Publicitate

Evaluarea naţională la finalul clasei a IV-a începe marţi cu proba la limba română, conform calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Miercuri va avea loc proba la matematică, iar elevii din partea minorităţilor naţionale vor avea de susţinut joi proba la limba maternă.

Calendarul de administrare a evaluării naţionale la finalul clasei a VI-a (EN VI) are următoarea configuraţie: 28 mai – Limbă şi comunicare, respectiv 29 mai – matematică şi ştiinţe ale naturii.

Publicitate

Evaluarea naţională la clasa a II-a a avut loc săptămâna trecută.

Potrivit Ministerului Educaţiei, testele sunt elaborate de Centrul Naţional Pentru Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE), au un format asemănător evaluărilor internaţionale şi implică un nivel mediu de dificultate.

Durata alocată rezolvării este de 30 de minute pentru fiecare test administrat (EN II), respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat (EN IV şi EN VI).

Publicitate

Testele sunt evaluate în cadrul unităţilor de învăţământ de către comisiile de evaluare constituite la nivelul acestora, în termen de cel mult şapte zile de la data susţinerii ultimului test.

“Ca element de noutate pentru administrarea şi valorificarea rezultatelor înregistrate, colectarea datelor rezultate din evaluarea testelor scrise va fi realizată cu ajutorul unei noi aplicaţii digitale. Aceasta va permite, pe de o parte, colectarea datelor în condiţii de siguranţă şi de control optimizat al calităţii şi, pe de altă parte, va oferi comisiilor de evaluare acces la propriile date de evaluare ale elevilor şi va permite valorificarea rapidă şi flexibilă a acestora. Astfel, va fi facilitată realizarea rapoartelor clasei şi a raportului şcolii, fără eforturi birocratice suplimentare şi într-un timp mai scurt”, precizează Ministerul Educaţiei.

Rezultatele individuale obţinute la aceste evaluări nu se afişează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei.

Publicitate

Potrivit ministerului, rapoartele generate la nivelul unităţii de învăţământ pe baza acestor rezultate furnizează “argumente statistice de maximă importanţă şi relevanţă” pentru construirea măsurilor de valorificare a rezultatelor înregistrate la aceste evaluări naţionale, măsuri “focalizate” pe nivelul unităţii de învăţământ şi pentru beneficiarii serviciilor educaţionale: elevi, părinţi/tutori, cadre didactice, personal educaţional de sprijin etc. AGERPRES

Publicitate

România este repetentă la colectarea selectivă a deșeurilor, din perspectiva normelor europene, mai ales în mediul rural. Neîndeplinirea cerințelor UE arde grav la buzunare primăriile și în unele cazuri operatorii de salubritate. De vină este toată lumea, iar penalitățile sunt uriașe.Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România și-a asumat o țintă clară privind colectarea selectivă a deșeurilor. Practic, la anumite intervale de timp, prin reciclare, cantitatea de gunoi trebuie redusă drastic, tocmai pentru a diminua efectele deșeurilor asupra mediului. Astfel, gunoiul menajer trebuie separat de pet-uri, sticle și alte resurse reciclabile. De la teorie la practică este însă o cale lungă, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor Eurostat, România este codașă la nivelul Uniunii Europene privind colectarea selectivă a gunoiului. Targetul impus României de UE privind rata de reciclare este de 70% din 2025. Țara noastră abia atingea, în 2023, pragul de 13-14%.

Cea mai gravă situație este în mediul rural, acolo unde aproape nimeni nu respectă principiile, foarte simple, de altfel, ale colectării selective. La lipsa de informare și indiferența localnicilor se adaugă de multe ori și indiferența autorităților sau lipsa gestionării eficiente a platformelor de colectare a deșeurilor. Eșecul repetat al colectării selective, se dovedește a fi deosebit de costisitor pentru primăriile de la țară.

Publicitate

”Problema asta cu gunoiul ne arde de nu ne vedem„

În județul Botoșani sunt 71 de comune. În majoritatea lor există probleme privind colectarea selectivă a deșeurilor. Și asta în condițiile în care minimul de infrastructură a fost asigurat. Mai precis, în urmă cu aproximativ 11 ani, la nivelul Consiliului Județean, a fost elaborat un Plan Integrat de Management al Deșeurilor, tocmai pentru a încerca atingerea targeturilor impuse de Uniunea Europeană.

În mod concret, toate satele și orașele au fost dotate cu rampe pentru deșeuri, unde au fost aduse containere de culori diferite, speciale pentru categorii separate de deșeuri. Situația era departe de a fi rezolvată. Sătenii, în multe situații fără a fi informați corespunzător, aruncau gunoiul cum le venea la îndemână. Adică de-a valma, gunoi menajer la PET-uri, baterii și sticle la gunoi menajer și așa mai departe. Așa s-a ajuns la situația în care rata de reciclare este dezastruoasă. Iar primăriile plătesc scump pentru asta.

Edilul din Stăuceni, de exemplu, spune că anual penalitățile către Administrația Fondului de Mediu pot ajunge și la 30.000 de euro, pentru neîndeplinirea indicatorilor privind cantitatea de deșeuri.

Publicitate

„Pentru neselectare, comunele plătesc. De exemplu, noi plătim în jur de 10.000 – 12.000 de euro taxă pentru că nu reușim să selectăm gunoiul pentru fiecare comunitate. Problema asta cu gunoiul ne arde de nu ne vedem”, spune Cozmin Epuraș, primarul din Stăuceni.

Este vorba despre faptul că în fiecare an unitățile administrativ-teritoriale trebuie să reducă cantitatea de deșeuri, trimisă către depozitele județene, tocmai prin selectarea celor reciclabile. Diferența dintre targetul impus și cantitatea colectată de deșeuri, se impută primăriilor, inserează ADEVĂRUL.

„Vă dați seama că deșeurile menajere sunt mult mai grele. Să zicem, în jur de cinci kilograme o pungă de gunoi”, spun reprezentanții A.D.I. Ecoprocess.

Publicitate

Pe lângă penalitățile care rezultă din lipsa de colectare selectivă, mai sunt și amenzile de la Garda de Mediu, atunci când deșeurile sunt aruncate la întâmplare în rampă, dar mai ales în jurul ei. La Todireni, Primăria a fost amendată cu 70.000 de lei, în 2023, pentru depozitarea defectuoasă a gunoaielor.

„Toți cetățenii știu că există platforme unde pot duce gunoiul menajer, dar mai sunt care nu respectă acest lucru și aruncă în locuri nepotrivite. Ca să-l poți amenda trebuie să-l și prinzi”, spune Petru Toma, primarul din Todireni.

Vina este a tuturor

De vină pentru această situație sunt de vină aproape toți, de la cetățeni și până la autorități. Autoritățile centrale spun că sunt investiții mari în gestionarea deșeurilor, dar că acestea nu sunt utilizate.

Publicitate

„Deja s-au investit foarte mulţi bani în infrastructura de sortare, care de multe ori zace nefolosită, s-au investit foarte mulţi bani în infrastructura de tratare deşeuri biodegradabile, spre exemplu, acele unităţi de compostare care de multe ori zac nefolosite”, preciza, într-o conferință de presă anul trecut, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

De multe ori, autoritățile locale nu cer suficient tomberoane în rampă sau nu folosesc acele unități de compostare.

„Ne gândim la camere de supraveghere”, mai spune Petru Toma, primarul din Todireni.

Sursa: ADEVĂRUL

Publicitate

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este una dintre cele mai însemnate pentru creştini, întrucât împăratul Cons­tantin i-a eliberat pe aceştia de sub prigoana păgână prin Edictul de la Mediolanum din 313 şi toată activitatea sa, sub sfatul mamei sale, Elena, a fost una de protectorat faţă de noua religie. Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit nu doar eliberatorul creştinilor, ci şi protectorul lor.

Pri­mul împărat creştin din istorie, la îndemnul mamei sale, şi-a luat drept consilieri în treburile imperiale pe unii dintre episcopii vremii, aşezând în funcţii de conducere oameni care credeau în Hristos.  Convertirea lui Constantin cel Mare s-a petrecut în mod miraculos. I s-a arătat în vis crucea lui Hristos pe cer, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei scria în latină că în acel semn va învinge. Hristos i-a spus că îl va birui pe împăratul Ma­xenţiu – care se purta rău cu creştinii – dacă va însemna ostaşii cu acel semn. Când s-a trezit, împăratul a ordonat ca pe coifurile şi pe armele soldaţilor să fie făcut semnul crucii şi monograma lui Iisus Hristos.

Cu o armată de 20.000 de soldaţi a învins oastea de 150.000 a lui Maxenţiu.  Printre meritele lui Constantin cel Mare se numără convocarea primului Sinod Ecumenic. Sinodul s-a petrecut la Niceea, aproape de locul pe care împă­ratul a ridicat cetatea care îi poartă nu­mele, Constantinopol, în anul 325. La acest prim sinod care a reunit toţi episcopii creştini ai lumii au participat şi Sfântul Nicolae, Sfântul Spiridon al Tri­mitundei şi Sfântul Atanasaie al Alexandriei, care, împreună cu ceilalţi ierarhi populari, l-au pus la punct pe Arie, ereticul care răspândea o învăţătură greşită despre firea lui Hristos. Acolo, la Niceea, sfinţii părinţi au alcătuit prima parte a simbolului de credinţă, prin care măr­tu­risim că Hristos este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut”.

Publicitate

Lui Constantin i se datorează instituirea prin lege a sărbătorii duminicii ca zi de odihnă în tot imperiul. Tot el a dăruit bisericii casele imperiale de judecată, celebrele basilici de mai târziu, şi a scutit biserica de dări.  Constantin le-a restituit averile creştinilor persecutaţi şi a creat cadru legal pentru a fi îngrijiţi bătrânii, orfanii şi săracii, a dat legi care întăreau căsă­to­ria şi pedepseau adulterul şi violul, a in­terzis practica uciderii copiilor, care era una răspândită printre romanii păgâni în sacrificiile către zei.

Sfântul Constantin este ctitor alături de mama sa, Sfânta Elena, al Bisericii Învie­rii de la Ierusalim în 335, dar  şi  al  altor  biserici  în  Ierusalim,  Roma,  Nicomidia  şi Antiohia.  S-a  botezat  la  sfâr­şitul  vieţii,  la  începutul  lunii  mai,  şi a  murit  de  Rusalii,  la  22  mai,  în  acelaşi  an,  337.

Publicitate

Publicitate

Mersul la mare cu copiii în vacanță are numeroase efecte pozitive asupra sănătății lor, atât fizice, cât și mentale, relatează alba24.ro.
Vacanțele la mare oferă numeroase beneficii pentru sănătatea copiilor, dar este important să se ia măsuri de precauție pentru a proteja împotriva riscurilor asociate, cum ar fi expunerea excesivă la soare și riscul de înec.
O vacanță de vară bine planificată și monitorizată poate oferi o experiență de neuitat, plină de beneficii pentru sănătate și bunăstare.
Informația este detaliată într-o serie de ghiduri de sănătate publică privind activitatea fizică pentru copii, precum cele publicate de World Health Organization (WHO) și Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Importanța mersului la mare cu copiii este subliniată și de alte studii publicate în reviste precum Pediatrics și Journal of Physical Activity and Health.
De ce trebuie duși copiii la mare: Expunerea la Soare și Vitamina D
Beneficii: Expunerea moderată la soare ajută corpul să producă vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar.
Precauții: Este important să protejăm pielea copiilor de expunerea excesivă la soare prin utilizarea de protecție solară, purtarea pălăriilor și evitarea expunerii directe în orele de vârf.
Activitate fizică
Beneficii: Activitățile fizice la plajă, cum ar fi înotul, alergatul pe nisip, construirea de castele de nisip sau jocurile de plajă, contribuie la dezvoltarea musculară, coordonarea și sănătatea cardiovasculară.
Efecte: Aceste activități ajută la arderea caloriilor, menținerea unui stil de viață activ și dezvoltarea abilităților motorii.
Îmbunătățirea respirației
Beneficii: Aerul marin este mai curat și conține aerosoli salini. Aceștia pot avea efecte benefice asupra sistemului respirator, în special pentru copiii cu astm sau alte probleme respiratorii.
Efecte: Respirația aerului sărat poate ajuta la deschiderea căilor respiratorii, reducerea inflamațiilor și ameliorarea simptomelor respiratorii.
De ce trebuie duși copiii la mare: Relaxare și reducerea stresului
Beneficii: Sunetul valurilor și atmosfera relaxantă a mării pot avea efecte calmante. Contribuie la reducerea stresului și anxietății atât la copii, cât și la părinți.
Efecte: Un mediu relaxant poate îmbunătăți somnul, starea de spirit și poate reduce comportamentele agitate la copii.
Stimularea imunității
Contactul cu mediul natural, apa sărată și nisipul poate contribui la întărirea sistemului imunitar prin expunerea moderată la microbi benefici.
Efecte: Această expunere poate ajuta organismul să devină mai rezistent la anumite infecții și alergii.
De ce trebuie duși copiii la mare: Dezvoltare cognitivă și socială
Beneficii: Jocurile și explorările la plajă stimulează curiozitatea, creativitatea și abilitățile sociale ale copiilor.
Efecte: Interacțiunea cu alți copii și cu mediul natural contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și emoționale.
Calitatea somnului
Beneficii: Activitatea fizică intensă și relaxarea la mare contribuie la un somn mai odihnitor.
Efecte: Un somn de calitate este esențial pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, precum și pentru regenerarea fizică și mentală.
Se îmbunătățește starea pielii
Beneficii: Apa sărată și expunerea moderată la soare pot avea efecte benefice asupra unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema sau psoriazisul.
Efecte: Sarea din apă poate avea proprietăți antiseptice și antiinflamatorii. Soarele poate ajuta la vindecarea leziunilor cutanate.