Connect with us
Publicitate

Actualitate

Plafonul de consum pentru utilizatorii casnici de gaz a fost ELIMINAT. Prețul rămâne același

Publicat

Publicitate

Virgil Popescu, ministrul energiei , a declarat că pentru cei care au centrale individuale pe gaz s-a eliminat plafonul de consum, astfel încât pot consuma oricât, iar prețul va fi același ca anul trecut, de 31 de bani pe kilowatt.

Acesta a vorbit în premieră despre eliminarea plafonului de consum, la Digi24.ro.

Modificarea se regăsește în noua ordonanță pe energie, adoptată recent.

Publicitate

„Există o schimbare majoră în această iarnă pentru cei care au centrale individuale: nu mai există acel plafon de consum” a spus Popescu.

„Iarna trecută, dacă nu mă înșel, era la început 1.000 de metri cubi, apoi pe toată perioada de iarnă a fost parcă 1.200 de metri cubi.

Acum nu mai vorbim de un plafon, vorbim de prețul gazului, care este același ca iarna trecută, 31 de bani, pentru oricât consumi.

Publicitate

Deci, indiferent dacă e o casă mare sau o casă mai mică, tocmai pentru a nu mai avea probleme – mai sunt pensionari care stau în case mari, stau singuri și mai sunt case care nu sunt încă foarte bine eficientizate energetic din punct de vedere al anvelopării.

Deci, spre deosebire de electricitate, la gaz este un preț fix de 31 de bani care nu mai are un plafon de consum”, a spus Virgil Popescu, la Digi24.

Anul trecut, o serie de consumatori s-au trezit spre finalul iernii cu facturi mai mari după ce au depășit plafonul stabilit de Guvern și au fost nevoiți să restituie și sumele compensate în lunile anterioare.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

3 Mai – Ziua mondială a libertăţii presei

Publicat

Publicitate

În 2024, Ziua mondială a libertăţii presei este dedicată importanţei jurnalismului şi libertăţii de exprimare în contextul actualei crize de mediu la nivel mondial, anunţă site-ul ONU. Conştientizarea tuturor aspectelor legate de criza globală de mediu şi a consecinţelor acesteia este esenţială pentru a construi societăţi democratice. Munca jurnalistică este indispensabilă în acest scop, punctează www.un.org.

Jurnaliştii se confruntă cu provocări semnificative în căutarea şi diseminarea informaţiilor despre probleme contemporane, cum ar fi dificultăţile din lanţurile de aprovizionare, migraţia climatică, industriile extractive, mineritul ilegal, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrişările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilităţii acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii şi a valorilor democratice la nivel mondial.

În contextul triplei crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea aerului – campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoştinţele şi metodele de cercetare ştiinţifică. Atacurile la adresa validităţii ştiinţei reprezintă o ameninţare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste şi informate. Iar informaţiile înşelătoare şi false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să submineze eforturile internaţionale de a le aborda.

Publicitate

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public şi politic pentru acţiuni climatice, politici eficiente şi protecţia comunităţilor vulnerabile afectate de schimbările climatice, precum şi a femeilor şi fetelor, deoarece schimbările climatice tind să exacerbeze inegalităţile existente, evidenţiază sursa citată.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliştii să raporteze cu acurateţe, în timp util şi cuprinzător despre problemele de mediu şi consecinţele acestora, precum şi despre posibilele soluţii. Iar acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă, conform ONU: Prevenirea şi protejarea împotriva infracţiunilor comise împotriva jurnaliştilor; Asigurarea drepturilor pentru libertatea de exprimare, libertatea cercetării ştiinţifice şi accesul la sursele cheie de informaţii, pe lângă combaterea dezinformării prin jurnalism; Promovarea pluralităţii, diversităţii şi viabilităţii mass-media, în special media regională, locală, indigenă şi/sau comunitară; Asigurarea că guvernanţa platformelor digitale încurajează transparenţa companiilor de tehnologie, responsabilitatea acestora, diligenţa necesară, împuternicirea utilizatorilor şi moderarea şi gestionarea conţinutului pe baza standardelor internaţionale ale drepturilor omului, aşa cum se indică în Ghidul UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale; Promovarea programelor de alfabetizare media şi informaţională pentru a oferi utilizatorilor abilităţi de angajare şi gândire critică în mediul digital.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, ziua de 3 mai, aniversarea Declaraţiei de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial ca Ziua mondială a libertăţii presei.

Publicitate

După 30 de ani, legătura istorică trasată între libertatea de a căuta, împărtăşi şi primi informaţii şi binele public rămâne la fel de relevantă precum era la momentul semnării acesteia. Ziua de 3 mai funcţionează ca un memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media despre problemele libertăţii presei şi eticii profesionale. Potrivit www.un.org, reprezintă o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei lor; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea datoriei.

Creat în 1997, premiul anual pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano onorează o persoană, organizaţie sau instituţie care a adus o contribuţie remarcabilă la apărarea şi/sau promovarea libertăţii presei oriunde în lume şi mai ales atunci când acest lucru s-a înfăptuit în faţa pericolului. Premiul a fost înfiinţat la iniţiativa Comitetului Executiv al UNESCO şi este conferit oficial de UNESCO, cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei. Distincţia poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat în faţa birourilor ziarului său, ”El Espectador” din Bogota, Columbia, la 17 decembrie 1986, aminteşte www.unesco.org.

În 2023, jurnalistele iraniene aflate în închisoare Niloofar Hamedi, Elaheh Mohammadi şi Narges Mohammadi au fost desemnate laureatele Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano, la recomandarea unui juriu internaţional format din profesionişti media. Ceremonia de premiere a avut loc pe 2 mai la New York, în cadrul evenimentelor care au marcat cea de-a 30-a aniversare a Zilei mondiale a libertăţii presei. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Mai mulți copii din Broscăuți, Cordăreni, Hilișeu Horia si Unțeni au primit daruri de la polițiști, dar și speranță și curaj

Publicat

Publicitate

Înaintea sărbătorilor pascale, polițiștii din Botoșani au avut o întâlnire specială cu o parte dintre copiii pe care i-au cunoscut în cadrul activităților profesionale și care le-au rămas în suflet.

„Acești copii pornesc în viață cu mai puține șanse decât alții.
Ei au trecut prin încercări pe care nu și le-au ales, dar pe care trebuie să le depășească pentru a putea trăi o copilărie normală.

Astfel, ne-am mobilizat si am mers în localitățile Broscăuți, Cordăreni, Hilișeu Horia si Unțeni pentru a le dărui tot ce este nevoie pentru masa de sărbători

Publicitate

Nu am oferit doar dulciuri, alimente și hăinuțe, ci am oferit și speranță și curaj. Ne dorim ca acești copii să aibă încredere în ei înșiși și să-și dorească mai mult, să lupte pentru visurile lor și să ajungă acolo unde își propun.

Le mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers”, au transmis polițiștii botoșăneni.

Publicitate

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos, zi de post negru

Publicat

Publicitate

Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit pe cruce între doi tâlhari. În Vinerea neagră, ziua cea mai neagră din istoria creştinismului, Iisus a murit pentru mântuirea lumii și iertarea păcatelor neamului omenesc.

În bisericile ortodoxe este singura zi aliturgică, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie. În biserici se va cânta Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos. De asemenea, este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisire a tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul.

Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos. “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

Publicitate

Vinerea Mare: Denia Prohodului și înconjurarea bisericii cu Sfântului Epitaf

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Publicitate

Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat. Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

Publicitate

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.

În ziua de Vinerea Mare Iisus Hristos a murit, iar această zi este considerată zi de doliu. Este benefic să ținem post negru, deoarece este o formă de jertfă pe care o aducem în cinstea Mântuitorului Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.

Publicitate

Un post autentic constă în abținerea de la rău. Prin post, ne curățăm trupul prin dietă și sufletul prin ușurarea de păcate.

Învățătura bisericească precizează că postul începe de la ora 18:00 în ziua anterioară și ține până în ziua de post, la ora 24:00. Cu toate acestea, pentru cei care nu pot ține postul întreaga zi, există câteva momente cheie în care credincioşii îl pot încheia. Acestea sunt:

ora 15:00, când Iisus Hristos și-a încredințat sufletul Tatălui Ceresc;
ora 18:00, când a fost coborât de pe Cruce și îngropat;
ora 21:00, când s-a așezat piatra pe mormânt.

Citeste mai mult

Eveniment

Mai mulţi elevi care au participat la Olimpiada Naţională de Istorie au ajuns la spital după ce au mâncat la un restaurant

Publicat

Publicitate

Cel puţin şapte elevi, din mai multe judeţe, care au participat la Olimpiada Naţională de Istorie, desfăşurată la Braşov, au ajuns la spital după ce au mâncat într-un restaurant din Codlea, scrie Edupedu.ro. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov a deschis o anchetă în acest caz, însă nu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, pe motiv că nu a primit vreo plângere oficială.

Mai mulţi elevi care participau la Olimpiada Naţională de Istorie au luat prânzul, luni, la un restaurant din Codlea, unde au mers cu profesorii, iar la întoarcerea la hotelurile unde erau cazaţi, în Poiana Braşov, unii au acuzat stări de greaţă şi chiar au vomitat, potrivit edupedu.ro.

Astfel, cel puţin şapte elevi, cu vârste între 14-18 ani, din judeţele Călăraşi, Alba, Constanţa au fost duşi cu ambulanţe la Spitalul Judeţean. Alţi elevi s-au simţit rău mai târziu.

Publicitate

Purtătorul de cuvânt al DSP Braşov, Diana Pop Goşmanu, a declarat că a fost declanşată o anchetă, fiind prelevate probe de la restaurant, însă rezultatele nu sunt gata.

Potrivit surselor Edupedu.ro, o parte dintre organizatori şi profesori ar fi încercat să muşamalizeze situaţia, iar elevilor din competiţie nu li s-ar fi spus nimic despre ce se întâmplă, ceea ce ar fi dus la o stare de panică.

Acelaşi surse au afirmat că una dintre ipoteze este cea a unei infecţii virale.

Publicitate

Organizatorul Olimpiadei Naţionale de Istorie a fost Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov. Şeful ISJ Braşov, Florin Tripşa, a declarat că nu are ce să reproşeze din punct de vedere organizatoric şi că nu a primit nicio plângere oficială.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending