Connect with us

Eveniment

Pompierii din Botoșani recomandă: Verificați, reparați și curățați coșurile de fum

Publicat

Publicitate

Două persoane au ajuns la spital în urma unor incendii generate de coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic, iarna trecută.

Acestea locuiau singure, în case izolate și au adormit cu focul aprins în sobă. Materialele combustibile din structura acoperișurilor s-au aprins de la căldura sau scânteile care au ieșit prin fisurile coșurilor de fum deteriorate.

Alte zeci de persoane au rămas fără acoperiș deasupra capului din cauza coșurilor fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic.

Numai iarna trecută, pompierii botoșăneni au intervenit pentru stingerea a peste 70 de astfel de incendii.

În unele cazuri, aceste evenimente au lăsat în urmă pagube însemnate și ar fi putut fi evitate dacă cetățenii ar fi ținut cont de sfaturile pompierilor menite să îi protejeze, atât pe aceștia, cât şi bunurile agonisite de-a lungul vieţii.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate apărea odată cu exploatarea coşurilor de fum, trebuie respectate următoarele reguli de prevenire a incendiilor:

Publicitate

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului, astfel încât aceasta să nu fie mai mică de 10 cm.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Publicat

Publicitate

Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.

Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.

Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.

După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.

Schimbare firească, dar curajoasă

Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani  de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.

Publicitate

Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.

Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis,  în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.

Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.

„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri  să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a  spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.

„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.

Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.

Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”

O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”

Obiceiul locului

La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.

Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.

În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat!  Adevărat a înviat!”

La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.

   

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale2025/ AEP: Până sâmbătă la ora 15:00 s-au prezentat la urne în diaspora aproape 423.000 de alegători

Publicat

Publicitate

Aproape 423.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 15:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, și anume de joi, ora 22:00 (ora României), și până sâmbătă la ora 15:00, s-au prezentat la urne 422.618 cetățeni români.

De asemenea, 3.139 de alegători au votat prin corespondență, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 425.757.

Cei mai mulți alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 66.644, Germania – 65.206, Italia – 62.282, Republica Moldova – 55.960, Spania – 46.627 și Franța – 20.752.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

Publicitate

În cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an pot vota cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.

Conform AEP, la primul tur al alegerilor prezidențiale, de la deschiderea urnelor și până pe 3 mai, la ora 15:00, se prezentaseră la vot 223.320 cetățeni români. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru bărbat de 61 de ani, din Ibănești, care s-a urcat la volan cu toate că avea permisul anulat

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Pomârla au oprit, vineri pentru control, pe drumul comunal DC 80, din comuna Ibănești, un autoturism condus de un bărbat, de 61 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta avea permisul de conducere anulat.

 

Polițiștii efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, urmând ca în funcție de rezultatele cercetările să fie dispuse măsuri conform prevederilor legale.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Peste 160 de sancțiuni  aplicate de polițiști în ultimele 24 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au intervenit la peste 40 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

 

Totodată, au fost organizate acțiuni punctuale pentru menținerea unui climat de siguranță publică și pentru prevenirea accidentelor rutiere.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 165 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 54.000 de lei. Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 4 permise de conducere și 6 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending