Astăzi, pompierii botoșăneni s-au alăturat, ca în fiecare an, campaniei naționale de ecologizare „Ziua Națională de Curățenie”, desfășurată în mai multe zone ale județului.

70 de salvatori au participat la acțiunile de curățare organizate în pădurile Lebăda, Gorovei, Guranda, precum și în apropierea satului Petricani, oraș Săveni. În urma activităților, au fost strânse pet-uri, ambalaje din plastic și hârtie, cutii, sticle și alte resturi menajere aruncate la întâmplare. Deșeurile au fost colectate în saci de unică folosință și depozitate corespunzător.

Prin această inițiativă, pompierii botoșăneni au dorit să transmită un mesaj despre importanța protejării mediului și responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o are față de natură. Totodată, acțiunea a avut rolul de a promova spiritul civic, voluntariatul și implicarea comunitară.

Pompierii botoșăneni fac apel la cetățeni să nu arunce deșeuri în locuri neamenajate și să respecte regulile de protecție a mediului. Resturile menajere, în special sticlele și ambalajele din plastic sau hârtie, pot deveni surse de poluare și pot favoriza izbucnirea incendiilor de vegetație.

Pentru a preveni astfel de situații, este important ca fiecare dintre noi să contribuie la menținerea curățeniei și să respecte măsurile de siguranță.

În județul Botoșani mai multe primării de la țară au ajuns să acumuleze datorii uriașe după ce au dat gratis apă, timp de mai mulți ani, localnicilor. În această situație s-a ajuns din cauza unui cerc vicios administrativ iar sătenii riscă să fie puși la plată restanțele, scrie ADEVĂRUL. 

În România utilizarea unor servicii și a unor resurse, precum apa, gazul sau curentul electric, se facturează și se plătește. În caz contrar, utilizatorul, fie casnic, fie industrial, este deconectat de la rețea și obligat la plată în instanță sau prin firme de recuperare. Aceleași reguli par să nu se aplice peste tot în România. De exemplu, la Botoșani. Timp de aproximativ doi-trei ani, mii de săteni au folosit apă potabilă fără ca aceasta să fie facturată și plătită. Și asta legal. Totul din cauza unei situații birocratice tipic românească.

Apă la liber, pe banii Primăriei

În județul Botoșani, mai multe primării de la țară și-au făcut cu fonduri europene rețele de distribuție a apei potabile. Era o necesitate în contextul în care inclusiv directivele europene solicită o anumită acoperire a localităților cu rețele de apă potabilă, dar și al secetei care bântuie România de ani buni. Inițiativele sunt lăudabile și reprezintă un pas înainte pentru civilizarea comunităților rurale.

Numai că, după aproximativ trei ani de la amenajarea acestor rețele de apă, autoritățile locale din multe comune s-au trezit datoare vândute la operatorul de apă al județului, Nova Apaserv, o societate unde acționari majoritar este Consiliul Județean. Pe scurt, în momentul de față, sunt șapte comune cu datorii de aproximativ 2.9 milioane de lei la apă. Propriu-zis sunt facturi restante. În această situație s-a ajuns dintr-un motiv simplu. Localnicii folosesc apa de ani zile, fără să fie facturată pe fiecare beneficiar, iar Primăria plătește. Sau cu alte cuvinte, sătenii au udat grădinile, au adăpat animalele și s-au folosit de apă gratuit. Propriu-zis, rețelele de apă amenajate cu fonduri europene prin comune nu au fost preluate de operator, adică de Nova Apaserv.

Fără să fie preluate, nu au fost încheiate nici contracte individuale cu utilizatorii casnici. Apa era controrizată doar la intrarea în comună. Adică operatorul de apă contorizează câtă apă folosește respectiva comunitate, dar facturile le trimite Primăriei, care trebuie să le achite. Adică toată apa consumată de localnici. „Situația nu este numai din 2025 ci și din anii precedenți. S-a luat hotărâre la Consiliul Județean și Nova Apaserv ca aceste datorii istorice să se închidă. Trebuie să-și plătească fiecare consumul de apă. Așa este normal. Așa cum orice cetățean obișnuit merge și își plătește facturile, așa și o Primărie care are contorizarea la limită de proprietate trebuie să-și plătească apa consumată de comunitatea sa”, precizează Constantin Bursuc, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.

„Trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”

Reprezentanții Consiliului Județean spun că pentru a nu-și vedea bugetele locale risipite pe pomeni către localnici, autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru a-i pune pe utilizatorii casnici la plată. „În primul rând trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”, adaugă Constantin Bursuc.

Este un proces birocratic pe care primăriile respective ar fi trebuit să-l urmeze, încă de la darea în folosință a rețelelor pentru a putea livra apă oamenilor. „Dacă se dorește furnizarea de apă către populație ei trebuie să-și autorizeze un serviciu sau să-și facă o societate. Trebuie să se autorizeze la ANRSCE în vederea tarifării acelor consumatori și mai apoi ulterior să-l predea către operatorul regional Nova Apa Serv”, precizează Alin Cirimpei, director Nova Apaserv.

În plus, pentru a putea fi realizate contracte individuale, rețeaua trebuie preluată de operatorul județean. Dar până atunci, primăriile trebuie să plătească datoriile uriașe acumulate. „Suntem în proces de negociere a tranșelor pe care trebuie să le livreze. Cu alte UAT-uri suntem în discuții pentru procedura preluării rețelelor. Dar datoriile trebuie stinse. Din punct de vedere legal, primăriile trebuie să predea operatorului regional rețelele de apă urmând clar niște pași”, adaugă Alin Cirimpei.

„Noi n-am putut lăsa lumea fără apă”
De cealaltă parte, edilii comunelor spun că este un cerc vicios și că s-au trezit între ciocan și nicovală. Pe de o parte, acuză Nova Apaserv că i-ar fi amânat constant cu preluarea rețelelor de apă, iar de cealaltă parte localnicii cereau această resursă vitală pentru a-și adăpa vitele, mai ales pe timp de secetă.

„Noi ne chinuim de un an de zile să predăm rețeaua de apă la Nova Apaserv. Spun așa, mâine, poimâine, luna viitoare și tot așa. Ne amână. Noi n-am putut lăsa lumea fără apă. Mai ales că anul trecut a fost seceta aia mare”, spune Cristinel Aroșculesei, primarul comunei Manoleasa. Localnicii la rândul lor recunosc că s-a consumat apă la discreție, fără niciun fel de contract. „Nu erau făcute contracte. De acum doi ani. Dar acum au început să facă contracte că s-a oprit apa în comună”, mărturisește o localnică din comuna Roma.

„Abia de vreo două săptămâni au început să facă contracte. Înainte nu erau contracte”, precizează un alt localnic din aceeași comună. Oamenii se tem că vor fi nevoiți să dea din urmă. „Este adevărat că cine consumă trebuie să plătească. Da ce ne facem dacă ne punem să dăm din urmă. Ferească Dumnezeu. Merg la muncă în afară să plătesc”, precizează un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Doi adulți și trei minori au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs azi noapte în apropierea localității Dersca, în care a fost implicat un singur autoturism.

La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și descarcerare, un echipaj de prim ajutor SMURD și două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță.
Forțele de intervenție au constatat că toți cei cinci pasageri erau conștienți și cooperanți, fiind preluați de echipajele medicale pentru acordarea primului ajutor și transportul la spital.

De asemenea, pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, prin deconectarea bornelor bateriei.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Pompierii militari rămân mobilizați 24/24 pentru a răspunde rapid oricărei situații de urgență și pentru a acorda ajutor specializat celor aflați în pericol.

Un proiect legislativ depus recent la Senat prevede că șoferii care au obținut permisul de conducere categoria B de mai puțin de doi ani nu vor mai putea conduce mașini puternice.

Inițiatorul legii, deputatul USR Cezar Drăgoescu, susține că măsura este necesară din cauza numărului mare de accidente în care sunt implicați șoferii începători. Potrivit acestuia, în anul 2024, peste 16% dintre accidentele grave din România au fost provocate de conducători auto aflați în primii ani la volan.

„A conduce o mașină pe drumurile publice nu este un drept absolut, ci o responsabilitate. Cu toții vrem drumuri mai sigure, iar această lege este un prim pas în acest sens”, a declarat parlamentarul.

Cum se definește „mașina puternică”

Potrivit proiectului, începătorii nu vor putea conduce autovehicule al căror raport putere/masă depășește 0,075 kW/kg.

Practic, asta înseamnă că un șofer debutant nu va putea urca la volanul unei mașini de 1,5 tone care are mai mult de 150 de cai putere.

Există, însă, și excepții: începătorii vor putea depăși această limită doar dacă:

• sunt însoțiți în mașină de un șofer cu permis categoria B de cel puțin 10 ani și conduc vehiculul în scop profesional, în baza unui contract de muncă.

Ce riscă cei care încalcă regula
Șoferii care nu respectă aceste prevederi ar putea primi amenzi între 1.822 și 4.050 de lei (clasa a IV-a de sancțiuni) și suspendarea permisului pentru 90 de zile.

O analiză citată de inițiator arată că din 49 de modele de mașini verificate, 19 depășesc limita de 0,075 kW/kg, inclusiv vehicule accesibile publicului larg, nu doar mașini sport. Pragul ar fi gândit să protejeze șoferii începători de riscul unei accelerații rapide și al unei manevrabilități dificile pentru lipsa lor de experiență.

Proiectul de lege se aliniază unor măsuri similare aplicate în alte țări europene, care impun restricții pentru debutanți la volan, în încercarea de a reduce accidentele și de a face traficul mai sigur.