Connect with us

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, la ceas de bilanț

Publicat

Publicitate

În anul 2022, activitatea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului general al Poliției Române, respectiv creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.

 

Principalele direcții de acțiune au vizat organizarea activităților preventive, operative și de investigare, în vederea reducerii infracțiunilor contra persoanei și a patrimoniului, a celor de la regimul armelor, explozivilor și substanțelor periculoase, a delictelor silvice și a infracționalității economico-financiare.

 

În contextul declanșării conflictului armat îm Ucraina și având în vedere problematica întâmpinată, de la debutul acestuia și până în luna decembrie 2022, au acționat, în medie, zilnic,  peste 50 de polițiști,  aceștia fiind angrenați atât în activități de sprijin a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (în proximitatea punctelor de trecere a frontierei Stânca-Costești și Rădăuți-Prut), în misiuni operative contextualizate (filtre, acțiuni punctuale etc.), cât și în proximitatea centrelor de cazare temporară a cetățenilor ucraineni.

 

Publicitate

MANAGEMENTUL RESURSELOR INSTITUŢIONALE

 

În ceea ce priveşte politica de personal desfăşurată la nivelul inspectoratului, precizăm că la 31 decembrie 2022 statul de organizare era încadrat în procent de 78,45% astfel: 77,61% la ofiţeri, 78,97% la agenţi şi 73,91% la personalul contractual. În cursul anului au încetat raporturile de muncă cu unitatea 48 de poliţişti şi au venit în unitate 56 de poliţişti.

 

 

Activități desfășurate pentru deservirea comunității

 

În perioada analizată, în vederea constituirii dispozitivelor pentru menținerea ordinii publice, la nivelul județului, au fost folosiți, în medie, zilnic, 135 de polițiști, care au acționat în patrule independente și mixte, cu efective de jandarmi și poliție locală.

 

Pe parcursul anului, au fost organizate 6 razii, 264 de acțiuni cu efective mărite, 1.131 de controale directe și 179 de participări la misiuni de ordine cu prilejul adunărilor publice pe raza județului, acțiuni în cadrul cărora au fost constatate 1.035 de infracțiuni.

 

De asemenea, în perioada vizată, polițiștii care au acționat în cadrul dispozitivelor de menținere a ordinii și siguranței publice au intervenit la 16.561 de evenimente, dintre care 13.254 de apeluri semnalate prin SNUAU 112, în urma intervențiilor fiind aplanate 3.408 de stări conflictuale, dintre care 1.606 de conflicte intrafamiliale.

 

Totodată, în anul 2022, au fost reținute 243 de persoane, față de 115 dintre acestea fiind dispusă arestarea preventivă.

 

Prevenirea criminalității

 

În anul 2022, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, prioritățile în domeniul prevenirii criminalității au vizat prevenirea infrațiunilor contra persoanei, contra patrimoniului și a criminalității informatice.

 

Astfel, la nivelul întregului județ, în cadrul  programelor de prevenire „Programul de prevenire a infrac țiunilor contra persoanei”( dispariții de copii, agresiuni sexuale, violență domestică, victimizarea minorilor)”, „Programul de prevenire a infracțiunilor contra patrimoniului – prevenirea furturilor din locuințe, înșelăciunilor și a furturilor din genți/buzunare”, „Programul de prevenire a criminalității informatice”  și a  campaniilor  derulate (,,Atingeri Nedorite” , “Dincolo de aparențe”, „Vacanță în siguranță”, „Vacanța  s-a terminat ! Sunteti pregătiți de un nou început”, „Zilei Europene de prevenire a furturilor din locuințe”, „Eroii Internetului ”), polițiștii au organizat 367 de activități preventive care au avut 12.930 de beneficiari.

 

Activităţile preventiv-educative şi de antivictimizare a populaţiei au avut un caracter continuu şi interactiv, s-au desfăşurat în spaţiul public, în unităţile de învăţămant preuniversitar, la sediile/locaţiile diferitelor entităţi/asociaţii/organizaţii de drept public/privat, organisme ale administraţiei publice locale, fiind desfăşurate în cooperare şi cu alte structuri M.A.I. cu atribuţii pe această linie.

 

Criminalitatea stradală

 

În cursul anului 2022, au fost sesizate 1447 de infracțiuni stradale, acestea reprezentând 14,63% din totalul infracțiunilor sesizate.

 

După locul de comitere, 942 de infracțiuni au fost comise în mediul urban, iar 505 infracțiuni au fost comise în mediul rural, iar după momentul comiterii, 881 de infracțiuni au fost comise ziua, iar  566 de infracțiuni au fost comise noaptea.

 

Ponderea (47,82%) infracţiunilor comise în mediul stradal este deținută de infracţiunile de lovire și alte violențe (692), urmate de infracțiunile de amenințare (121) și cele de furt din auto (68).

 

Prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

În anul 2022, au fost înregistrate peste 1.300 de fapte de violență în familie, 516 dintre acestea, reprezentând 38% din total, au fost comise în mediul urban și 837, reprezentând 61,8% din total, au fost comise în  mediul rural, iar 1.187 de infracțiuni, reprezentând 87,7% din infracționalitatea sesizată pe acest segment, au fost comise la domiciliu și 166 de infracțiuni au fost comise în spaţiul public.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 371 de ordine de protecție provizorii, în creștere față de anul 2021, când au fost emise 296 de ordine de protecție provizorii.

 

În funcție de mediul în care au fost emise, 162 de ordine de protecție provizorii, reprezentând un procent de 43,6% din total, au fost emise în mediul urban ( 161 în anul 2021), iar 209 ordine de protecție provizorii, reprezentând 56,3% din total, au fost emise în mediul rural (135 în anul 2021).

 

Din cele 371 de ordine de protecție provizorii emise, 369 au fost confirmate de către procuror ( 281 în anul 2021) iar 165 au fost transformate în ordine de protecție ( 138 în anul 2021).

 

Siguranţa traficului rutier

 

În  vederea  prevenirii  și  combaterii  principalelor  cauze  frecvent  generatoare  de  accidente  ruitere,  cât  și  pentru  îmbunătăţirea  stării  de  ordine  și  disciplină  în  trafic,  la  nivelul  întregului  județ, polițiștii rutieri  au  executat  254  de acţiuni, dintre care 203 cu  efective  proprii  şi 51 în  colaborare  cu  alte  instituţii  ori  reprezentanţi  ai  societăţii  civile.

 

Acţiunile organizate au vizat, în special, viteza  nelegală, consumul de alcool, indisciplina  pietonală, nefolosirea centurii de siguranţă și legalitatea transportului de mărfuri și persoane.

 

În cadrul acțiunilor organizate au fost descoperite (sesizate) şi instrumentate 828 de infracțiuni,  dintre  care 489 la  regimul  circulației  și  339  de  altă  natură, şi au fost constatate şi sancţionate 23.038 de abateri contraventionale la regimul circulaţiei.

 

De asemenea au fost reținute 3.406  permise  de  conducere (+879), din care 2.893  (+782) în  vederea  suspendării  exercitării  dreptului  de  a  conduce autovehicule, 211 (+41) permise de conducere  au fost  anulate, iar 116 (+84) permise au fost retrase din motive medicale. De asemenea s-a  procedat la  retragerea  temporara  a  unui număr de 1038 (+126)  de certificate  de înmatriculare.

 

În perioada analizată, pe raza judeţului Botoşani s-au produs 398 (-21) de accidente rutiere soldate cu victime omenești 20 (-18) de persoane decedate, 64 (+1) de persoane rănite grav şi 390(-18) de persoane rănite uşor.

Principalele trei cauze de producere ale accidentelor de circulaţie cu victime sunt:

  • abaterile comise de pietoni : 16 accidente
  • abaterile comise de bicicliști: 14 accidente
  • conducerea sub influența alcoolului: 11 accidente

 

 

Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii

 

Conform conceptului de organizare a activităţii de ordine publică în mediul urban, poliţiştii de proximitate  au desfășurat 367 de activități în comunitate, 533 de verificări pe linia evidenţei populaţiei, 110 pe linia deţinătorilor de arme, 102 pe linie de evidenţă militară, 222 de activitaţi pe linia executării mandatelor de aducere şi au participat la 46 de acţiuni punctuale sau măsuri de ordine de pe raza de competenţă.

 

În perioada de referință, polițiștii de proximitate au constat 52 de infracțiuni în flagrant delict și au soluţionat 1303 de dosare penale, 1.022 de reclamaţii, petiţii şi sesizări, au consiliat 509 persoane și au pus în aplicare 162 de ordine de protecție.

 

Criminalitatea contra patrimoniului

 

Infracţiunile contra patrimoniului, reprezintă un procent de 37,29% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul I.P.J. Botoșani și înregistrează o creștere de 5,3%, creștere înregistrată atât în mediul urban cu 6% cât și în mediul rural cu 4,3 % , însă valoarea înregistrată în anul 2022 este cu 11,2% mai mică decât media ultimilor 5 ani.

 

Ponderea infracțiunilor contra patrimoniului este deținută de infracțiunile de furt, infracțiuni care înregistrează o creștere de 5,6% .

 

Analiza situaţiei operative şi a fenomenului infracţional a scos în evidenţă faptul că, față de perioada de referință, în anul 2022, numărul furturilor din locuințe a scăzut cu 38,69%, atât în mediul urban cât și în mediul rural, în timp ce furturile din societăți comerciale cresc cu +29,60%, creștere înregistrată atât la furturile din societăți comerciale prevăzute cu sisteme de pază și alarmare, cât și la furturile de pe rafturi.

 

Infracțiunile de tâlhărie înregistrează o scădere de 2,8%, scădere înregistrată în mediul rural.

 

Regimul armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase

 

În anul 2022, au fost desfăşurate activităţi în cadrul a 6 planuri de acţiune, fiind executate 59 de acţiuni și 298 de controale la persoane fizice și juridice și 31 de activități de cooperare cu alte instituții/organisme cu atribuții în domeniul fondului cinegetic sau entități publice de aplicare a legii, au efectuat 298 de controale pe linie de arme-muniții, explozivi și substanțe periculoase și 22 percheziții domiciliare.

 

În activităţile menţionate au fost atrase în sistem integrat, forţe din cadrul A.J.V.P.S., I.T.M., D.S.P.,  autorităţilor silvice sau ale Gărzii de Mediu.

 

În cadrul acţiunilor şi controalelor au fost constatate 102 infracţiuni şi aplicate 41 de contravenţii, în cuantum de 38.000 de lei. De asemenea, în cadrul dosarelor penale instrumentate, au fost indisponibilizate, în vederea cercetărilor, 31 de arme dintre care 9 letale și 22 neletale, 2034 de elemente de muniții, un autoturism, 282 de kilograme de carne de vânat,  656 de kilograme de articole pirotehnice, 8.500 de kg de îngrășământ și 35.000 de kilograme de deșeuri nepericuloase.

 

Totodată, au fost suspendate 2 permise de armă, iar în cazul a 96 de persoane s-a dispus anularea dreptul de deţinere, port şi folosire arme.

 

Criminalitatea economico-financiară

 

În corelare cu măsurile cu efect în plan social și economic, marcate de unele măsuri de relaxare a unor activități ale agenților economici, se constată o ușoară scădere a numărului infracțiunilor sesizate cu 1,06% .

 

Cele 640 de sesizări economice înregistrate reprezintă 6,47% din totalul sesizărilor penale la nivel de inspectorat, infracţiunile economice pentru care a fost continuată urmărirea penală pe persoană, reprezintă 6,08%, iar 8,75 % din sesizările de natură economico-financiară au ca obiect infracţiuni de contrabandă cu ţigarete.

 

În cursul anului 2022 au fost înregistrate, în acest domeniu, 310 dosare penale, fiind soluționate 366 de cauze penale, dintre care, 54 cu propunere de trimitere în judecată. Prin activitățile desfășurate, a fost recuperat un prejudiciu total în valoare de 1.683.030 de lei.

 

Totodată, au fost dispuse 5  măsuri preventive.

 

În ceea ce privește evaziunea fiscală au fost înregistrate 30 de dosare penale, dintre care, 10 prin sesizare din oficiu și au fost soluționate 42 de cauze penale. A fost recuperat un prejudiciu total de 1.578.910 lei.

 

La regimul produselor accizabile și a fraudelor vamale au fost înregistrate 105 dosare penale, fiind soluționate 198 de cauze penale, dintre care, 51 cu propunere de trimitere în judecată.

 

Totodată, au fost indisponibilizate 1.093.340 de țigarete provenite din contrabandă.

 

În anul 2022, în urma activităţilor preventive şi a verificărilor directe efectuate,  au fost puse în aplicare 67 de mandate de percheziție domiciliară, au fost constatate 152 de infracțiuni prevăzute de Codul Penal și legi speciale, au fost aplicate 228 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 938.315 de lei și au fost indisponibilizate, în vederea confiscării speciale, bunuri și numerar în valoare totală de 1.301.366 de lei ( țigarete, produse susceptibile de a fi contrafăcute și material lemnos).

 

Infracţionalitatea în domenii specifice

 

Pe linia prevenirii şi combaterii faptelor ilegale îndreptate împotriva pădurii şi a personalului silvic, în scopul menţinerii integrităţii fondului forestier naţional, au fost organizate 112 controale pe linia depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos și 154 de controale pe linia transportului materialului lemnos fiind verificate 536 de obiective, activități în care au fost implicaţi toţi partenerii instituţionali de la nivelul judeţului (Garda Forestieră, Direcţia Silvică, A.N.A.F. şi Garda de Madiu).

 

În cadrul activităţilor menţionate au fost constatate 99 de contravenţii la legislaţia silvică, aplicându-se amenzi în valoare de 76.000 de lei, s-a dispus confiscarea a 161 de metri cubi material lemnos, în valoare de peste 78.000 mii de lei şi au fost înregistrate 138 de dosare penale.

 

Pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, cu implicarea partenerilor instituţionali (A.N.P.A., Garda de Mediu, A.N.A.F., D.S.V.S.A.) au fost organizate şi executate 159 de controale pe cursurile de apă şi amenajări piscicole, fiind de asemenea controlate 166 de obiective (societăţi comerciale, pieţe).

 

În cadrul acțiunilor și controalelor desfășurate au fost aplicate 95 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 12.700 de lei, iar ca măsură complementară, au fost confiscate 131,8 kilograme de pește și 50 de plase monofilament.

 

Obiective şi priorităţi de acţiune pentru anul 2023.

 

  • Stabilirea de activități concrete pentru combaterea criminalităţii şi creşterii siguranţei cetăţeanului, în raport cu evoluția situației operative;

 

  • Eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracționalității;

 

  • Valorificarea la maxim a potenţialului uman, logistic şi financiar;
  • Îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale şi continuarea activităţilor comune cu toate structurile cu atribuţii în domeniu;
  • Realizarea dotărilor din fondurile atrase, îmbunătăţirea dotării materiale (spaţii de lucru, tehnică şi autoturisme);
  • Creșterea gradului de pregătire profesională a polițiștilor.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Măsuri pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale în stațiile de cale ferată și în trenurile de călători

Publicat

Publicitate

În perioada 13 – 14 mai 2025, la nivel național, polițiștii Direcției de Poliție Transporturi au acționat pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, prevenirea și combaterea faptelor ilicite în stațiile de cale ferată și în trenurile de călători.

În cadrul acțiunii, au fost efectuate efectuate verificări în 481 de stații de cale ferată și 554 de trenuri de călători, fiind legitimate 3.873 de persoane.

Pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 488 de sancțiuni contravenționale, dintre care 201 la Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, 5 la Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, 87 la H.G. nr. 203/1994, pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române și 195 la alte acte normative, valoarea totală a contravențiilor aplicate fiind de 210.080 de lei.

Exemple:

1. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București- Serviciul Județean de Poliție Transporturi Călărași, împreună cu jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași și reprezentanți ai D.S.V.S.A., au desfășurat activități în municipiile Oltenița și Călărași.

În urma unui control efectuat la o societate comercială, într-un spațiu de depozitare, tip cameră frigorifică, erau deținute, în vederea comercializării, 160 de kilograme de pește din speciile crap și somn, aflate într-o stare improprie consumului și fără documente de proveniență.

Publicitate

Cantitatea de pește a fost ridicată și predată, în vederea distrugerii.

În cauză, a fost întocmit doar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate sau cu perioadă de valabilitate depășită și comercializarea fără documente de proveniență a peștelui și a altor viețuitoare acvatice.

2. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Galați-Postul de Poliție Transporturi Feroviare Tecuci au fost sesizați de către un bărbat, cu privire la faptul că, la aceeași dată, acesta ar fi uitat rucsacul pe o bancă din zona gării, care conținea 2.400 de lei, un card bancar, precum și alte bunuri.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

În urma activităților desfășurate, a fost identificată o persoană, de 25 de ani, din orașul Mărășești, județul Vrancea, bănuită de săvârșirea infracțiunii, rucsacul fiind recuperat.

3. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Iași – Serviciul Județean de Poliție Transporturi Suceava au desfășurat activități împreună cu polițiștii Biroului Imigrări Suceava.

