Connect with us
Publicitate

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, sâmbătă, 28 septembrie 2024, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog, cu Simona Popescu și Dumitru Crudu.

Întâlnirea va avea loc, începând cu ora 10.00, în Sala de conferințe a Primăriei Botoșani și va fi moderată de Lucia Țurcanu.

 

SIMONA POPESCU (n. 1965, Codlea, Brașov) este poetă, prozatoare și eseistă. A debutat editorial în 1990, cu volumul Xilofonul și alte poeme (Litera). În 1991, apare în volumul colectiv Pauză de respirație (Litera), împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, cei patru autori formând Grupul de la Brașov. A mai publicat volumele de poezie: Juventus (Cartea Românească, 1994), Noapte sau zi (Paralela 45, 1998), Juventus și alte poeme (antologie; Paralela 45, 2004), Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie (Polirom, 2006), Cartea plantelor și animalelor (Nemira, 2021), Opera poetică (în 2 volume; Rocart, 2021). A publicat romanul Exuvii (Nemira, 1997), reeditat în mai multe rânduri la Editura Polirom, și volumul de „critificțiune” Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (Paralela 45, 2004). Este autoarea eseurilor: Volubilis (Paralela 45, 1998), Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum (Editura Fundației Culturale Române, 2000), Autorul, un personaj (Paralela 45, 2015). A îngrijit și prefațat ediția Opere de Gellu Naum (vol. I-IV, Polirom, 2011-2020).

Conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București, Simona Popescu ține cursuri de scriere creatoare din anul 2005.

 

Publicitate

DUMITRU CRUDU (n. 1967, Florițoaia Nouă, Ungheni) este poet, prozator, dramaturg, publicist. A debutat în 1994, cu două cărți de poezie simultan – Falsul Dimitrie (Arhipelag) și E închis vă rugăm nu insistați (Pontica). Au urmat volumele de poezie: Șase cânturi pentru cei care vor să închirieze apartamente (Paralela 45, 1996), Poooooooooate (Vinea, 2004), Eșarfe în cer (Cartier, 2012), Falsul Dimitrie (antologie; Cartier, 2014), La revedere, tată (Tracus Arte, 2015), Strigătele de sub apă (Vinea, 2015), Cinci poeme din Rotterdam (Charmides, 2017), Vaci ale Domnului (Casa de pariuri literare, 2018), Împotriva lui Dumitru Crudu (antologie; Junimea, 2023), Doamne (Prut Internațional, 2024). În 1998, Dumitru Crudu a lansat, în „Monitorul de Brașov”, împreună cu poetul Marius Ianuș, Manifestul fracturist.

În proză, a debutat în anul 2008, cu romanul Măcel în Georgia (Polirom), publicând ulterior: Un american la Chişinău (Casa de pariuri literare, 2013), Ziua de naştere a lui Mihail Mihailovici (Humanitas, 2019), Margareta noastră (Cartier, 2021), Ora cinci şi şapte minute (Humanitas, 2022). Scrie și teatru, publicând până în prezent mai multe volume de dramaturgie și având piese montate în teatre din Republica Moldova, România,  Bulgaria, Italia, Germania, Franța ș.a. 

A fost jurnalist la mai multe instituţii de presă din Republica Moldova, printre care: „Timpul de dimineaţă”, „Europa liberă”, „Radio Chişinău”. Din martie 2021, este redactor-şef la revista literară „Timpul din România”, ediţia de Chişinău. Din 2008, Dumitru Crudu coordonează Atelierul de scriere creativă „Vlad Ioviță” din Chișinău.

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Săptămâna Premiilor Nobel 2024 (7-14 octombrie)

Publicat

Publicitate

În fiecare an, anunţarea laureaţilor Premiilor Nobel se face în cadrul unor conferinţe de presă, susţinute, de obicei, la începutul lunii octombrie. Anul acesta, câştigătorii sunt anunţaţi în perioada 7-14 octombrie. Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit Agerpres, care citează site-ul www.nobelprize.org.

Între 1901 şi 2023, Premiile Nobel şi Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel au fost acordate de 621 de ori pentru 1000 de persoane şi organizaţii. Cum unii laureaţi au primit premiul de mai multe ori, aceasta înseamnă un total de 965 de persoane şi 27 de organizaţii, care au fost onorate cu acest premiu.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este anunţat primul, luni, 7 octombrie, de către Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia. Urmează Premiul Nobel pentru Fizică, ce este anunţat marţi, 8 octombrie, de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm. Miercuri, 9 octombrie, este anunţat Premiul Nobel pentru Chimie de către Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm, iar Premiul Nobel pentru Literatură este anunţat joi, 10 octombrie, de Academia Suedeză (Svenska Akademien) din Stockholm. Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat vineri, 11 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet) din Oslo, Norvegia. Anunţarea Premiilor Nobel se încheie luni, 14 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunţul este făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.

Toate anunţurile privind premiile vor fi transmise în direct pe site-ul oficial al Premiilor Nobel – https://www.nobelprize.org/ şi pe canalele digitale oficiale ale Premiului Nobel. Informaţii detaliate despre premii vor fi publicate pe https://www.nobelprize.org/.

Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.

Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La momentul decesului său, “Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an “celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.

Publicitate

Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel – fizică, medicină, chimie, literatură şi pace – li s-a adăugat în 1969 şi cel pentru economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.

Medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) i-a fost acordat primul Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină pentru cercetările asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică a fost înmânat fizicianului german Wilhelm Röntgen (1845-1923), pentru descoperirea razelor X.

Publicitate

Începând cu primul premiu Nobel pentru Chimie, acordat chimistului olandez Jacobus H. van’t Hoff (1852-1911) pentru descoperirea legilor dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii, această distincţie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.

Încă de la primul Premiu Nobel pentru Literatură decernat poetului şi filosofului francez Sully Prudhomme (1839-1907), “ca o recunoaştere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecţiune artistică şi o rară îmbinare dintre calităţile inimii şi cele ale intelectului”, distincţia a fost acordată, fără discriminare, autorilor de diferite limbi şi culturi, atât scriitorilor necunoscuţi, cât şi celor care atinseseră deja celebritatea.

Premiul Nobel pentru Pace este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea, restabilirea păcii într-o zonă de conflict sau prezervarea ei la nivel internaţional. Prima distincţie de acest gen a fost acordată, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant (1828-1910), şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy (1822-1912).

Pentru Premiul Băncii Naţionale a Suediei pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, laureaţii sunt selectaţi de către Academia Suedeză Regală pentru Ştiinţe. Primii laureaţii au fost Ragnar Anton Kittil Frisch şi Jan Tinbergen (pentru descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice). AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu Botoșani au trecut la controale în primăriile județului

Publicat

Publicitate
Conform Planului Anual General de Activități al Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani a demarat acțiunile de inspecție și control pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale (conform PNGD) și a stării de salubrizare a localităților.
Până la data prezentei s-au verificat 25 UAT-uri, Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Ecoproces și Consiliul Județean Botoșani.
Pentru neconformitățile constatate s-au stabilit măsuri cu termen în vederea remedierii acestora și s-au aplicat 32 sancțiuni din care 22 avertismente și 10 amenzi, în valoare totală de 255.000 lei.
Perioada controlată este anul 2023, fiind verificate:
• implementarea sistemelor de colectare separată de către ADI/UAT-uri, respectiv existența punctelor de colectare și dotarea corespunzătoare a acestora;
• asigurarea și respectarea programelor (graficelor) de colectare separată, cel puțin pentru deșeurile din hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;
• atingerea nivelului de pregătire pentru reutilizare și reciclare;
• utilizarea sistemelor de colectare separată a deșeurilor de către generatori (invlusiv populație);
• transportul separat (fără a fi amestecate) al deșeurilor colectate separat de la generatori;
• îndeplinirea țintei de reducere a cantității de deșeuri municipale depozitate de către UAT-uri, pentru anul 2023;
• modalitatea de gestionare a deşeurilor periculoase generate în gospodării
• trasabilitatea deșeurilor municipale de la generator la valorificare/ eliminare.
• amplasanetele fostelor depozite rurale, care au fost închise în 2009
• amplasamentele cu abandonări de deșeuri identificate în urma controalelor efectuate în anul 2023, dar și alte amplasamente noi, care au fost semnalate prin sesizări, prin apariții mass-media.
• depunerea la termen a declarațiilor privind Fondul pentru mediu.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidenţiale 2024: Diana Iovanovici-Şoşoacă, respinsă pentru a doua oară. BEC a respins înregistrarea candidaturii

Publicat

Publicitate

Biroul Electoral Central a decis, în şedinţa de duminică seara, respingerea înregistrării mai multor candidaturi depuse în ultimele 48 de ore, între care şi pe cea de a doua depusă de Diana Iovanovici-Şoşoacă.

După ce Curtea Constituţională a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, aceasta şi-a depus din nou candidatura, sâmbătă seara, la ora 23,50, în condiţiile în care termenul limită de depunere a candidaturilor urma să expire la ora 24,00.

Însă, duminică seara, Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă.

Tot în şedinţa de duminică seara, BEC a adoptat următoarele decizii:

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Elenei Tufecciu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Gheorghe Ghelcea, candidat independent la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

Publicitate

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ion Popa la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Cristinei Tufănoiu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Oanei Creţu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

Publicitate

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ciprian Romeo Mega la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Petru Mîndru la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Răzvan-Nicolae Constantinescu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Mariei Marcu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah

Publicat

Publicitate

Sfinții mucenici Serghie și Vah au trăit în vremea împăratului Maximian (286-305). Chiar dacă erau tineri, împăratul le-a acordat funcții înalte în Școala Centiliilor: Serghie a fost „primicer” (al cărui nume este scris primul pe lista oficial recunoscută a conducătorilor, așadar persoană marcantă, prima înscrisă) și Vah „secundicer” (al doilea într-o castă). Școala Centiliilor, constituită pe vremea lui Dioclețian, a format diviziuni de elită ale armatei române, care îndeplineau ordinele împăratului însuși și funcționau de asemenea în calitate de corp de instruire a ofițerilor.

Mai târziu, aceste diviziuni de elită au fost transformate în gardă imperială și detașament de onoare. Serghie și Vah erau creștini în ascuns, căci împăratul era un persecutor al creștinilor. Au fost descoperiți lui Maximian că se închinau lui Hristos, motiv pentru care li s-a cerut să jertfească idolilor. Aceștia, refuzând să aducă jertfe zeilor, au fost lipsiți de însemnele demnității militare, îmbrăcați în haine femeiești și purtați prin cetate, în semn de batjocoră. Pentru că nu au lepădat credința în Hristos nici după această batjocorire, au fost duși în cetatea Varvalisa, spre a fi supuși chinurilor de împăratul Antioh.

În drum spre această cetate, li s-a descoperit îngerul și le-a vestit: „Pentru nevoința voastră veți lua cununile biruinței de la Domnul Iisus Hristos, Care va fi alături de voi în suferința voastră, dându-vă ajutorul Său până ce îl veți călca pe vrăjmașul diavol sub picioarele voastre“. În această cetate, Sfântul Vah și-a dat duhul în urma torturilor, iar Sfântul Serghie a fost decapitat.
Ocrotitorii Olteniei
Sfinții mari mucenici Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de Domnitorul Neagoe Basarab. Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea IPS Firmilian, mitropolitul Olteniei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending