Pe 31 iulie, la Darabani începe a 11-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care aduce împreună oameni ai locului, tineri din diaspora și specialiști din toată țara, într-un proiect unic de regenerare comunitară prin cultură.

Inițiat în 2014 de un grup de dărăbăneni plecați prin alte orașe ale României, festivalul își propune să „mobilizeze comunitățile locale și diaspora Nordului în proiecte de regenerare comunitară prin cultură”. În fiecare an, Darabaniul se transformă pentru câteva zile într-un centru efervescent de idei, concerte, dezbateri și ateliere.

Programul evenimentului include:

Concerte și proiecții de film în aer liber;
Dezbateri pe teme culturale și civice;
Lansări de carte și expoziții;
Ateliere interactive pentru copii și tineri;
Competiții sportive și gastronomice.
Anul acesta, la dezbaterile din seria „Întâlnirile Nordului” vor participa invitați de marcă precum Elena Calistru, președintele Funky Citizens, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, scriitoarea Ala Sainenco, directoarea Memorialului Ipotești, și Iulia Popovici, redactor la „Observatorul Cultural”.

Un moment important al ediției va fi cea de-a doua ediție a Forumului Orașelor Mici, o platformă de dialog dedicată administrațiilor locale din orașele sub 30.000 de locuitori. La Darabani sunt așteptați primari, arhitecți, urbaniști și reprezentanți ai administrației centrale. Printre participanți se numără Liviu Băileșteanu (Ministerul Dezvoltării), Ștefan Bâlici (președintele Ordinului Arhitecților din România), Tiberiu-Constantin Florescu (președintele Registrului Urbaniștilor din România), Nicolas Triboi (președintele Asociației Peisagiștilor din România) și consilierul prezidențial Mihai Jurcă, City Manager al municipiului Oradea.

Zilele Nordului nu este doar un festival, ci o misiune asumată de a aduce în prim-plan potențialul comunităților mici, care pot deveni exemple de bune practici în dezvoltare locală sustenabilă. „Vrem ca oamenii să redescopere Darabaniul și Nordul Moldovei ca pe un loc viu, care merită să crească prin oameni care se întorc acasă cu idei noi”, spun organizatorii.

Evenimentul se va desfășura în perioada 31 iulie – 4 august 2025, iar programul detaliat poate fi consultat pe site-ul oficial al festivalului.

La finalul lunii iunie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Botoșani figurau 3.989 de șomeri, dintre care 1.773 sunt femei. Rata șomajului a ajuns astfel la 3,63%, marcând o scădere de 0,15 puncte procentuale față de luna aprilie.

Dintre cei aproape 4.000 de șomeri, doar 704 beneficiază de indemnizație de șomaj, restul de 3.285 fiind neindemnizați. Majoritatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă provin din mediul rural (2.906), în timp ce 1.083 sunt din mediul urban.

Cine sunt, de fapt, șomerii din Botoșani?

Structura șomajului pe nivel de educație arată că cei mai mulți șomeri (45,73%) au studii gimnaziale. Persoanele cu studii primare sau fără școală reprezintă 20,78% din total, în timp ce absolvenții de liceu sunt 13,94%. De asemenea, 16,45% dintre șomeri au terminat o școală profesională, 2,38% au studii superioare, iar doar 0,73% au urmat învățământ postliceal.

Din perspectiva șanselor de angajare, profilarea făcută de AJOFM Botoșani arată că 269 de persoane sunt considerate foarte greu ocupabile, 2.719 greu ocupabile, 977 mediu ocupabile și doar 24 sunt evaluate ca fiind ușor ocupabile.

Această încadrare este stabilită în urma procesului de profilare a fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în funcție de calificări, experiență și alte criterii relevante.

Pentru detalii complete despre situația șomajului în județul Botoșani, AJOFM pune la dispoziție date actualizate pe site-ul: https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

În perioada 14-19 iulie 2025, Inspecția Muncii a derulat o amplă campanie de controale pe șantierele din județul Botoșani, vizând atât munca nedeclarată, cât și respectarea normelor de securitate și sănătate la locul de muncă. Rezultatul? Amenzi de peste 100.000 de lei și o listă lungă de nereguli.

Sectorul construcțiilor rămâne unul dintre cele mai riscante din punct de vedere al accidentelor de muncă, iar inspectorii au vrut să verifice la sânge cum sunt respectate regulile în teren. Într-o săptămână, au făcut 12 controale la firme de construcții de clădiri, lucrări de geniu civil și lucrări speciale.

Muncă la negru și program „la mica înțelegere”

În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii au găsit patru persoane care lucrau fără niciun contract de muncă. Trei firme au fost amendate cu un total de 80.000 de lei pentru că nu și-au trecut oamenii în acte. Alte sancțiuni au fost date pentru lipsa evidenței orelor de muncă și pentru lipsa contractelor la locul de muncă. În total, în domeniul relațiilor de muncă, s-au aplicat sancțiuni în valoare de 83.000 de lei.

Printre neregulile cel mai des întâlnite:

• Angajatorii nu încheie contracte de muncă înainte de începerea activității.

  Publicitate

• Nu există evidență clară a orelor lucrate.

• Nu se păstrează copii ale contractelor la locul de muncă.

Schele improvizate, riscuri de electrocutare și lipsa căștilor de protecție

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, toate cele șase firme verificate au fost sancționate. Neregulile sunt grave și pun direct în pericol viața lucrătorilor: lipsa echipamentelor de protecție (căști, bocanci, mănuși), improvizații electrice periculoase, lipsa semnalizării zonelor de risc și evaluări incomplete ale pericolelor din șantier.

Inspectorii au aplicat 2 amenzi în valoare de 20.000 de lei și 9 avertismente.

Cele mai frecvente probleme descoperite:

• Lipsa semnalizării de securitate la locul de muncă.

• Lipsa protecției împotriva electrocutării prin atingere directă.

• Echipamente electrice neconforme.

• Lipsa echipamentelor individuale de protecție pentru muncitori.

• Instruirea superficială a lucrătorilor în privința riscurilor de accidentare.

• Lipsa unui plan de prevenire și protecție adaptat la riscurile reale de pe șantier.

Concluzia? Multe șantiere funcționează după principiul „lasă că merge și așa”

Valoarea totală a amenzilor aplicate de inspectorii de muncă din Botoșani în cadrul acestei campanii a fost de 103.000 de lei. Oficialii spun însă că scopul acestor controale nu este doar de a aplica sancțiuni, ci mai ales de a forța angajatorii să conștientizeze cât de importantă este siguranța muncitorilor și respectarea legii.

„Munca în construcții este una dintre cele mai periculoase. Vorbim de lucrători care își riscă viața zilnic pe șantiere improvizate, fără echipamente corespunzătoare și fără minime măsuri de protecție. De aceea, aceste controale vor continua”, au transmis reprezentanții Inspecției Muncii.