În urma activităților desfășurate, polițiștii au depistat un cetățean străin, constatându-se faptul că acesta nu are drept de ședere legală pe teritoriul României.

A fost dispusă măsura deciziei de returnare cu plecare voluntară cu termen de 15 zile și sancționarea contravențională a acestuia, conform O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor.

4. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov- Biroul de Siguranță Publică și Protecția Călătorilor Brașov au depistat o minoră, plecată voluntar, dintr-un complex, din localitatea Turnu Roșu, județul Sibiu.

Persoana depistată a fost predată reprezentanților din cadrul complexului.

5. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Craiova-Posturile de Poliție T.N. și T.F. Turnu Măgurele au depistat un bărbat, de 52 de ani, din comuna Izbiceni, județul Olt, care transporta 2,5 mc material lemnos, pentru care deținea un aviz de însoțire, în format letric, prezentând suspiciuni de fals.

În urma verificărilor efectuate, s-a constat faptul că bărbatul ar fi întocmit avizul în fals, fără să-l înregistreze în aplicația SUMAL, și și-ar fi însușit contravaloarea materialului lemnos, respectiv 1.200 de lei.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și fals intelectual, cantitatea de material lemnos fiind ridicată, în vederea confiscării.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 39 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Sunați la 112, dacă aveți informații

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 39 de ani, din municipiul Botoșani, care astăzi dimineață, a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu a putut fi contactat de familie.

Olaru Petru Iulian are următoarele semnalmente: 1,80 m înălțime, aproximativ 85 de kg, ochi calrui, păr șaten.

Vestimentația cunoscută: Tricou verde, pantaloni de culoare închisă.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Șefii RAR din toate județele, convocați în ședință tehnică: Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programări

Publicat

Publicitate

Directorul Registrului Auto Român, Mihai Alecu, a convocat o ședință tehnică de lucru cu cei 41 de conducători ai reprezentanțelor județene, într-un demers cu miză managerială și strategică.”, scrie alba24.ro.

Scopul principal: identificarea soluțiilor concrete pentru reducerea timpilor de așteptare la programările RAR și îmbunătățirea performanței generale.

„Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programarea activităților la Registrul Auto Român”, a subliniat directorul Mihai Alecu în cadrul reuniunii.

În prezent, timpii de așteptare variază considerabil între reprezentanțe — de la o săptămână în unele cazuri, până la 30 de zile în altele.

RAR recunoaște nemulțumirea clienților și anunță că ia măsuri urgente pentru îmbunătățirea situației.

Printre măsurile ce vor fi aplicate începând chiar de săptămâna viitoare se numără:

Publicitate
  • Fluidizarea fluxului de distribuție a programărilor
  • Gestionarea eficientă a neprezentărilor
  • Anticiparea perioadelor aglomerate
  • Construirea de linii de lucru suplimentare
  • Optimizarea resurselor umane

Totodată, șefii tehnici ai RAR au prezentat rapoartele de prestație ale fiecărei reprezentanțe, analizând indicatorii de performanță ai inginerilor, și au stabilit o abordare diferențiată pentru fiecare structură teritorială în parte.

Un alt punct abordat a fost identificarea și gestionarea mai eficientă a autovehiculelor blocate de poliție în sistem, cazuri care necesită un timp de operare mai lung.

RAR subliniază că face eforturi constante pentru îmbunătățirea relației cu clienții, punând accent pe interacțiunea directă dintre aceștia și ingineri. În plus, conducerea reafirmă politica de „zero toleranță la orice tip de faptă de corupție”, ca principiu ferm al instituției.

Întâlnirile de acest tip între conducerea centrală și șefii reprezentanțelor teritoriale sunt considerate esențiale pentru analiza obiectivă a activității, schimbul de informații și dezvoltarea de soluții aplicabile în teren.

RAR informează, de asemenea, că în această perioadă numărul de autovehicule care se prezintă la programări a crescut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară pentru capacitatea operațională a instituției.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Publicat

Publicitate

Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.

Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.

Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.

După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.

Schimbare firească, dar curajoasă

Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani  de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.

Publicitate

Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.

Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis,  în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.

Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.

„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri  să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a  spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.

„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.

Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.

Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”

O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”

Obiceiul locului

La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.

Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.

În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat!  Adevărat a înviat!”

La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.

   

oplus_0

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending