Începând cu anul 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, care are în structura sa Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”, a inițiat proiectul Biblioteci în dialog, prilej cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei instituții.

Amintim, dintre participanți: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Biblioteca Universității „Iu. Fedkovich” din Cernăuți, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița Năsăud, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Cu ocazia Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, Memorialul Ipotești organizează o nouă ediție a proiectului, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean, invitând bibliotecarii și publicul larg la discuții despre situația bibliotecilor, despre modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze în noile condiții bibliotecile.

Invitații acestei ediții sunt directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași – conf. univ. dr. Ioan Milică și  directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – dr. Valer  Simion Cosma. Având în vedere vasta experiență a invitaților, care ține și de alte domenii de activitate, discuțiile pot atinge și alte subiecte de interes comun.

Activitatea se va desfășura în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, pe data de 24 aprilie 2025, începând cu ora 12:00.

Ioan Milică – director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași.  A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. A urmat studii aprofundate în domeniul Filologie, specializarea Lingvistică generală și românească. Este doctor în filologie din 2007, cu o teză – Stilistica argoului în limba română contemporană, sub îndrumarea prof. dr. Dumitru Irimia –, susținută cu Magna cum laude. A avut mobilități și stagii de cercetare interne și externe, fiind cercetător postdoctoral la Departamentul de cercetare al Facultății de Litere. A fost reporter la cotidianul „Monitorul” (1999-2000), profesor de limbă și literatură română la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (2000-2001); la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” (2001-2002), redactor la săptămânalul „Ieșeanul” (2002-2003), redactor al revistei „Cronica veche”, Iași (2017-2019). Din 2003, activează în învățământul universitar, fiind, consecutiv, preparator, asistent, lector, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe ale comunicării și Literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014-2018). Este redactor-șef adjunct al revistei „Diacronia”, al colecției Logos (alături de conf. univ. dr. Ana-Maria Minuț), creditor al anuarului „Text și discurs religios” – Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în colectivele unor reviste cu profil filologic. A semnat numeroase articole și studii introductive, a colaborat la traducerea unor lucrări de referință. A editat: D. Irimia, Curs de lingvistică generală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011); D. Irimia, Studii eminesciene (împreună cu Ilie Moisuc; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014); Eminescu. Publicistica literară (împreună cu Cătălin Cioabă; Editura Humanitas, București, 2018). Este autorul volumelor: Expresivitatea argoului (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009); Lumi discursive (Editura Junimea, Iași, 2013); Noțiuni de stilistică (Editura Vasiliana ’98, Iași, 2014); Fabrica de fraze. Eminescu în lumea presei (Editura Universității din București, 2023).

Valer Simion Cosma – director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și al unui masterat în socio-antropologie la aceeași universitate. Și-a luat doctoratul în antropologie istorică, avându-l coordonator pe prof. dr. Toader Nicoară. A lucrat aproape patru ani (între 2018 și 2022) ca cercetător pe un post de istoric și antropolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și, în paralel, o perioadă, asistent de cercetare la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost consultant științific în producția de spectacole de teatru, spectacole artistice, filme documentare, albume și expoziții și cercetător în mai multe proiecte internaționale. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), prin care a inițiat și coordonat o serie de proiecte culturale adresate în special tinerilor din mediul rural din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. A inițiat Conferințele de vară de la Telciu (2012) și Școala de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat, tot la Telciu, programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care l-a coordonat alături de Claudiu Lorand Maxim. Este autorul unei serii de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. A editat 5 volume colective, cel mai recent fiind volumul „Culese din rural” (editat împreună cu Emanuel Modoc, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022). A publicat: „Molitve, cetanii și afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2024).

comunicat de presă

Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.

Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.

Începuturile: zeci de copii salvați de la avort

Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.

Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc

Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010  am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul.  Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.

Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni

Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.

În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache

Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.

Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.

Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc

„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.

Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc

„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută  la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.

Sute de oameni ajutați lunar

Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.

Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc

„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.

Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.

Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc

„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.

Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale

Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.

Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc

În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.

Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.

Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii.  Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgică, această perioadă se numește Penticostar.  Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Vinerea din Săptămâna luminată este numită Vinerea Izvorului Tămăduirii, când se face pomenire de asemenea una din minunile Maicii Domnului.

În unele locuri în această zi se face sfințirea apei mici, în biserici sau la fântâni și izvoare, iar în unele părți preoții fac și „botezarea” generală a caselor credincioșilor, cu apă sfințită.