Connect with us

Actualitate

Populația școlară a fost de aproape 3,5 milioane de elevi și studenți în anul școlar/universitar 2024-2025

Publicat

Publicitate

Populația școlară din sistemul național de educație a fost de aproape 3,5 milioane de mii elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2024-2025, în creștere cu 19.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, arată datele Institutului Național de Statistică.

Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%).

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.

Conform datelor INS, în anul școlar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,3%) și în educația timpurie (15,8%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,1%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional și respectiv învățământul superior sunt nivelurile
educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenți/cursanți).

Publicitate

Datele INS mai arată că învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,3%) în unitățile școlare publice.

Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (41,3%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În ceea ce privește învățământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrișir 568.600 studenți, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (19,3%).

În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv București-Ilfov (543.500 persoane).

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).

În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,3%).

De asemenea, în anul școlar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,0%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).

Potrivit INS, în anul școlar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenților, 83,8% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior.

Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență – program de zi (87,3%).

‘Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională’, se precizează în comunicatul INS.

În privința examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenți, din care 123.300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reușite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024.

În învățământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public, iar în învățământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 127.100 studenți. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.

Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6%), inginerie, prelucrare și construcții (17,1%), respectiv sănătate și asistență socială (12,3%).

În ceea ce privește rata abandonului în anul școlar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învățământul liceal și profesional, 1% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.

În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,2%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FC Botoșani învinge clar Metaloglobus, scor 3-0, și urcă pe locul 5 în Superligă după un meci dominat total pe Municipal

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a obținut o victorie convingătoare pe teren propriu, scor 3-0 cu Metaloglobus București, în etapa a 26-a din Superligă, rezultat care readuce formația pregătită de Leo Grozavu în zona play-off-ului. Pe Stadionul „Municipal”, botoșănenii au controlat jocul de la un capăt la altul și au confirmat diferența de valoare dintre cele două echipe, aflate la poli opuși ai clasamentului.

Gazdele au început ofensiv și au ratat prima ocazie importantă încă din minutul 10, când Gavrilaș a respins cu dificultate șutul lui Ongenda. Presiunea s-a concretizat rapid, iar în minutul 14 FC Botoșani a deschis scorul după ce Sava, talonat de Lopez, a deviat mingea în propria poartă de la aproximativ cinci metri.

Echipa lui Grozavu a continuat să atace, iar în minutul 34 portarul oaspeților a avut o nouă intervenție spectaculoasă la execuția lui Kovtalyuk din apropiere. Superioritatea s-a reflectat din nou pe tabelă în minutul 42, când Lopez a înscris cu capul din câțiva metri, după o fază simplă în care a rămas cu poarta goală. La pauză, FC Botoșani conducea meritat cu 2-0.

După reluare, jocul a curs în aceeași direcție, cu gazdele în control și cu Metaloglobus încercând fără succes să reducă diferența. Botoșănenii au forțat desprinderea, iar golul al treilea a venit în minutul 84, când Cîmpanu a finalizat cu un șut puternic la colțul scurt, după pasa lui Mailat, stabilind scorul final, 3-0.

Succesul vine după eșecul la limită suferit etapa trecută în fața campioanei FCSB și o readuce pe FC Botoșani în primele locuri ale clasamentului. Cu cele trei puncte obținute duminică, moldovenii urcă pe poziția a cincea și reintră în lupta pentru play-off, confirmând forma bună de pe teren propriu.

De partea cealaltă, Metaloglobus rămâne pe ultimul loc în Superligă, cu un total redus de puncte și cu perspective tot mai complicate în tentativa de salvare de la retrogradare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (428)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AȘTEPTÂND CURGEREA NOPȚII

Citind poeme de Ana Blandiana am întâlnit și  pe cel intitulat „Omphalos” („O piatră e un zeu care/ Se mișcă atât de încet/ Încât ochiul meu repede muritor/ Nu-i în stare/ Să-i recunoască mișcarea/ Așa cum nu poți să-i ceri/ Unui val/ Unui nor/ Să înțeleagă ce-i marea,/ Când totul se năruie/ Și-apoi se dizolvă/ Într-un toxic amestec/ De ieri și de mâine,/ O piatră e sâmburul lumii/ Viu încă? Sensul chircit ce rămâne/ Omphalos și mugur din care întreg/ Universul ucis/  Va mai crește o dată/ Când zeu-mpărțit?/  Între pietre egal/ Se va strânge-ntr-o baricadă.”). În acest context ni-am amintit că am în bibliotecă un volum de poezii al lui Dumitru Necșanu intitulat „Omphalos” ( Editura „Axa”, Botoșani, 2007).

Dumitru Necșanu a debutat cu placheta „Vânătoare de frig” (1979), „Omphalos”, al doilea în cronologia aparițiilor, este și cel care l-a impus ca poet pur-sânge al literaturii române. Au urmat volumele „Labirintul gol”(2009), apoi reluarea volumului de debut, „Vânătoarea de frig” (2011), adus la calitatea de antologie. Urmează volumul „Paing” (2013), volum care îl impune și ca membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

 Revenind la „Omphalos”, oricât aș încerca să mă îndepărtez de Ana Blandiana, după citirea acestei cărți nu pot să nu  sesizez acel sentiment al înnoptării. Acel  permanent refugiu în noapte cu scopul de a redescoperi acolo poezia, armonizată cu definiția dată de Gellu Naum („acea vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simțuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”) precum și cu sine însuși („singurătatea – animal plăpând” sau „mă bântuie pustiitul lor întuneric”). Însă Dumitru Necșanu speră la mai mult, să redescopere lumina pe calea exemplificată de „lichtung”-ul lui Heidegger, adică să descoperi licăririle dosite („noaptea ascunde galopul unor aburinde stele”), să le înlături ascunzătorile pentru a  le releva valoarea spirituală și a-l supune unei binefăcătoare abluțiuni. Poemele sunt rezultatul unor experimente de disecție a nopții („noaptea e sângele pietrei” „obrazul livid al nopții”, „fântâna unei nopți”, „noaptea rupe malul luminii”, „coasa iute a nopții”, „nopți ruginite”, „subpământurile nopții”, „noaptea roade cântecul”, „turmele nopții” etc.). Experimentul poetic al lui Dumitru Necșanu, pentru că întregul volum este un experiment ce nu-l putem încadra ușor, se produce  pe durata a două nopți, aspect delimitat în volum de două capitole a câte 18 poeme,  intitulate chiar astfel: „prima noapte” și „a doua noapte”.  Poetul supune experimentului său o „familie” poetică („sora noastră piatra/ și fratele nostru soarele/ dragostea noastră marea/ și carnea noastră pământul/ durerea noastră pasărea/ și sângele nostru cuvântul”) pornind de la „noiembrie”  ca lună ce duce spre întuneric: „cum să fii vesel când calul tău moare/ când soarele tău se înfășoară pe iarba/ arsă de ploi iar iubita/ pleacă plutind într-o vorbă// nu îți mai îngădui forma flăcării/ sau a plânsului limpede/ de trece înecat un zeu/ vameșul se crede nebun iar copacii/ cad precum grâul/ sub coasa iute a nopții// și/ ca să prinzi ultima/ caleașcă spre tine însuți/ trebuie să lași mai întâi să treacă/ noiembrie” („să treacă noiembrie”.  Așteptând această trecere, Dumitru Necșanu  se pregătește  apelând la un fel de teurgie personală prin exerciții de derelativizare a timpului, de invocare a gândurilor ca aștri negri, de un fel de cenzurare a conștiinței, toate subordonate unei geometrii în mișcare  a înconjurului: („o lamă de cuțit/ soarele alunecă pe ea/ soarele botezat noiembrie/ soarele botezat muiere fățarnică/ soarele ca o osie/ soarele crai îmbrăcat în vești/ alunecă spre miazănoapte// dar miazănoaptea rămâne locului/ înșelată se lasă/ abandonată se lasă/ a opta mare minune/ și-a optsprezecea/ șade ascunsă încă acolo/ pe lama cuțitului numit orizont” („lama de cuțit”).

Dumitru Necșanu nu este de acord cu o filozofie care se tot propagă, aceea că n-ar trebui să căutăm un centru special, el fiind oriunde, pe când marginea nicăieri. De aceea el și-a ales ca centru  Omphalos-ul din Delphi, locul unde Zeus a așezat piatra, la care speră să ajungă cândva, când se va întâmpla să fie „intrarea în primăvară” („nostalgic se rup de mine/ săptămânile acestui an alungat/ din toate turmele nopții// ieșirea din somn/ se lasă așteptată – intrarea/ în primăvară s-a făcut/ cu uneltele ascuțite de lună fără/ spaimă trec prin efluviile acestor/ galaxii anonime// undeva/ dincolo de vârstele lumii semn/ aștept despre voința aproapelui”). Coperta a patra este înnobilată de un punct de vedere al lui Gellu Dorian din care rețin: „Și această primă carte confirmă că poezia lui a învins erodarea pe care timpul o face asupra poeziei multor poeți”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Mașină cuprinsă de flăcări pe o stradă din Vlăsinești. Pompierii au intervenit rapid și nu au fost victime

Publicat

Publicitate

Un autoturism parcat pe o stradă din localitatea Vlăsinești a fost cuprins de flăcări, în urmă cu puțin timp, incidentul fiind observat de o vecină care a văzut fum ieșind de sub capotă și a apelat imediat numărul unic de urgență 112.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, sprijiniți de membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Vlăsinești.

Echipajele au constatat că incendiul se manifesta la partea din față a autoturismului și au acționat prompt pentru limitarea propagării flăcărilor, reușind să împiedice extinderea focului la întregul vehicul.

Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, nefiind înregistrate persoane rănite.

Potrivit primelor concluzii, cauza probabilă a producerii incendiului este un scurtcircuit electric, însă circumstanțele exacte vor fi stabilite în urma verificărilor efectuate de specialiști.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

✔ verificaţi instalaţia electrică;

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la o casă de pe strada Ion Creangă din Botoșani. Proprietarul transportat la spital după un atac de panică

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni au intervenit de urgență, în cursul zilei de astăzi, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință situată pe strada Ion Creangă din municipiul Botoșani. Alarma a fost dată de un trecător care a observat flăcările și a solicitat imediat ajutorul autorităților.

La fața locului au ajuns rapid echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD. La sosirea salvatorilor, casa ardea generalizat, cu flacără deschisă și degajări mari de fum, existând pericolul extinderii incendiului la construcțiile din apropiere.

Pompierii au acționat prompt pentru localizarea și limitarea focului, reușind să împiedice propagarea flăcărilor la imobilele învecinate. Intervenția este în desfășurare, echipajele lucrând pentru lichidarea ultimelor focare și înlăturarea efectelor produse de incendiu.

Proprietarul locuinței, un bărbat în vârstă, a suferit un atac de panică și a primit îngrijiri medicale la fața locului din partea echipajului SMURD. Ulterior, acesta a fost transportat la spital pentru investigații și tratament de specialitate.

Cauza producerii incendiului urmează să fie stabilită de specialiști, după finalizarea intervenției și a cercetărilor specifice.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending