Connect with us

Eveniment

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Dinu Flămând și Andrei Novac

Publicat

Publicitate

Pe data de 24 martie 2022, la ora 17.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitați: Dinu Flămând și Andrei Novac. Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

 

DINU FLĂMÂND (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este poet, eseist, traducător, jurnalist, diplomat. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970), întemeietor al cenaclului și revistei „Echinox”, a fost angajat în redacțiile revistelor „Amfiteatru” (de unde a fost destituit după ce a publicat patru poeme ale Anei Blandiana care ridiculizau regimul comunist) și „Secolul 20”. În 1971, pentru că a refuzat să participe la acțiunea de epurare a manuscriselor pe criterii ideologice, a fost transferat disciplinar de la Centrala cărții la Editura Enciclopedică. În februarie 1989,  profitând de o călătorie profesională în Portugalia, a părăsit România, obținând azil politic în Franța. A fost jurnalist bilingv la Radio-France Internationale (1989-2009), consilier al ministrului român de externe (2011), ministru consilier al Ambasadei României la Paris (2013) și reprezentant al României la Organizația Internațională a Francofoniei.

A debutat cu poezie în revista „Tribuna” în 1966, iar prima carte, Apeiron, i-a apărut în 1971, la Editura Cartea Românească. Au urmat volumele de versuri: Poezii (Cartea Românească, 1974); Altoiuri (Eminescu, 1976); Stare de asediu (Cartea Românească, 1983); Viață de probă (Editura Fundației Culturale Române, 1998); Dincolo/De l’autre côté (ediție bilingvă româno-franceză, în românește de Pierre Drogi, cu desene ale sculptorului Neculai Păduraru, Universalia, 2000); Tags (colecția „Poeții Echinoxului”, Dacia Internațional, 2002); Migrația pietrelor (antologie cu o prefață de Ion Pop, Cartea Românească, 2000); Grădini/ Jardins (ediție bilingvă, traduceri în franceză de Claudia Fontu, Idea, 2005); Frigul intermediar (colecția „Biblioteca românească”, Paralela 45, 2006); Opera poetică (2 vol., colecția „Poesis”, Cartier, 2007); Umbre și Faleze (ediție ilustrată de Savina Tarsitano, Brumar, 2010); Biopoeme (antologie de autor 1970-2010, prefață de Eugen Negrici, colecția „101 Poeme”, Editura Academiei Române, 2010); Stive de tăcere (antologie și postfață de Ion Pop, colecția „Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu» – Opera Omnia”, Paralela 45, 2011); Veghea și Somnul, un an de sonete (Școala Ardeleană, 2016); Primăvara la Praga (elegii, epigrame, satire; Tracus Arte, 2017); Descos și țes (antologie de autor 1971-2017, 2 vol., desene și coperta de Marcel Lupșe, „Colecția Echinox”, Școala Ardeleană, 2018); Om cu vâslă pe umăr (Tracus Arte, 2020). Dinu Flămând este autorul volumelor de eseuri: Introducere în opera lui G. Bacovia (Minerva, 1979); Ascunsul Bacovia (a doua ediție revizuită și completată, Pergamon, 2007); Intimitatea textului (Eminescu, 1985). A tradus în limba română (din franceză, spaniolă, portugheză, italiană) autori precum: Fernando Pessoa, Samuel Beckett, Umberto Saba, Pablo Neruda, Marco Lucchesi, Mario Luzi ș.a.

Dinu Flămând este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2011).

Publicitate

 

ANDREI NOVAC (n. 1 iulie 1983, Târgu Jiu) este poet, licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara și doctor în filologie al aceleiași universități, lector la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București. A fost director al Centrului Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român. Din iulie 2021, este secretar de stat pentru relația cu Institutul Cultural Român și politici culturale.

A debutat editorial în 2000 cu volumul Poezii (Newest), urmat de: Miez de talpă (Eurostampa, 2003); A nouăsprezecea inimă de înger (Eurostampa, 2003); Vârsta sării (Editura Muzeului Literaturii Române, 2006); Locul în care întorc tramvaiele (Timpul, 2008); Aceiași (carte + CD, Brumar, 2011); Regula timidității (Paralela 45, 2016); Prin închisori și prin libertate (Cartea Românească, 2018 – Premiul „Mircea Ciobanu”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, 2019; Premiul pentru Poezie al revistei „Convorbiri literare”, 2019); De mâine suntem pământ fierbinte. Antologie 2001-2021 (cu ilustrații de Flavia Lupu; Paralela 45, 2021).

Andrei Novac este și autorul monografiei Valentin Tașcu, solitarul promoției ’70 (Vremea, 2016).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spitalele, OBLIGATE să organizeze concursuri pentru posturile libere până la sfârșitul anului. Medicii pensionari nu mai pot lucra la stat

Publicat

Publicitate

Spitalele vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor până la finalul anului, a anunțat joi premierul Marcel Ciolacu, după ce a precizat că aplicarea măsurii de eliberare din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării va fi amânată până la sfârșitul anului, relatează alba24.ro

Potrivit statisticilor, în spitalele de stat sunt vacante mii de posturi pentru medici. Cu toate că unitățile sanitare organizează frecvent concursuri, în urma acestora puține posturi sunt ocupate.

Spitalele trebuie să organizeze concursuri pentru posturile libere până la sfârșitul anului

„Astăzi, prorogăm până la sfârșitul anului aplicarea măsurii privind eliberarea din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării. În acest interval de timp, toată lumea va fi obligată să organizeze concursuri pentru posturile contractuale din administrația centrală și locală.

În niciun caz nu lăsăm spitale fără medici și școli fără dascăli”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, joi, la începutul ședinței de Guvern.

Reamintim faptul că Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență care stabilește că personalul contractual plătit din fonduri publice nu mai poate rămâne angajat la stat după îndeplinirea condițiilor de pensionare și emiterea deciziei.

Ordonanța de Urgență nr. 9/2025 pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, scrie Digi24.

Publicitate

Printre modificările adoptate, se numără și cea din cuprinsul Legii nr. 153/2017, referitoare la salarizarea angajaților statului.

„Art. IV. — La articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:

(10) Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei”, se arată în ordonanța citată.

Este vorba de personalul contractual din toate instituțiile publice. Astfel, persoanele pensionate nu mai pot lucra la stat, chiar dacă vor să renunțe la pensie pentru a continua activitatea.

Citeste mai mult

Eveniment

Schimbări importante la Prefectura Botoșani: Doi subprefecți eliberați din funcție și un nou oficial numit astăzi de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul României a adoptat joi, 13 martie 2025, mai multe acte normative care vizează schimbarea unor reprezentanți ai executivului în teritoriu. În total, nouă prefecți și subprefecți din diferite județe ale țării au fost înlocuiți din funcții, printre care și cei doi subprefecți din județul Botoșani.

Potrivit documentelor aprobate de Guvern, prin Hotărârile nr. 18 și nr. 19 din 13 martie, Elena-Paula Cojocariu-Berențan și Cristina Breșug au fost eliberate din funcțiile de subprefecți ai județului Botoșani.

Cele două subprefecte își încheie astfel activitatea în cadrul instituției, urmând ca atribuțiile acestora să fie preluate de noul subprefect numit printr-o altă hotărâre adoptată în aceeași ședință.

Astfel, prin Hotărârea nr. 23, Gabriel Galan a fost numit în funcția de subprefect al județului Botoșani. Acesta urmează să își înceapă activitatea oficială în perioada imediat următoare și va colabora direct cu prefectul județului, Dan Nechifor, pentru a asigura reprezentarea Guvernului în teritoriu.

În perioada următoare sunt așteptate clarificări suplimentare privind motivele care au stat la baza acestor schimbări administrative, precum și obiectivele noului subprefect pentru perioada imediat următoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Decizie a instanței din Botoșani: 30 de ani de închisoare pentru un bărbat din Albești care și-a violat nepoata de opt ani și apoi a ucis-o

Publicat

Publicitate

Un bărbat din județul Botoșani care, pe 24 mai 2024, a ucis o fetiță de opt ani, după ce a violat-o, a fost condamnat astăzi, joi, la 30 de ani de închisoare, potrivit unei sentințe dictate de magistrații Tribunalului Botoșani, relatează agerpres.ro.

Bărbatul, acum în vârstă de 33 de ani, a fost găsit vinovat în dosarul în care a fost acuzat de omor calificat, viol asupra unui minor și lipsire de libertate.

‘Condamnă pe inculpatul Hlibac Petrică, arestat preventiv în Penitenciarul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – ‘omor calificat’, prev. și ped. de art. 188, 189 alin. 1 lit. d, h și i din Cod penal, la pedeapsa de 24 (douăzecișipatru) de ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘viol asupra unui minor’, prev. și ped. de art. 2181 alin 1, 2 Cod penal, la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘lipsire de libertate’, prev. și ped. de art. 205 alin 1, 3 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În temeiul art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b, art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, contopește cele trei pedepse principale și cele două pedepse complementare și aplică pedeapsa cea mai de grea de 24 de ani închisoare, pe care o va spori cu o treime din cuantumul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 30 (treizeci) de ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani’, se arată în soluția instanței.

Victima era nepoata agresorului.

Fetița de opt ani a fost găsită moartă, în noaptea de 23 spre 24 mai 2024, într-o lizieră de salcâmi de la marginea localității Jijia, comuna Albești, după ce dispăruse de acasă.

Fetița a părăsit domiciliul în jurul orei 20,00 pentru a se deplasa la unchiul său, care locuiește în apropiere, fără a mai reveni și fără a ajunge la ruda spre care se îndreptase. Pentru identificarea autorului, în zonă au fost mobilizate, la momentul respectiv, peste 100 de forțe de ordine.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 13 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 13 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 13 martie 2025:

Loto 6/49: 17, 32, 15, 1, 7, 19

Loto 5/40: 35, 15, 13, 19, 20, 16

Joker: 31, 13, 8, 17, 15 +8

Noroc: 4 6 4 0 9 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 2 3 9 5 1 6

Super Noroc: 4 9 9 7 7 6

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending