Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, marți, 30 mai 2023, ora 17.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii mai sunt Mihail Gălățanu și Cristian Gălățanu. Evenimentul va avea loc în sala de expoziții temporare Horia Bernea și va fi moderat de Lucia Țurcanu.

MIHAIL GĂLĂȚANU (n. 1963, Galați) a absolvit Facultatea Fizică-Mecanică (1988) și școala postuniversitară de Relații Internaționale (Paris, 1994-1995), a lucrat în cercetare la Politehnica București, a fost bursier al Guvernului Francez (1994) și al Comunității Europene (1995). A activat ca jurnalist, publicând pe paginile periodicelor: „Flacăra”, „Flagrant”, „Expres”, „Capital”, „Evenimentul zilei”, „Privirea” ș.a. A fost membru al Cenaclului Universitas, condus de Mircea Martin.

A publicat primele poezii în 1980, când era elev, iar în 1983 îi apare un grupaj mai amplu de versuri în SLAST (Suplimentul Literar Artistic al „Scânteii Tineretului”), însoțit de prezentarea Pe lozul câștigător scrie „Mihai Gălățanu”, semnată de Alex. Ștefănescu. A debutat editorial în 1987 cu volumul de versuri Știri despre mine (Editura Litera), după care a mai publicat cărțile de poezie: Șcrâșnind în pumni cu grație (Porto-Franco, 1993), Bunicul Kennedy (Noduri și semne, 1996), Evanghelia lui Barabas (Cartea Românească, 1996), Mireasa tuturor (Panteon, 1997), Poetus captivus (Dominus, 1999), Memorialul plăcerii (Coresi, 2000), O noapte cu Patria (Vinea, 2001), Româna cu prostii (Vinea, 2001), Diapazonul plictisit (Dominus, 2002), Mormântul meu se sapă singur (Vinea, 2003; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Burta înstelată (Vinea, 2005), Inima de diamant (Vinea, 2006), Poeme amniotice (Limes, 2007), Mortul îndrăgostit (Vinea, 2010), Casa de nebuni ai amorului (antologie; TipoMoldova, 2010), România aproximativă (Vinea, 2011), Douăsprezece cântece înaintea nașterii (Cartea Românească, 2013), Culegătorul de cearcăne (antologie; Vinea, 2013), Despre cum iubesc în timp ce mor (Charmides, 2013), Trilogia nașterii (Limes, 2015), Văzătorii cu inima (Neuma, 2017), Așteptând gloria (Tracus Arte, 2022).

Mihail Gălățanu este autorul volumelor de proză scurtă Strada Plantelor (Allfa, 2001), Strada Plantelor și alte povestiri (Tritonic, 2007) și al romanelor Meșterii de clopote (Matinal, 1999; Premiul Național pentru Proză „Liviu Rebreanu”), Mireasa fără corp (Editura Muzeului Literaturii Române, 2006), Stradivarius (EuroPress, 2008), French Cancan (EuroPress, 2009), Elixirul. Corpus Hermeticum (Tracus Arte, 2013), Ultimul Karamazov (ALL, 2014), Mormântul lui Ovidiu (Tracus Arte, 2021). A mai publicat și câteva volume de eseuri: Literatura de cartier: Un (posibil) manifest al generației ’90. Vol I: Orbirea lui Tiresias (Editura Muzeului Literaturii Române, 2007), Despre artă, misticism și nebunie. Corpus Christi (Paralela 45, 2009), Cutia Pandorei. Elada sau Povești de familie (În căutarea obârșiilor) (Limes, 2012).

CRISTIAN GĂLĂȚANU (n. 1998, București) a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, este consilier juridic. A publicat în revistele „Boem@”, „Luceafărul de dimineață”, „O mie de semne”, „Apostrof”. A participat la mai multe festivaluri literare, printre care Literatura tinerilor (ediția a II-a, Neptun, 14-15 septembrie 2018) și Intercontinental Young Poet Istanbul Festival (ediția a III-a, 10-14 octombrie 2018).

A debutat editorial în 2015 cu volumul Selfie. Dumnezeu și Khayyam (Editura Vinea), care conține poeme, o piesă de teatru și poeme în proză. În 2018 a publicat volumul de prozopoeme Geniul și Megalodon (Editura Vinea).

Este prezent în antologiile: 1312 Sirene. Proza românească în deceniul doi (coordonator: Horia Gârbea; Editura Neuma, 2017) și 1918. Ce-ar fi fost dacă…? Istorii contrafactuale (coordonator: Horia Gârbea; Editura Neuma, 2018).

Începând cu 2019, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța, Ioan Es. Pop, Liviu Antonesei, Radu Andriescu, Nicolae Sava, Radu Florescu, Nicolae Panaite, Magda Cârneci, Simona Popescu, Ioan Radu Văcărescu, Rita Chirian, Mina Decu, Florin Partene, Gellu Dorian, Grigore Chiper, Svetlana Cârstean, Andrei Gamarț, Doina Ioanid, Șerban Axinte, Nichita Danilov, Emilian Galaicu-Păun, Andrei Doboș, Andra Rotaru, Cătălina Matei, Teodor Dună, Stelorian Moroșanu, Dan Sociu, Luminița Amarie, Manon Pițu, Răzvan Țupa, Paul Vinicius, Lucian Vasiliu, Robert Șerban, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea, Paul Aretzu, Diana Geacăr, Oana Cătălina Ninu, Daniel Corbu, Ion Munteanu, Claudiu Komartin, Andrei Dósa, Alexandru Vakulovski, Ion Pop, Adrian Popescu, Doru Mareș, Crista Bilciu, Livia Roșca, Iulian Tănase, Romulus Bucur, Alexandru Cosmescu, Matei Vișniec, Anca Mizumschi, Nicolae Coande, Vasile Baghiu, Dinu Flămând, Andrei Novac, Cassian Maria Spiridon, Vasile Tudor, Vlad Sibechi, Vlad Mușat, Mariana Codruț, Dan Coman, Radu Vancu, Octavian Soviany, Irina Nechit, Nicolae Popa, Moni Stănilă, Constantin Acosmei. Cu ocazia altor activități – Tabăra de exegeză literară CreativLit, Ziua Mondială a Poeziei, Zilele europene ale patrimoniului –, la Memorialul Ipotești, au mai fost prezenți: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan, Varujan Vosganian, Alexandru Ovidiu Vintilă, Mihaela Pădurariu, Constantin Severin, Giuseppe Masavo, Arcadie Suceveanu și poeții botoșăneni: Gabriel Alexe, Mihai Babei, Cezar Ciobîcă, Nicolae Corlat, Vasile Iftime, George Luca, Dumitru Necșanu, Lucia Olaru Nenati, Mircea Oprea, Petruț Pârvescu, Ovidiu Petcu, Vlad Scutelnicu, Cristina Prisacariu Șoptelea, Florentina Toniță, Nina Viciriuc.