Connect with us

Actualitate

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Paul Aretzu – Dumitru Augustin Doman

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Pentru lecturi și discuții, sunt invitați poeții Paul Aretzu și Dumitru Augustin Doman. Evenimentul va avea loc marți, 23 aprilie 2024, începând cu ora 10.00, la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni, profesor coordonator – Loredana Amariei, și va fi moderat de Lucia Țurcanu.

 

PAUL ARETZU (n. 29 mai 1949, Caracal) este poet, critic şi eseist. A fost profesor de limba și literatura română și limba franceză la Școala generală din comuna Osica de Sus (1973-1986), la Școlile nr. 4 și nr. 5 din Caracal (1986-1990) și la Colegiul Național „Ioniță Asan” din aceeași localitate (1990-2014). În perioada 2010-2013, a  fost redactor-șef al revistei „Ramuri”.

În 1971, a debutat în revista „Ramuri”, condusă de Al. Piru, iar în 1988 este inclus cu grupajul Insomnia cuvintelor în volumul colectiv Zboruri lirice (Editura Scrisul Românesc). Prima carte, Carapacea cu sunete, îi apare în 1996, la Editura Eminescu.

A publicat volumele de poezie: Orbi în Paradis (Editura Cartea Românească, 1999); Diapazonul de sânge (Editura Cartea Românească, 2000); Cartea Psalmilor (semne de iubire) (Editura Cartea Românească, 2003); Urma lui Uriel (Editura Vinea, 2006); Muntele Viu (Editura Pleiade, 2016); Cartea cu anluminură (Editura Pământul, 2010); Psalmi cu anluminură (Editura Dacia XXI, 2011); Ștergerea completă a feţei (antologie; Editura TipoMoldova, 2011); Eva Maria şi condeierul Paul (în colaborare cu Eva Maria Ilsia Musuret, Editura Brumar, 2014); Muntele Viu (Editura Pleiade 2016).

Este autorul câtorva cărți de critică literară: Viziuni critice (Editura Ramuri, 2005); Scara din bibliotecă (Editura Ideea Europeană, 2007); Jurnal de lecturi (Editura Scrisul Românesc, 2009); Măgăriţa lui Balaam (Editura TipoMoldova, 2013).

Publicitate

Poemele sale au fost traduse în engleză, franceză, sârbă, maghiară, turcă.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2000.

 

DUMITRU AUGUSTIN DOMAN (n. 29 august 1953, Șovarna, Mehedinți) este poet și prozator. A fost redactor la „Zig-Zag” (1990), „Expres Magazin”(1991-1992), „Evenimentul Zilei”(1992-1997). Între 1996 și 2000, a fost redactor-șef la revista „Calende”, iar din 2008 până în 2020, redactor-șef la „Argeș”.

A publicat prima povestire în anul 1973, în revista „Orizont”, debutând editorial în 1985, cu volumul Povestiri cu contrapunct (Editura Albatros, 1985).

Este autorul volumelor: Sfârşitul epocii cartofilor (Editura Calende, 1999); Meseria de a muri (Editura Calea Moşilor, 2001); Concetăţenii lui Urmuz (Editura Muzeul Literaturii Române, 2007); Moartea noastră cea de toate zilele (Editura Timpul, 2008); Generaţia 80 văzută din interior (Editura Tracus Arte, 2010); Cititorul de roman (Editura Pământul, 2010); Sâmbătă, duminică și alte singurătăți (Editura TipoMoldova, 2015); Zbateri facile, strădanii futile (Editura Bibliotheca, 2017); Moartea de după moarte (Editura Junimea, 2019); Spuma zilelor și nopților de lectură (Editura Grinta, 2019); Omul cu drujba roșie și alte povestiri (Editura Limes, 2023).

În anul 2023, a publicat primul volum de poezie, Zidul de ceață, apărut la Editura Limes.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2008.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare

Publicat

Publicitate

Sfântul Eftimie s-a născut în orașul Meletina (azi Malatia) de la granița dintre Capadocia și Armenia Mică, din părinți creștini bogați, pe nume Pavel și Dionisia. Dumnezeu le-a dăruit copilul în urma multor rugăciuni către bunul biruitor mucenic Polieuct, cel ce primise cununa muceniciei în acel oraș.

Copilul a reprezentat bucuria bătrâneților lor, de aceea l-au numit Eftimie care se traduce prin „veselie”. La câțiva ani de la nașterea băiatului, binecredinciosul Pavel s-a mutat la Domnul. Văduva Dionisia l-a încredințat Episcopului Otrie al Meletiei spre învățătură și purtare de grijă, ea intrând în rândul diaconițelor orașului. Eftimie a fost hirotonit la timpul potrivit de către Episcopul Otrie care l-a făcut și exarh al mănăstirilor din eparhie.

După o călătorie efectuată în anul 406 în Palestina, unde s-a închinat la Locurile Sfinte, Eftimie s-a așezat într-o chilie din apropierea Mănăstirii Faran, la aproximativ 7 kilometri răsărit de Ierusalim, în drum spre Ierihon. Cuviosul Eftimie se hrănea din lucrul mâinilor sale, împletind coșuri. În anul 411, alături de Cuviosul Teoctist Pustnicul, Cuviosul Eftimie s-a așezat într-o peșteră de la marginea Ierihonului, într-un loc stâncos stăpânit atunci de un om bogat, pe nume Lazariul.

Umblând cu turmele, păstorii acestui om au descoperit peștera celor doi ostenitori, Eftimie și Teoctist. Vestea s-a răspândit repede prin toate satele din jur și în scurt timp au început să vină la ei nu numai oamenii din popor pentru rugăciuni și folos sufletesc, ci și ucenici care doreau să primească sfaturi și învățături duhovnicești. Înmulțindu-se numărul acestora, Cuvioșii Eftimie și Teoctist au trebuit să înființeze acolo o mănăstire. Din peșteră au făcut biserică. Cuviosul Eftimie nu a vrut să rămână stareț al acelei mănăstiri, ci dorindu-și viața sihăstrească, s-a retras într-o peșteră din apropiere.

Monahii veneau la el sâmbăta și duminica pentru a-i asculta cuvântul. Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a pogorât peste el, Eftimie primind darul săvârșirii minunilor, al tămăduirilor și al înainte-vederii. Între alte daruri primite de la Dumnezeu de Sfântul Eftimie, a fost și acela de a-și cunoaște propriul sfârșit.

Astfel, prevestindu-și moartea, precum și pe a ucenicului său Domețian la 7 zile după moartea sa, Sfântul Cuvios Eftimie a trecut la Domnul la 20 ianuarie 473, fiind în vârstă de 97 de ani. După șapte zile s-a mutat către Domnul și Domețian, ucenicul sfântului, așa cum îi proorocise și a fost îngropat lângă mormântul părintelui său, unde se făceau multe minuni spre slava lui Dumnezeu.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

FOTO: Ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi, sub semnul rugăciunii și al culturii creștine

Publicat

Publicitate

Într-o atmosferă de rugăciune și comuniune frățească, ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat în data de 19 ianuarie 2025, fiind găzduită de Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi.

Programul zilei a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de preoții din cercul pastoral-misionar „Acoperământul Maicii Domnului” Dorohoi. În timpul slujbei, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna Poetului Mihail Eminescu și a membrilor familiei sale, precum și pentru poetul național Grigore Vieru, de la a cărui plecare la cele veșnice s-au împlinit 17 ani. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit parastasul pentru pomenirea celor doi poeți, alături de preoții adormiți din Protopopiatul Dorohoi, ca semn de recunoștință față de cei care au îmbogățit viața culturală și bisericească a neamului nostru.

Partea a doua a ședinței a început cu un moment artistic emoționant, prezentat de elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Iuliana Mândrescu. Copiii au recitat poezii reprezentative din creația lui Mihail Eminescu, oferind celor prezenți un prilej de bucurie și aducere-aminte a valorilor perene ale literaturii române.

A urmat prezentarea temei „Sfânta Scriptură în viața și lucrarea preotului”, susținută de Preacuviosul Părinte Profesor Hrisostom Ciuciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în calitate de delegat al Centrului eparhial. În cuvântul său, părintele profesor a subliniat rolul esențial al Sfintei Scripturi în slujirea preoțească, amintind cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care numea Biblia „Scrisoarea de iubire adresată de Dumnezeu oamenilor”. În încheiere, a îndemnat clericii să acorde o atenție deosebită lucrării de luminare a inimilor credincioșilor, prin adâncirea propriei vieți de credință, pentru a putea oferi, cu timp și fără de timp, sprijin și îndrumare celor încredințați spre păstorire, preotul fiind chemat să devină mâinile și buzele prin care Dumnezeu Se face prezent în viața celor care Îl caută.

În continuare, Părintele Profesor Cosmin Constantin Pristavu a prezentat cel mai recent număr al revistei „Slova creștină de Dorohoi”, care cuprinde activitățile Protopopiatului desfășurate în lunile octombrie–decembrie 2025, precum și articole, predici și cateheze realizate cu prilejul diferitelor evenimente din perioada amintită.

După prezentarea adreselor administrative, preoții participanți au avut ocazia să vizioneze Expoziție de fotografie și poezie dedicată poetului Grigore Vieru, completând în mod armonios desfășurarea întâlnirii. Întregul program a fost însoțit de intervenții și răspunsuri oferite de părintele profesor, pornind de la tema prezentată, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor și a perspectivei pastorale a celor prezenți.

Publicitate

Pr. Ionuț-Silviu Butnariu

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Prelipca

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Ioan Istrati denunță drama pensionarilor: „Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de un genocid sistematic”

Publicat

Publicitate

Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati,  una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național,  a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.

După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.

„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.

În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.

Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază,  făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.

Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.

Publicitate

Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.

Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.

Mai jos redăm postarea integral:

„Genocid

Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Dumnezeu să ne deschidă inima”, a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de Facebook

Citeste mai mult

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending