Marți, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi, împreună cu polițiști din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Mihăileni și nr. 6 Pomârla au organizat o acțiune pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea infracțiunilor stradale, în localitatea Dorohoi.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 70 de persoane și oprite pentru control, 53 de autoturisme, iar în urma neregulilor constate au fost aplicate 39 de sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 5.000 de lei.

Sancțiunile au fost aplicate pentru abaterile la regimul rutier.

La acțiune am beneficiat și de sprijinul jandarmilor.

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au organizat o acțiune pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, creșterea vizibilității elementului polițienesc și verificarea respectării normelor rutiere în zona unităților de învățământ, pe raza municipiului Botoșani.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 50 de persoane și verificate 10 autoturisme, fiind aplicate 4 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în valoare de peste 5.000 de lei.

În același context, au fost verificate 22 de unități de învățământ și au fost controlați și instruiți 17 agenți de pază.

Totodată, polițiștii au verificat 7 unități de alimentație publică aflate în proximitatea școlilor , prilej cu care au instruit 7 administratori publici cu privire la respectarea legislației privind interdicția comercializării produselor din tutun, alcool și energizante către minori.

Acțiunea a avut un rol preventiv, cu accent pe creșterea vizibilității elementului polițienesc în zona unităților de învățământ, cu scopul descurajării oricăror fapte antisociale.

Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-o declarație acordată AGERPRES cu ocazia Zilei Culturii Naționale, subliniind că este necesar să ne prețuim valorile ”așa cum sunt ele”, să ne cultivăm limba ”ca un fagure de miere” peste tot, în țară și în lume.

”Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cum făcea Victor Hugo, în ‘Notre-Dame de Paris’, pentru spațiul francez”, arată Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, spune academicianul, anticipează și lumea viitorului, criticând scena politică, proiectând, prin perceperea vitezei luminii și prin universul ideatic al unei lumi în eternă mișcare, creația culturală și științifică românească în cel de-al treilea mileniu.

”Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat scrisul odată cu vârsta sa christică pământească, dar a fost atins de aripa de înger a eternității. Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc și este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, remarcă președintele Academiei, nu are nevoie de laude sau de elogii.

”Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român. De aceea, data nașterii ‘băietului’ care-și plângea dascălul la Cernăuți în 1866 este și Ziua Culturii Naționale pentru români. Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creației culte românești, iar amploarea este limitată de mulți factori, inclusiv de circulația limitată a limbii române. Cu toate acestea, este firesc ca noi ‘locului să ne ținem’, să ne prețuim valorile așa cum sunt ele, să ne cultivăm limba ‘ca un fagure de miere’ peste tot, în țară și în lume, fără ostentație, așezându-le pe toate în concertul intelectual european”, a îndemnat Ioan-Aurel Pop.

Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură.

”Academia Română se străduiește de peste un secol și jumătate să creeze cultură, să valorifice creația intelectuală românească validată, cea din toate timpurile, și să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor. Astăzi, Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură, este sărbătoarea creației spirituale, ca formă superioară de exprimare a valorilor sufletului, de către marii creatori. Le aducem tuturor omagiul nostru și, cu precădere, celui care a așezat pe un piedestal de neatins versul și limba românească, lui Mihai Eminescu”, a transmis președintele Academiei Române, care consideră ”natural” ca în Republica Moldova, a cărei limbă oficială este tot cea în care a scris Eminescu, Ziua Culturii Naționale să fie aceeași cu sărbătoarea omonimă din România.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării. AGERPRES

Primăriile din România ar putea fi obligate să își reducă semnificativ aparatul de specialitate, inclusiv structurile de poliție locală, potrivit unui proiect de lege pregătit de Guvern. Documentul prevede diminuarea numărului de posturi cu până la 30%, dar oferă și o variantă alternativă: reducerea cheltuielilor de personal, fără concedieri, aplicabilă temporar în anul 2026, scrie alba24.ro.

Proiectul a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), unde pot fi consultați actele normative înainte de adoptare.

Proiectul de lege analizat de Profit.ro marchează o schimbare de paradigmă în administrația locală. Statul nu mai acceptă aparate administrative dimensionate „după nevoie politică”, ci încearcă să le aducă în limitele unei formule matematice legate de populație și buget.

Poliția locală devine una dintre cele mai expuse structuri. Noile plafoane, calculate strict în funcție de populație, nu mai lasă loc de interpretări sau excepții. În localitățile unde poliția locală a fost extinsă în timp, din rațiuni mai degrabă politice decât operaționale, urmează reduceri clare sau restructurări forțate.

Reducere de posturi, dar cu limită clară

Conform proiectului, numărul maxim de posturi comunicat de instituția prefectului fiecărei unități administrativ-teritoriale va fi redus cu 30%. Totuși, această măsură nu poate conduce la desființarea a mai mult de 20% din posturile ocupate efectiv.

Cu alte cuvinte, chiar dacă reducerea teoretică este de 30% din organigramă, concedierile nu pot depăși pragul de 20% din personalul aflat în activitate.

Alternativă pentru 2026: reducerea cheltuielilor salariale

Pentru anul 2026, proiectul introduce o soluție temporară, alternativă la desființarea posturilor. Autoritățile deliberative locale (consilii locale sau județene), la propunerea primarului sau a președintelui de consiliu județean, pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal, în locul reducerii efective a posturilor ocupate.

Calculul sumei care trebuie economisită se face astfel:

• se stabilește media lunară a cheltuielilor de personal realizate în anul 2025, pentru posturile prevăzute de OUG nr. 63/2010;
• media se împarte la numărul de posturi aprobate;
• rezultatul se înmulțește cu numărul de posturi care ar fi trebuit desființate și cu numărul de luni rămase până la 31 decembrie 2026, calculate după un termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Măsura trebuie aplicată pe toată perioada rămasă până la finalul anului 2026.

Rolul prefecților

În termen de 20 de zile de la publicarea legii, prefecții vor avea obligația să comunice fiecărei unități administrativ-teritoriale numărul maxim de posturi rezultat în urma noilor reguli.

Scopul declarat al legii

Inițiatorii susțin că aceste măsuri creează premisele optimizării resurselor umane și bugetare ale administrației publice locale, într-un context de presiune asupra bugetelor și de necesitate a controlului cheltuielilor publice.

Noi categorii de localități, în funcție de populație

Proiectul introduce și modificări privind stabilirea numărului de posturi, ținând cont de evoluția demografică. Astfel, pentru comunele care au depășit pragul de 20.000 de locuitori, se creează două noi categorii:

• localități cu populație între 20.000 și 50.000 de locuitori;
• localități cu peste 50.000 de locuitori.

Aceste modificări permit alocarea unui număr mai mare de posturi, adaptat nevoilor reale ale comunităților.

Redimensionarea poliției locale

Numărul polițiștilor locali va fi stabilit strict în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, după următoarele criterii:

• un polițist local la fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București;
• un polițist local la fiecare 6.500 de locuitori pentru județe și municipiul București;
• localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală, decât dacă își acoperă integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii; în acest caz, pot avea maximum 3 polițiști locali.

Posturile stabilite pot fi utilizate exclusiv pentru serviciul public de poliție locală sau pentru paza obiectivelor de interes județean.

Ce tipuri de posturi sunt incluse

Numărul maxim de posturi calculat include:

• funcționari publici cu funcții specifice de polițist local;
• funcționari publici cu funcții generale;
• personal contractual.