Connect with us

Eveniment

Polițiștii rutieri: Peste 500 de sancțiuni contravenționale aplicate weekendul trecut la Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri au desfășurat în perioada 16 – 22 mai 2022  mai multe activități de prevenire și combatere a accidentelor rutiere, precum și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră la nivelul întregului județ.

Astfel, în urma activităților desfășurate au fost aplicate peste 500 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de aproximativ 150.000 de lei, dintre care 209 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză și 8 sancțiuni pentru conducere sub influența alcoolului.

De asemenea, au fost reținute 50 de permise de conducere și 20 de certificate de înmatriculare.

Iată și câteva exemple întâlnite pe stradă date de polițiștii botoșăneni?

La data de 22 mai 2022, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au oprit pentru control, pe strada Poștei, din municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un bărbat de 38 de ani, din aceeași localitate.  În urma testării cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat.

La data de 22 mai 2022, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au oprit pentru control, pe strada Ștefan cel Mare, din municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un tânăr de 21 de ani, din comuna Corlăteni.  În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că autoturismul pe care îl conducea avea autorizația provizorie de circulație expirată.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce facem cu lumânarea folosită în noaptea de Înviere?

Publicat

Publicitate

Lumânarea de Înviere este ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea.

„Acum toate s-au umplut de lumină: cerul şi pământul şi cele dedesubt”, aşa cântăm în noaptea Sfântă a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Clipele nopții pline de lumină sunt trăite de către creștinii din lumea întreagă. Mai mult sau mai puțini pregătiți, cu toții am fost cu lumânarea, dar și cu inima pâlpâind lângă Hristos. Am cântat Hristos a Înviat! – imnul care a adus și unora, și altora, bucurie pe chip. Bucurie pe care am prelungit-o în dumnezeiasca Liturghie, dar și mai apoi, în liniștea căminului.

Am luat lumina cu noi. Şi la propriu, şi la figurat. În suflete, dar și în lumânările aprinse de la biserică, transformând străzile, satele şi cimitirele îi râuri de lumină dătătoare de speranţă. Trist este pentru cei care fac ordine în biserici şi în curţile aferente bisericilor, după slujba Învierii, care găsesc lumânări uitate sau pur şi simplu aruncate. În acest context se naşte întrebarea: ce facem cu lumânarea pe care am avut-o lângă inimă în noaptea Învierii?

Dincolo de simbolismul acestei lumânări care ni-l face prezent pe Mântuitorul Iisus Hristos, numit în Sfânta Evanghelie „Lumina lumii”, lumânarea de Înviere ne aduce aminte de jertfa noastră personală. Este ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea.

Cu toate că nu există o exprimare tipiconală oficială, corect este ca lumânarea folosită la Înviere să nu se arunce şi nici să nu se alăture celorlalte lumânări folosite la biserică. Lumânarea cu care am primit lumină este luată acasă şi arsă câte un pic în toată săptămâna luminată. Dacă timpul sau spaţiul nu ne permit acest lucru, lumânarea poate fi aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânări de la biserică ori la mormintele celor dragi.

Unii credincioşi, cu încuviinţarea preotului, păstrează o parte din această lumânare pentru a o aprinde în momentele de încercare, de primejdie, de boală – amintindu-ne că Hristos pe toate le-a biruit, dăruindu-ne speranţa bucuriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de inundații pe râul Prut în județul Botoșani, până marți dimineața

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenționare Cod galben de inundații pe râul Prut, în județul Botoșani, valabilă până marți dimineața.

”Având în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior în amonte, în bazinul superior al râului Prut din Ucraina, se vor produce creșteri importante de debite și niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de Atenție pe râul Prut – sectorul amonte Acumularea Stânca Costești (județul Botoșani)”, avertizează hidrologii.

Astfel, se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu ”Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”.

Atenționarea Cod galben de inundații a intrat în vigoare duminică, la ora 23:00, și va fi valabilă până marți, la ora 9:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ploaia de meteori Liride: Un spectacol de lumină pe cerul României

Publicat

Publicitate

Luna aprilie aduce un eveniment astronomic spectaculos: ploaia de meteori cunoscută sub numele de Liride. Considerată una dintre cele mai vechi și mai constante roiuri de meteori observate de omenire, Liridele își fac apariția cu regularitate în această perioadă a anului, fiind documentate încă din Antichitate.

Cu o activitate previzibilă și un farmec aparte, acest fenomen continuă să fascineze astronomii și pasionații de cer înstelat, oferind în fiecare primăvară un adevărat spectacol nocturn, scrie alba24.ro

Deși ploaia de meteori este activă între 15 și 29 aprilie, cele mai bune momente de observație vor fi în seara de 21 aprilie, înainte ca luna să răsară și să scadă vizibilitatea, potrivit earthsky.org.

În primele ore ale nopții – între 22:00 și 2:00 – cerul ar putea oferi cele mai bune condiții pentru observație, mai ales în zonele rurale, ferite de poluarea luminoasă a orașelor.

Aceste corpuri cerești, numite liride, se vor putea observa aproximativ 10–20 de „stele căzătoare” pe oră în condiții optime de cer întunecat și orizont liber.

La momentul de vârf și din anumite zone montane, pot fi observate și mai multe, spre 60-100.

Publicitate

Cum le urmărim cel mai bine?

  • Alege o locație cu cer întunecat (departe de lumina orașului).
  • Privește spre nord-est, spre constelația Lyra, dar meteoriții pot apărea oriunde pe bolta cerească.
  • Fii răbdător: organismul îți va adapta vederea la întuneric în aproximativ 20–30 de minute.
  • Echipament: nu ai nevoie de telescop sau binoclu – doar ochii și un loc confortabil de observare.

Liridele par să pornească din constelația Lyra (de unde și numele), în apropierea stelei Vega. Meteoriții traversează cerul cu viteze de aproximativ 49 km/s, lăsând adesea traiectorii luminoase albe sau verzui.

Primele atestări scrise datează din 687 î.Hr., în cronici chineze, ceea ce face din Liride una dintre cele mai vechi înregistrări astronomice.

În Europa medievală, călugării au consemnat spectacolul ceresc al Liridelor în cronografiile lor.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: „Biblioteci în dialog”

Publicat

Publicitate

Începând cu anul 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, care are în structura sa Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”, a inițiat proiectul Biblioteci în dialog, prilej cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei instituții.

Amintim, dintre participanți: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Biblioteca Universității „Iu. Fedkovich” din Cernăuți, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița Năsăud, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Cu ocazia Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, Memorialul Ipotești organizează o nouă ediție a proiectului, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean, invitând bibliotecarii și publicul larg la discuții despre situația bibliotecilor, despre modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze în noile condiții bibliotecile.

Invitații acestei ediții sunt directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași – conf. univ. dr. Ioan Milică și  directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – dr. Valer  Simion Cosma. Având în vedere vasta experiență a invitaților, care ține și de alte domenii de activitate, discuțiile pot atinge și alte subiecte de interes comun.

Activitatea se va desfășura în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, pe data de 24 aprilie 2025, începând cu ora 12:00.

 

Publicitate

Ioan Milică – director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași.  A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. A urmat studii aprofundate în domeniul Filologie, specializarea Lingvistică generală și românească. Este doctor în filologie din 2007, cu o teză – Stilistica argoului în limba română contemporană, sub îndrumarea prof. dr. Dumitru Irimia, susținută cu Magna cum laude. A avut mobilități și stagii de cercetare interne și externe, fiind cercetător postdoctoral la Departamentul de cercetare al Facultății de Litere. A fost reporter la cotidianul „Monitorul” (1999-2000), profesor de limbă și literatură română la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (2000-2001); la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” (2001-2002), redactor la săptămânalul „Ieșeanul” (2002-2003), redactor al revistei „Cronica veche”, Iași (2017-2019). Din 2003, activează în învățământul universitar, fiind, consecutiv, preparator, asistent, lector, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe ale comunicării și Literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014-2018). Este redactor-șef adjunct al revistei „Diacronia”, al colecției Logos (alături de conf. univ. dr. Ana-Maria Minuț), creditor al anuarului „Text și discurs religios” – Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în colectivele unor reviste cu profil filologic. A semnat numeroase articole și studii introductive, a colaborat la traducerea unor lucrări de referință. A editat: D. Irimia, Curs de lingvistică generală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011); D. Irimia, Studii eminesciene (împreună cu Ilie Moisuc; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014); Eminescu. Publicistica literară (împreună cu Cătălin Cioabă; Editura Humanitas, București, 2018). Este autorul volumelor: Expresivitatea argoului (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009); Lumi discursive (Editura Junimea, Iași, 2013); Noțiuni de stilistică (Editura Vasiliana ’98, Iași, 2014); Fabrica de fraze. Eminescu în lumea presei (Editura Universității din București, 2023).

 

Valer Simion Cosma – director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și al unui masterat în socio-antropologie la aceeași universitate. Și-a luat doctoratul în antropologie istorică, avându-l coordonator pe prof. dr. Toader Nicoară. A lucrat aproape patru ani (între 2018 și 2022) ca cercetător pe un post de istoric și antropolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și, în paralel, o perioadă, asistent de cercetare la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost consultant științific în producția de spectacole de teatru, spectacole artistice, filme documentare, albume și expoziții și cercetător în mai multe proiecte internaționale. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), prin care a inițiat și coordonat o serie de proiecte culturale adresate în special tinerilor din mediul rural din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. A inițiat Conferințele de vară de la Telciu (2012) și Școala de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat, tot la Telciu, programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care l-a coordonat alături de Claudiu Lorand Maxim. Este autorul unei serii de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. A editat 5 volume colective, cel mai recent fiind volumul „Culese din rural” (editat împreună cu Emanuel Modoc, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022). A publicat: „Molitve, cetanii și afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2024).

comunicat de presă

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending