Connect with us

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, la ceas de bilanț

Publicat

Publicitate

În anul 2022, activitatea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului general al Poliției Române, respectiv creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.

 

Principalele direcții de acțiune au vizat organizarea activităților preventive, operative și de investigare, în vederea reducerii infracțiunilor contra persoanei și a patrimoniului, a celor de la regimul armelor, explozivilor și substanțelor periculoase, a delictelor silvice și a infracționalității economico-financiare.

 

În contextul declanșării conflictului armat îm Ucraina și având în vedere problematica întâmpinată, de la debutul acestuia și până în luna decembrie 2022, au acționat, în medie, zilnic,  peste 50 de polițiști,  aceștia fiind angrenați atât în activități de sprijin a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (în proximitatea punctelor de trecere a frontierei Stânca-Costești și Rădăuți-Prut), în misiuni operative contextualizate (filtre, acțiuni punctuale etc.), cât și în proximitatea centrelor de cazare temporară a cetățenilor ucraineni.

 

Publicitate

MANAGEMENTUL RESURSELOR INSTITUŢIONALE

 

În ceea ce priveşte politica de personal desfăşurată la nivelul inspectoratului, precizăm că la 31 decembrie 2022 statul de organizare era încadrat în procent de 78,45% astfel: 77,61% la ofiţeri, 78,97% la agenţi şi 73,91% la personalul contractual. În cursul anului au încetat raporturile de muncă cu unitatea 48 de poliţişti şi au venit în unitate 56 de poliţişti.

 

 

Activități desfășurate pentru deservirea comunității

 

În perioada analizată, în vederea constituirii dispozitivelor pentru menținerea ordinii publice, la nivelul județului, au fost folosiți, în medie, zilnic, 135 de polițiști, care au acționat în patrule independente și mixte, cu efective de jandarmi și poliție locală.

 

Pe parcursul anului, au fost organizate 6 razii, 264 de acțiuni cu efective mărite, 1.131 de controale directe și 179 de participări la misiuni de ordine cu prilejul adunărilor publice pe raza județului, acțiuni în cadrul cărora au fost constatate 1.035 de infracțiuni.

 

De asemenea, în perioada vizată, polițiștii care au acționat în cadrul dispozitivelor de menținere a ordinii și siguranței publice au intervenit la 16.561 de evenimente, dintre care 13.254 de apeluri semnalate prin SNUAU 112, în urma intervențiilor fiind aplanate 3.408 de stări conflictuale, dintre care 1.606 de conflicte intrafamiliale.

 

Totodată, în anul 2022, au fost reținute 243 de persoane, față de 115 dintre acestea fiind dispusă arestarea preventivă.

 

Prevenirea criminalității

 

În anul 2022, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, prioritățile în domeniul prevenirii criminalității au vizat prevenirea infrațiunilor contra persoanei, contra patrimoniului și a criminalității informatice.

 

Astfel, la nivelul întregului județ, în cadrul  programelor de prevenire „Programul de prevenire a infrac țiunilor contra persoanei”( dispariții de copii, agresiuni sexuale, violență domestică, victimizarea minorilor)”, „Programul de prevenire a infracțiunilor contra patrimoniului – prevenirea furturilor din locuințe, înșelăciunilor și a furturilor din genți/buzunare”, „Programul de prevenire a criminalității informatice”  și a  campaniilor  derulate (,,Atingeri Nedorite” , “Dincolo de aparențe”, „Vacanță în siguranță”, „Vacanța  s-a terminat ! Sunteti pregătiți de un nou început”, „Zilei Europene de prevenire a furturilor din locuințe”, „Eroii Internetului ”), polițiștii au organizat 367 de activități preventive care au avut 12.930 de beneficiari.

 

Activităţile preventiv-educative şi de antivictimizare a populaţiei au avut un caracter continuu şi interactiv, s-au desfăşurat în spaţiul public, în unităţile de învăţămant preuniversitar, la sediile/locaţiile diferitelor entităţi/asociaţii/organizaţii de drept public/privat, organisme ale administraţiei publice locale, fiind desfăşurate în cooperare şi cu alte structuri M.A.I. cu atribuţii pe această linie.

 

Criminalitatea stradală

 

În cursul anului 2022, au fost sesizate 1447 de infracțiuni stradale, acestea reprezentând 14,63% din totalul infracțiunilor sesizate.

 

După locul de comitere, 942 de infracțiuni au fost comise în mediul urban, iar 505 infracțiuni au fost comise în mediul rural, iar după momentul comiterii, 881 de infracțiuni au fost comise ziua, iar  566 de infracțiuni au fost comise noaptea.

 

Ponderea (47,82%) infracţiunilor comise în mediul stradal este deținută de infracţiunile de lovire și alte violențe (692), urmate de infracțiunile de amenințare (121) și cele de furt din auto (68).

 

Prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

În anul 2022, au fost înregistrate peste 1.300 de fapte de violență în familie, 516 dintre acestea, reprezentând 38% din total, au fost comise în mediul urban și 837, reprezentând 61,8% din total, au fost comise în  mediul rural, iar 1.187 de infracțiuni, reprezentând 87,7% din infracționalitatea sesizată pe acest segment, au fost comise la domiciliu și 166 de infracțiuni au fost comise în spaţiul public.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 371 de ordine de protecție provizorii, în creștere față de anul 2021, când au fost emise 296 de ordine de protecție provizorii.

 

În funcție de mediul în care au fost emise, 162 de ordine de protecție provizorii, reprezentând un procent de 43,6% din total, au fost emise în mediul urban ( 161 în anul 2021), iar 209 ordine de protecție provizorii, reprezentând 56,3% din total, au fost emise în mediul rural (135 în anul 2021).

 

Din cele 371 de ordine de protecție provizorii emise, 369 au fost confirmate de către procuror ( 281 în anul 2021) iar 165 au fost transformate în ordine de protecție ( 138 în anul 2021).

 

Siguranţa traficului rutier

 

În  vederea  prevenirii  și  combaterii  principalelor  cauze  frecvent  generatoare  de  accidente  ruitere,  cât  și  pentru  îmbunătăţirea  stării  de  ordine  și  disciplină  în  trafic,  la  nivelul  întregului  județ, polițiștii rutieri  au  executat  254  de acţiuni, dintre care 203 cu  efective  proprii  şi 51 în  colaborare  cu  alte  instituţii  ori  reprezentanţi  ai  societăţii  civile.

 

Acţiunile organizate au vizat, în special, viteza  nelegală, consumul de alcool, indisciplina  pietonală, nefolosirea centurii de siguranţă și legalitatea transportului de mărfuri și persoane.

 

În cadrul acțiunilor organizate au fost descoperite (sesizate) şi instrumentate 828 de infracțiuni,  dintre  care 489 la  regimul  circulației  și  339  de  altă  natură, şi au fost constatate şi sancţionate 23.038 de abateri contraventionale la regimul circulaţiei.

 

De asemenea au fost reținute 3.406  permise  de  conducere (+879), din care 2.893  (+782) în  vederea  suspendării  exercitării  dreptului  de  a  conduce autovehicule, 211 (+41) permise de conducere  au fost  anulate, iar 116 (+84) permise au fost retrase din motive medicale. De asemenea s-a  procedat la  retragerea  temporara  a  unui număr de 1038 (+126)  de certificate  de înmatriculare.

 

În perioada analizată, pe raza judeţului Botoşani s-au produs 398 (-21) de accidente rutiere soldate cu victime omenești 20 (-18) de persoane decedate, 64 (+1) de persoane rănite grav şi 390(-18) de persoane rănite uşor.

Principalele trei cauze de producere ale accidentelor de circulaţie cu victime sunt:

  • abaterile comise de pietoni : 16 accidente
  • abaterile comise de bicicliști: 14 accidente
  • conducerea sub influența alcoolului: 11 accidente

 

 

Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii

 

Conform conceptului de organizare a activităţii de ordine publică în mediul urban, poliţiştii de proximitate  au desfășurat 367 de activități în comunitate, 533 de verificări pe linia evidenţei populaţiei, 110 pe linia deţinătorilor de arme, 102 pe linie de evidenţă militară, 222 de activitaţi pe linia executării mandatelor de aducere şi au participat la 46 de acţiuni punctuale sau măsuri de ordine de pe raza de competenţă.

 

În perioada de referință, polițiștii de proximitate au constat 52 de infracțiuni în flagrant delict și au soluţionat 1303 de dosare penale, 1.022 de reclamaţii, petiţii şi sesizări, au consiliat 509 persoane și au pus în aplicare 162 de ordine de protecție.

 

Criminalitatea contra patrimoniului

 

Infracţiunile contra patrimoniului, reprezintă un procent de 37,29% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul I.P.J. Botoșani și înregistrează o creștere de 5,3%, creștere înregistrată atât în mediul urban cu 6% cât și în mediul rural cu 4,3 % , însă valoarea înregistrată în anul 2022 este cu 11,2% mai mică decât media ultimilor 5 ani.

 

Ponderea infracțiunilor contra patrimoniului este deținută de infracțiunile de furt, infracțiuni care înregistrează o creștere de 5,6% .

 

Analiza situaţiei operative şi a fenomenului infracţional a scos în evidenţă faptul că, față de perioada de referință, în anul 2022, numărul furturilor din locuințe a scăzut cu 38,69%, atât în mediul urban cât și în mediul rural, în timp ce furturile din societăți comerciale cresc cu +29,60%, creștere înregistrată atât la furturile din societăți comerciale prevăzute cu sisteme de pază și alarmare, cât și la furturile de pe rafturi.

 

Infracțiunile de tâlhărie înregistrează o scădere de 2,8%, scădere înregistrată în mediul rural.

 

Regimul armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase

 

În anul 2022, au fost desfăşurate activităţi în cadrul a 6 planuri de acţiune, fiind executate 59 de acţiuni și 298 de controale la persoane fizice și juridice și 31 de activități de cooperare cu alte instituții/organisme cu atribuții în domeniul fondului cinegetic sau entități publice de aplicare a legii, au efectuat 298 de controale pe linie de arme-muniții, explozivi și substanțe periculoase și 22 percheziții domiciliare.

 

În activităţile menţionate au fost atrase în sistem integrat, forţe din cadrul A.J.V.P.S., I.T.M., D.S.P.,  autorităţilor silvice sau ale Gărzii de Mediu.

 

În cadrul acţiunilor şi controalelor au fost constatate 102 infracţiuni şi aplicate 41 de contravenţii, în cuantum de 38.000 de lei. De asemenea, în cadrul dosarelor penale instrumentate, au fost indisponibilizate, în vederea cercetărilor, 31 de arme dintre care 9 letale și 22 neletale, 2034 de elemente de muniții, un autoturism, 282 de kilograme de carne de vânat,  656 de kilograme de articole pirotehnice, 8.500 de kg de îngrășământ și 35.000 de kilograme de deșeuri nepericuloase.

 

Totodată, au fost suspendate 2 permise de armă, iar în cazul a 96 de persoane s-a dispus anularea dreptul de deţinere, port şi folosire arme.

 

Criminalitatea economico-financiară

 

În corelare cu măsurile cu efect în plan social și economic, marcate de unele măsuri de relaxare a unor activități ale agenților economici, se constată o ușoară scădere a numărului infracțiunilor sesizate cu 1,06% .

 

Cele 640 de sesizări economice înregistrate reprezintă 6,47% din totalul sesizărilor penale la nivel de inspectorat, infracţiunile economice pentru care a fost continuată urmărirea penală pe persoană, reprezintă 6,08%, iar 8,75 % din sesizările de natură economico-financiară au ca obiect infracţiuni de contrabandă cu ţigarete.

 

În cursul anului 2022 au fost înregistrate, în acest domeniu, 310 dosare penale, fiind soluționate 366 de cauze penale, dintre care, 54 cu propunere de trimitere în judecată. Prin activitățile desfășurate, a fost recuperat un prejudiciu total în valoare de 1.683.030 de lei.

 

Totodată, au fost dispuse 5  măsuri preventive.

 

În ceea ce privește evaziunea fiscală au fost înregistrate 30 de dosare penale, dintre care, 10 prin sesizare din oficiu și au fost soluționate 42 de cauze penale. A fost recuperat un prejudiciu total de 1.578.910 lei.

 

La regimul produselor accizabile și a fraudelor vamale au fost înregistrate 105 dosare penale, fiind soluționate 198 de cauze penale, dintre care, 51 cu propunere de trimitere în judecată.

 

Totodată, au fost indisponibilizate 1.093.340 de țigarete provenite din contrabandă.

 

În anul 2022, în urma activităţilor preventive şi a verificărilor directe efectuate,  au fost puse în aplicare 67 de mandate de percheziție domiciliară, au fost constatate 152 de infracțiuni prevăzute de Codul Penal și legi speciale, au fost aplicate 228 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 938.315 de lei și au fost indisponibilizate, în vederea confiscării speciale, bunuri și numerar în valoare totală de 1.301.366 de lei ( țigarete, produse susceptibile de a fi contrafăcute și material lemnos).

 

Infracţionalitatea în domenii specifice

 

Pe linia prevenirii şi combaterii faptelor ilegale îndreptate împotriva pădurii şi a personalului silvic, în scopul menţinerii integrităţii fondului forestier naţional, au fost organizate 112 controale pe linia depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos și 154 de controale pe linia transportului materialului lemnos fiind verificate 536 de obiective, activități în care au fost implicaţi toţi partenerii instituţionali de la nivelul judeţului (Garda Forestieră, Direcţia Silvică, A.N.A.F. şi Garda de Madiu).

 

În cadrul activităţilor menţionate au fost constatate 99 de contravenţii la legislaţia silvică, aplicându-se amenzi în valoare de 76.000 de lei, s-a dispus confiscarea a 161 de metri cubi material lemnos, în valoare de peste 78.000 mii de lei şi au fost înregistrate 138 de dosare penale.

 

Pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, cu implicarea partenerilor instituţionali (A.N.P.A., Garda de Mediu, A.N.A.F., D.S.V.S.A.) au fost organizate şi executate 159 de controale pe cursurile de apă şi amenajări piscicole, fiind de asemenea controlate 166 de obiective (societăţi comerciale, pieţe).

 

În cadrul acțiunilor și controalelor desfășurate au fost aplicate 95 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 12.700 de lei, iar ca măsură complementară, au fost confiscate 131,8 kilograme de pește și 50 de plase monofilament.

 

Obiective şi priorităţi de acţiune pentru anul 2023.

 

  • Stabilirea de activități concrete pentru combaterea criminalităţii şi creşterii siguranţei cetăţeanului, în raport cu evoluția situației operative;

 

  • Eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracționalității;

 

  • Valorificarea la maxim a potenţialului uman, logistic şi financiar;
  • Îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale şi continuarea activităţilor comune cu toate structurile cu atribuţii în domeniu;
  • Realizarea dotărilor din fondurile atrase, îmbunătăţirea dotării materiale (spaţii de lucru, tehnică şi autoturisme);
  • Creșterea gradului de pregătire profesională a polițiștilor.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO&VIDEO: Micuții din clasa pregătitoare step by step ,,Raze de lumină”, de la Liceul Tehnologic ,, Ștefan cel Mare și Sfânt” , Vorona, au sărbătorit 100 de zile de școală

Publicat

Publicitate

La Liceul Tehnologic ,, Ștefan cel Mare și Sfânt” , Vorona, Botoșani, cei mai mici dintre cei mici, elevii din clasa pregătitoare step by step ,,Raze de lumină”, au sărbătorit 100 de zile de școală.

Cei douăzeci și trei de pitici, împreună cu doamnele învățătoare, Gabriela Ivancov și Șchiopu Mariana, au pregătit cu migală și bucurie multe lucruri interesante: poezii, cântece, colecții cu cate o sută se obiecte, unele mai interesante decât celelalte, dar și foarte multe fotografii din cele o sută de zile de școală. Copiii au fost recompensați cu diplome și cărți, iar Mickey , prietenul lor, i-a îndulcit cu un tort delicios. Au fost alături de copii și domnii directori, prof. Ligia Marica și prof. Lupu Daniel, care au sprijinit buna desfășurare a acestui even…

La Liceul Tehnologic ,, Ștefan cel Mare și Sfânt” , Vorona, Botoșani, cei mai mici dintre cei mici, elevii din clasa pregătitoare step by step ,,Raze de lumină”, au sărbătorit 100 de zile de școală. Cei douăzeci și trei de pitici, împreună cu doamnele învățătoare, Gabriela Ivancov și Șchiopu Mariana, au pregătit cu migală și bucurie multe lucruri interesante: poezii, cântece, colecții cu cate o sută se obiecte, unele mai interesante decât celelalte, dar și foarte multe fotografii din cele o sută de zile de școală. Copiii au fost recompensați cu diplome și cărți, iar Mickey , prietenul lor, i-a îndulcit cu un tort delicios. Au fost alături de copii și domnii directori, prof. Ligia Marica și prof. Lupu Daniel, care au sprijinit buna desfășurare a acestui eveniment. Părinții au dat dovadă de foarte multă responsabilitate, implicându-se în pregătirea tuturor activităților.

O sută de zile de școală reprezintă doar un pas în lumea minunată a cunoașterii. Vor urma nenumărate zile de școală , iar ,,razele de lumină ” se vor înțelepți din ce in ce mai mult, pentru a deveni oamenii mari de mâine.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Bilete şi abonamente cu reducere de 90% pentru studenți, prin aplicaţia disponibilă pe site-ul CFR Călători

Publicat

Publicitate

Studenţii îşi pot cumpăra online, de miercuri, bilete şi abonamente cu reducere de 90% prinplicaţia disponibilă pe site-ul CFR Călători, scrie alba24.ro. De astăzi, 5 martie 2025, CFR Călători pune la dispoziția studenților posibilitatea cumpărării online de bilete și abonamente cu reducere 90% prin aplicația disponibilă pe site www.cfrcalatori.ro sau descărcabilă pe dispozitive mobile (smartphone, tabletă etc.), precum și de la automatele de vânzare kiosk din stațiile de cale ferată.

Biletele și abonamentele cu reducere de 90% se emit pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat, în condițiile prevăzute la art. XXIX alin. (1) a OUG nr. 156/2024, pe baza ID student, eliberat pentru confirmarea calității de student și a rutei pentru care beneficiază de reducere.

Pentru obținerea ID student este necesar ca studenții să se prezinte o singură dată la orice casă de bilete în timpul programului de lucru, cu actul de identitate și legitimaţia de student pentru reducere la transport.

În tren, studenții vor prezenta legitimația de călătorie cu reducere (bilet, abonament) și legitimaţia de student pentru reducere la transport.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site www.cfrcalatori.ro la secțiunea Trafic intern/ Facilități/ Reduceri pentru studenți sau de la personalul nostru de la casele de bilete din stațiile de cale ferată și de la agențiile de voiaj, a precizat miercuri seară, CFR Călători.

Informații despre circulația trenurilor:

Publicitate
  • la telefon 0219521 – INFO CFR (trafic intern).
  • la numerele de telefon din stațiile CFR publicate pe www.cfrcalatori.ro la secțiunea INFORMAȚII TELEFONICE – https://www.cfrcalatori.ro/informatii-telefonice/
    în aplicația TRENUL MEU (https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Itineraries), se introduce numărul exact al trenului în căsuţa indicată şi click pe Informații tren. Se obțin informaţii în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staţionare în următoarea gară şi timpul estimat de sosire.
  • pe site-ul companiei www.cfr.ro sunt funcționale și actualizate permanent camerele web din gările București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor.
  • pe site-ul www.cfrcalatori.ro la Mers tren trafic intern.
  • de la personalul nostru din staţii.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (331)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

BONUS  PASTOR: Model epic propus de criticul şi istoricul literar Dan Mănucă în „Lectură şi interpretare” şi care reprezintă „o propunere autohtonă, întemeiată pe argumente specifice, propunere făcută în epoca atât de dramatică de după înfrângerea paşoptismului. De fapt ar reprezenta ceea ce a mai rămas şi ceea ce s-a transformat din specificul nostru”;

DOUĂMIISMUL  CA  MOMENT  SINGULAR:  În revista „Apostrof” nr. 1 din 2017,  Emanuel Modoc  are un punct de vedere: „Douămiismul reprezintă, în contemporaneitate, un moment singular: nu există, în momentul de faţă, nici un raport de antagonism generaţional cu acesta.  Douămiismul – fie că a fost emulat în proiect de căutare a propriei individualităţi, fie că a fost de-a dreptul reiterat în imediat următoarea paradigmă de creaţie – nu a existat nici un moment în care acesta să fie contestat din raţiuni de legitimitate estetică. Chiar dacă poezia aşa-numită „postdouămiistă” (termen pe care nu l-aş recomanda tocmai pentru că douămiismul este considerat, pe bună dreptate, ultima generaţie de creaţie din literatura română) este deosebit de activă şi proteică, glisând între acalmie meditativă, nerv post-avangardist, nou ruralism şi postumanism deopotrivă, aceasta şi-a îmbrăţişat precursorii  imediaţi, găsind în ei modele de referinţă pentru raportarea la realităţile sociale ale spaţiului autohton postcomunist.  În acest context, reciclările neoexpresioniste sau biografist-minimaliste din producţiile apărute în acest deceniu au dat măsura influenţei generaţiei douămii în aceeaşi măsură în care au făcut-o  şi despărţirile faţă de milenarism (şi aici mă refer nu la o  detaşare violentă faţă de precursori, cât la prezenţa vădită a exerciţiului mimetic „de probă”, prin care poezia ultimilor cinci-şase ani şi-a dobândit o oarecare autonomie” ;

Publicitate

BUTADA  MEDIULUI  ACADEMIC:  Am găsit-o preluată, în „Dilema veche” nr. 681 din 9-15 martie 2017,  de prorectorul Universităţii Bucureşti,  Liviu Papadima: „Noi suntem plătiţi pentru ce predăm şi promovaţi pentru ce cercetăm”;

OBSERVAŢIA  LUI  BELU  ZILBER:  „La noi comunismul este o combinaţie de stalinism şi Caragiale”;

ADÂNCIMEA  ARTISTICĂ  SUSKIND:  Vine de la Patrik Suskind care, într-o povestire din tinereţe, pune problema ADÂNCIMII  ARTISTICE. Povestirea  se găseşte prezentată de Ioana Pavelescu într-un eseu din „România literară” nr. 25 din 1998: „O tânără pictoriţă de talent citeşte într-o cronică a unui critic de artă că pânzele ei n-ar avea adâncime. Iniţial nu dă nici o importanţă acuzei, pe care de altfel n-o înţelege dar, cum rezerva se va repeta, pictoriţa încearcă să afle ce înseamnă adâncime. Studiază cu atenţie pânzele unor artişti celebri, vizitează expoziţii, încearcă să picteze altfel de cât o face până atunci, dar nimic nu-i mai reuşeşte. Un bărbat care o place fuge de ea când pictoriţa îi mărturiseşte că n-are adâncime. Tânăra intră într-o criză de creaţie din care nu va mai ieşi. Începe să bea, renunţă la pictură după ce a mânjit nenumărate pânze şi în final se sinucide aruncându-se de pe o clădire de zece etaje. Criticul care schimbase, inconştient, destinul pictoriţei va deplânge moartea unei tinere „promisiuni”, descoperind acum adâncimea în pânzele rămase în atelier”. Conceptul se atribuie artiştilor care tot caută „…un secret al operei de artă şi care îi va rămâne pentru totdeauna neînţeles, depărtat, necunoscut. Nu are acces la el  pentru că îl vrea explicit, tradus în termeni concreţi, de reţetă”;

LEGILE  DISCURSULUI  DIARISTIC: 

  1. a) Legea Eugen Simion: „să fie fragmentar, intermitent, adică să aibă confesiuni fără legătură una cu cealaltă”;
  2. b) Legea Maurice Blanchot (a calendarităţii): „să se respecte calendarul”;
  3. c) Legea simultaneităţii: „timpul trăirii” să fie sincronizat cu „timpul mărturisirii”, altfel devine memorialistică”;
  4. d) Legea Roland Barthes (a sincerităţii): „sinceritatea diaristului trebuie să fie o exigenţă”;
  5. e) Legea relaţiei autor – narator – personaj: „să fie una şi aceeaşi persoană”;

 

REGULA DE AUR A UNUI ROMAN:  Am întâlnit-o enunţată de Mihai Zamfir în „România literară nr. 5 din 2020:  „Or, o regulă de aur rareori aplicată mi se pare a fi aceea că respectivul alter ego din roman nu trebuie niciodată exaltat şi dat ca exemplu. Cu cât el va fi un martor mai şters şi eventual mai „negativ”, cu atât romanul va ieşi mai bun”;

CAMPIONATUL MONDIAL DE MINCIUNI:  Există aşa ceva şi se ţine anual, la 15 noiembrie, în staţiunea turistică Wasdale din Marea Britanie. În „Adevărul” din 17 XI 2003 se spune: „Organizarea concursului a fost inspirată de povestirile lordului Will Roston, proprietar al hanului Bridge, care susţine că are în ograda sa un vultur năzdrăvan, mare cât o casă. El nu pierdea niciun prilej în care să nu spună că vulturul lui poate anihila orice duşman cât ai clipi, că poate trece cu uşurinţă peste toate clădirile din sat, ba chiar că are darul vorbirii”. Politicienii şi avocaţii nu sunt acceptaţi în concurs.

 

VISUL LUI HENRIC AL IV-LEA:  A fost prefigurat acum 400 şi ceva de ani: „Visul meu este ca fiecare francez să aibă, duminica, o găină în oală”.

 

 

IMORALITATEA MORALEI PARŢIALE:  Observaţia aparţine cunoscutului scriitor şi ziarist Cristian Tudor Popescu (CTP) şi am întâlnit-o în „Adevărul” din 28 noiembrie 2003 în formularea: „MORALA PARŢIALĂ POATE NAŞTE ORICÂND IMORALITATE”. Ea a fost făcută atunci când, referindu-se la CNSAS, Andrei Pleşu, membru în comisia amintită, a ţinut să precizeze: „nu suntem vidanjori morali ai societăţii”. De aceea, continuă CTP, „de la bun început, fiinţarea CNSAS este moralmente ilogică. Sancţionăm măciuca şi accesoriile ei, cât priveşte pe cei care o ţineau în mână, nu e treaba nostră”. Adică, CNSAS sancţionează securitatea (măciuca) şi nu şi comunismul (cel care ţinea măciuca în mână).

 

 

 

ŢARA LUI GUFI:  Ţară inventată de dramaturgul Matei Vişniec în piesa sa cu acelaşi nume. Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, descrie astfel această „ţară”: „….este una a orbilor, condusă de un văzător, Gufi, în preajma căruia se află un chior, Lulu, cu statut de clovn. Supuşii au fost obligaţi de suveran să nu vadă, acesta având intenţia pretins nobilă de a-i feri de deziluzii. Pentru a constrânge populaţia ţării la orbire, Gufi a desfiinţat culorile, acoperind printre altele picturile murale din palat cu o tencuială pământie”.

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Arta… la feminin”, ediția a VI-a, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 8-29 martie 2025, în spațiul in, Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția națională ,,Arta… la feminin”. Invitata de onoare a evenimentului este artista Marinela Măntescu Isac, membru U.A.P.R. București.

Expoziția, ajunsă la cea de-a VI-a ediție, este organizată de Societatea Culturală ,,Expo-Art” Botoșani și este dedicată doamnelor artei românești contemporane. Evenimentul are rolul de a aduce pe simeze cele mai recente lucrări de artă vizuală semnate de artiste din diverse școli și generații din întreg arealul românesc, dar și de a valorifica expozițional patrimoniul valoros deținut de instituția muzeală botoșăneană.

Din 2020, de la debutul evenimentului, fiecare ediție a fost dedicată unei artiste ale cărei lucrări se regăsesc în pinacoteca botoșăneană. Ediția din acest an este dedicată artistei Ligia Macovei (1916-1998), cunoscută pictoriță și graficiană, care s-a afirmat pe scena graficii românești cu desenele realizate pentru ilustrarea liricii eminesciene. A avut o contribuție însemnată și la ilustrarea versurilor lui Tudor Arghezi, cele mai reprezentative creații de acest fel figurând în volumul „Poeziiˮ (Editura Minerva, 1970).

Artista a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din 1956. De-a lungul carierei, a avut expoziții personale la: Roma, Galleria Penelope (1962); Teheran, Galeria de Artă Negar (1964), cu aproximativ 80 de lucrări de pictură în ulei, guașă și desene în tuș; Viena, Künstlerhaus (1965); Tunis, Galeria I Information (1975). A participat și la numeroase expoziţii de grup organizate în străinătate.

Ligia Macovei a fost conferenţiar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar în 1958 a îndeplinit funcţia de delegat permanent al Republicii Populare România pe lângă UNESCO (Paris), fiind numită şi comisar al pavilionului românesc la cea de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. În 1964, a primit o menţiune specială la târgul de Carte de la Leipzig, pentru volumul ilustrat ,,Poeziiˮ, de Mihai Eminescu.

Pe simeze, alături de lucrări semnate de Ligia Macovei, vor fi expuse peste 90 de opere realizate în diverse tehnici: pictură, grafică, tehnică mixtă, dar și artă decorativă, artă textilă și fotografie, cu o tematică ce cuprinde toate genurile, de la arta figurativă (portret, peisaj, natură statică, compoziții) la arta abstractă. Lista artistelor participante va completa ulterior afișul.

Publicitate

În cadrul vernisajului, care va avea loc sâmbătă, 8 martie 2025, ora 11.30, cei prezenți vor putea audia un minirecital de vioară, susținut de Alesia Șchiopu și Maria Roman, eleve la Liceul de Artă ,,Ștefan Luchianˮ din Botoșani. Curatorii evenimentului: Ana Coșereanu și Liviu Șoptelea.

Intrarea la vernisaj și în perioada vizitării expoziției este gratuită.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending