartamente și terenuri, iar veniturile generate au crescut cu 48%, până la aproape 16 milioane de lei. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending