Connect with us

Cultura

Poeți în dialog la Ipotești: Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Pe data de 19 decembrie 2021, la ora 16.00, va avea loc ediția din decembrie a lecturilor Poeți în dialog. Invitații Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” sunt Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu. Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

 

ROMULUS BUCUR (n. 11 mai 1956, Arad) este poet, eseist, traducător, publicist, redactor-șef adjunct la revista „Arca”, doctor în filologie al Universității din București cu teza O cercetare asupra raporturilor dintre vizual și auditiv în poezia modernă (2003), profesor la Facultatea de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov. A fost membru al Cenaclului de Luni.

A debutat publicistic pe 18 mai 1978, în revista „România literară”, iar editorial, în 1982, în volumul de grup Cinci (alături de Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina și Mariana Marin). În 1984, publică, la Editura Albatros, volumul de poezie Greutatea cernelii pe hârtie (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), urmat de: Literatură, viaţă (Cartea Românească, 1989); Dragoste & Bravură (Marineasa, 1995); întecel (e). Fast-food Poems / Ditties (Paralela 45, 1998); Cărticică pentru pisică (Aula, 2003); Poeme alese (Aula, 2008); O seamă de personaje secundare (Tracus Arte, 2009); Arta războiului (Tracus Arte, 2015); Odeletă societății de consum (Tracus Arte, 2018); Despre prieteni & singurătate (Tracus Arte, 2020). Este autorul câtorva volume de eseuri – Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90 (Paralela 45, 2000); Imaginea de sine a evreului român: Mihail Sebastian și N. Steinhardt (Editura Universităţii „Transilvania”, 2013); Opus Caementicium. (Micro)eseuri despre influența poetică, Editura Universității „Transilvania”, 2015); Glose (Tracus Arte, 2017) – și al monografiei Mihail Sebastian sau despre inconvenientul de a te fi născut evreu (Aula, 2007).

Romulus Bucur este present în antologii precum: Simone Reicherts-Schenk, Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer Rumänischer Lyrik, Kastellaun (Dionysos Verlag, 1994); Laurenţiu Ulici, O mie şi una de poezii româneşti (Du Style, 1997); Florin Şindrilaru, Antologia poeziei româneşti culte (Teora, 1998); Dieter Schlesak, Gefärlicher Serpentinen, Rumänische Lyrik der Gegenwart (Edition Druckhaus, 1998); Alexandru Muşina, Antologia poeziei generaţiei ’80 (Vlasie, 1993; Aula, 2002); Laurenţiu Ulici, Antologia poeţilor tineri, 1978-1982 (Muzeul Literaturii Române, 2005); A gyönyör román művészete. Kortárs román költők (Arcuş, 2006); Balázs F. Attila, Egy zacskó cseresznye (AB-ART, 2009); Dumitru Chioaru, Noua poezie nouă (Limes, 2011); Kocsis Francisko, Dirijabilul de hârtie. Cele mai frumoase poezii, 1971-2011 (Ardealul, 2011); Claudiu Komartin şi Radu Vancu, Cele mai frumoase poeme din 2010 (Tracus Arte, 2011); Cosmin Ciotloş, 111 cele mai frumoase poezii ale generaţiei ’80 (Nemira, 2015); Marius Chivu & Radu Vancu, 111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română (Nemira, 2016); Ion Bogdan Lefter & Călin Vlasie, Cenaclul de Luni – 40 (Paralela 45 / Cartea Românească, 2017); Cosmin Perța, #Rezist! Poezia (Paralela 45 / Cartea Românească, 2017) ș.a.

Publicitate

 

ALEXANDRU COSMESCU (n. 30 iulie 1985, Chișinău) este poet și eseist. A absolvit secția română-latină a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (2008), cu o lucrare despre poetica latină și poetica poeziei contemporane, după care a urmat un masterat în filosofie la aceeași universitate (Dialog și alteritate în discursul filosofiei contemporane, 2010) și un doctorat în filologie (Textul dialogic și textul monologic din perspectiva analizei discursului, 2013), la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, unde este, în prezent, cercetător științific. Este absolvent al programului de masterat Marile Cărți ale Civilizației Europene, coordonat, la Universitatea de Stat din Moldova, de Petre Guran (2014), și participant la atelierul de creative writing organizat de Adrian Urmanov la Mănăstirea Râșca (2006). A predat cursuri de literatură și filosofie la câteva universități din Chișinău.

Alexandru Cosmescu a debutat în 2013 cu volumul de poezie Un spaţiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrăţișa (Editura Cartier; ediția a II-a – 2017), pentru care a luat Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut). Este coautor, alături de Anastasia Gavrilovici, al volumului Cine nu e mângâiat. Antologia generației 2000, care a apărut în seria Cartier de colecție a Editurii Cartier în anul 2021.

Este prezent în antologiile: Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie (Știința, 2017), ’20. Antologie de poezie tânără din Basarabia (ARC, 2021) ș.a.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Publicat

acum 21 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Publicitate

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor

Publicat

acum 45 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.

Ordinea de zi:

  1. Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
  2. Diverse.

În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:

-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.

Publicitate

Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: „Orașul geniilor” din România și concursul suprem al minților luminate

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Botoșaniul, cunoscut drept un adevărat „oraș al geniilor” găzduiește cea de-a 75 ediție a Olimpiadei Naționale de Matematică, pentru nivelul liceal. Participă sute de elevi din toată țara, inclusiv olimpici de top. Este una dintre cele mai puternice ediții din istoria olimpiadei, scrie ADEVĂRUL. 

Anul acesta Olimpiada Națională de Matematică, regina concursurilor școlare la științe exacte, a fost organizată în municipiul Botoșani. Alegerea organizării celei de-a 75 a ediție a competiției, în nordul extrem al Moldovei, este un tribut adus Botoșaniului considerat un adevărat leagăn al geniilor României.

În județul nord-moldav s-au născut printre alții și Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu și Simion Sanielevici, matematici de top, adevărate legende și deschizători de drumuri în lumea științifică. Prima probă a avut loc pe 2 aprilie, dar olimpiada se va prelungi până pe 6 aprilie. Participă sute de elevi din toată țara, de nivel liceal.

„Este ocazia de a arăta ceea ce poate Botoșaniul cu adevărat”

Această ediție organizată în municipiul Botoșani cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, a Primăriei Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani dar și a Societății Științifice Matematice din România reunește 365 de elevi din clasele IX-XIII din toată țara.

Inclusiv olimpici de top care s-au făcut remarcați și la edițiile anterioare. În plus, în orașul nord-moldav sunt prezenți și 64 de profesori din comisia centrală, dar și 47 de profesori însoțitori. Ca să nu mai vorbim de sutele de părinți veniți să-și susțină copiii. Pentru șase zile, Botoșaniul a devenit capitala matematicii în România. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că această ediție istorică a Olimpiadei a fost organizată la Botoșani datorită faimei de care se bucură județul în lumea matematicii românești. Inclusiv prin rezultatele excepționale dobândite, anual, de elevii botoșăneni la concursurile naționale de profil.

Publicitate

„Am fost aleși datorită rezultatelor obținute de-a lungul anilor de elevi dar și fiindcă s-a dorit ca cea de-a 75 a ediție să fie organizată într-un centru cultural al țării, orașul geniilor. Este o chestiune importantă fiindcă astfel vorm avea ocazia să ne confirmăm renumele, dar și ocazia perfectă de a arăta ce poate Botoșaniul cu adevărat”, precizează Sebastian Mihalache, inspector școlar de matematică la Botoșani.

În plus, Botoșaniul este cunoscut în toată țara și pentru profesorii săi de matematică, mulți autori de culegeri folosite la nivel național. „Toată țara știe că la Botoșani există această tradiție la matematică și sunt un exemplu pentru ceilalți copii”, mărturisește mama unui olimpic din județul Hunedoara, venită să-și susțină copilul.

Premii speciale și o locație inedită

Această ediție a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Matematice din România. Prin intermediul acestei societății științifice elevii beneficiază de facilități speciale. Mai precis, cei care vor reuși să obțină premii vor putea intra la facultăți fără examen.

„Parteneriatul constă în elaborarea subiectelor, în resursa umană folosită. În plus, Societatea de Științe Matematice premiază elevii cu diplome și medalii care sunt valabile pentru admiterea la facultate și mulți copii, dintre cei care au premii se bucură de acest avantaj”, precizează Ioan Ciobănașu, președintele filialei Botoșani a Societății Științifice Matematice din România. Pentru organizarea acestui eveniment educațional de top, autoritățile din Botoșani s-au mobilizat și au depus un efort uriaș pentru cazarea, masa elevilor și profesorilor veniți din țară dar și pentru organizarea sălilor de concurs.

Olimpiada de matematică de la Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache
Olimpiada de matematică de la Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

În mod inedit, prima probă s-a desfășurat într-o sală uriașă de sport. Este vorba despre Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din municipiul Botoșani, acolo unde suprafața de joc a fost transformată într-o sală de examen, cu bănci individuale dar și toate facilitățile necesare. „Toată lumea a avut grijă de noi aici, să ne fie bine. Proverbiala ospitalitate moldovenească. Până în prezent este foarte bine”, mărturisește și mama unui participant la olimpiadă. „Pentru noi este o onoare că ni s-a dat șansa să organizăm cea de-a 75 a ediție aici la Botoșani. Efortul este extraordinar și ISJ și Consiliul Județean și Primăria și-au adus aportul extraordinar la organizare”, adaugă și profesorul Ioan Ciobănașu.

Subiectele, o provocare pentru olimpici

Această ediție se dovedește a fi una dintre cele mai puternice din istoria competiție. Cel puțin așa o resimt o parte a olimpicilor. Mai ales cei cu mai multe ediții la activ, spun că subiectele au fost mai dificile decât în alți ani. „A fost greu, foarte greu. Nu mă așteptam să fie așa de greu. Cred că subiectele doi și trei au fost cele mai grele”, a precizat una dintre olimpice, la ieșirea din concurs. Un alt elev, din județul Prahova a confirmat, pentru subiectele de la clasa a X a.

Părinții au venit să-și susțină copii FOTO Cosmin Zamfirache
Părinții au venit să-și susțină copii FOTO Cosmin Zamfirache

„Destul de dificile. Toate au fost dificile, și problemele de combinatorică și cele de geometrie au fost mai grele față de cele din anii anteriori”, precizează acesta.

Părinții elevilor olimpici spun însă că până și un eșec reprezintă o experiență pozitivă, dacă reușești să înveți ceva din aceasta. „Olimpic la matematică ajungi cu foarte multă perseverență și după fiecare eșec trebuie să știi să te ridici. Nu toți copii au doar succese, trebuie să fie un talent special, o ambiție deosebită, să aibă mentorii potriviți, și nu întotdeauna succesul este garantat. Dacă ai un eșec trebuie să continui, dacă iubești matematica”, adaugă hunedoreanaca venită să-și susțină copilul.

Sursa: ADEVĂRUL

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Sfântul Nichita mărturisitorul s-a născut în Cezareea Bitiniei în jurul anului 760. La opt zile după naștere mama sa a murit. Tatăl Filaret, alegând să se retragă la mânăstire l-a încredințat bunicii sale spre creștere. Nichita a fost din fragedă tinerețe un copil duhovnicesc.

A avut și un duhovnic ales, pe pustnicul Ștefan. Acesta, la un moment dat, i-a dat binecuvântarea să meargă la mânăstirea Medikion pe care Sfântul Nichifor o fondase de curând. La șapte ani după intrarea în mânăstire, pentru sporirea sa duhovnicească, egumenul Nichifor a rânduit să fie hirotonit preot de către patriarhul Tarasie al Constantinopolului.

Fiind bolnav, Nichifor l-a asociat la conducerea mânăstirii. După moartea lui Nichifor monahii au decis ca Nichita să le devină egumen, iar sub înțeleapta sa oblăduire mânăstirea a crescut semnificativ ca obște și importanță. În timpul împăratului Leon al V-lea Armeanul, în anul 815, a reînceput prigoana împotriva cinstitorilor sfintelor icoane. Între primele victime a căzut și de acum faimosul egumen Nichita. El a fost aruncat în temnița din Masaleon din Asia Mică.

Fiind chemat de împărat a fost convins prin șiretlicuri să accepte comuniunea cu patriarhul eretic Teodot ce se afla pe scaunul constantinopolitan. Mulți prieteni ai săi, între care aproape sigur și Sfântul Teodor Studitul l-au convins prin epistole de greșeala făcută. Realizând el însuși aceasta, s-a pocăit și mergând din nou înaintea împăratului a mărturisit că a greșit și că păstrează neîntinată învățătura de credință ortodoxă a celui de-al șaptelea Sinod Ecumenic.

Pentru această îndrăzneală a fost iarăși întemnițat și timp de șase ani a suferit torturi cumplite din partea eunucului Antim, un crud persecutor al călugărilor ortodocși. Omorârea împăratului în noaptea de crăciun a anului 820 i-a adus Sfântului Nichita eliberarea. Datorită pocăinței sale nu s-a mai întors la mânăstire, ci și-a continuat viața în austeritate undeva în apropierea Constantinopolului.

A trecut la Domnul pe 3 aprilie în anul 824. Trupul său a fost dus cu mare cinste în mânăstirea Medikion. Sfântul Teodor Studitul l-a elogiat ca mărturisitor și mare apărător al credinței ortodoxe și al cinstirii sfintelor icoane. Viața Sfântului Nichita a fost scrisă de monahul Teostirict, ucenic al său.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending