Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 34 de ani, din comuna Mileanca.

Sârghie Elena a părăsit domiciliul la data de 31 decembrie 2024, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia .

În momentul plecării aceasta era îmbrăcată cu pantaloni tip blug culoarea albastră, geaca de iarnă culoare verde, încălțată cu ghete de culoare maro, având asupra sa o geantă de culoare neagră.

Semnalmente: înălțime 1,65 m, greutate aprox 50 kg, păr blond, ochi căprui.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celui mai apropiat polițist.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

După cum ştiţi, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română  au decis ca anul 2025 să fie declarat „ANUL EMINESCU” ( 175 de ani de la naştere). Cele două instituţii şi iubitorii de Eminescu  vor organiza în 2025 o serie de manifestări şi activităţi culturale cu scopul de a pune în evidenţă importanţa acestui eveniment. La Botoşani,  doi importanţi vectori culturi, Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci,  au scos deja o altă ediţie, constat revizuită şi adăugită, a plachetei „Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura „Axa”, Botoşani), beneficiind şi de grafica artiştilor Mihai Cătrună şi Ecaterina Mihai. Primul autor, Nicolae Iosub,  după cum ne informează Dicţionarul Lazarovici, „are o remarcabilă activitate de colecţionar: medalii, monede, decoraţii, insigne,  mărci poştale, ilustrate, carte ex-libris, partituri muzicale, calendare şi multe altele”.  Un domeniu de colectare important este cel dedicat lui Mihai Eminescu. Aproape întreaga operă este dedicată poetului naţional şi, cred, e bine să o amintim: „Eminescu în filatelie”(Axa, 2001); „Mihai Eminescu la Botoşani” (Axa, 2004, 2016); „Mănăstirea Agafton – loc de popas şi reculegere pentru Mihai Eminescu” (Agata, 2010); „Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu (Axa, 2011); Mihai Eminescu – un om, o viaţă, un destin” (Axa, 2014); Eminescu şi locurile natale de la Ipoteşti” (Axa, 2018); „Mihai Eminescu – călător pe meleaguri româneşti şi străine (Arena Cărţii, 2019); „Mihai Eminescu şi contemporanii săi” (Axa, 2021); „Veronica Micle – Muza lui Mihai Eminescu” (Axa, 2022). Mihai C. V. Cornaci, cel de-al doilea autor,  este cunoscut ca publicist, epigramist şi numismat. Este membru activ al unor asociaţii şi societăţi culturale, autor a mai multor articole pe teme culturale  în periodice din ţară şi din Botoşani, răsplătit cu numeroase diplome şi insigne sau medalii din domeniul numismatic, medalistic şi filatelic. Este coautor la lucrările  „Eminescu în numismatică” („Axa” 2000, 2001);  „veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică” (Geea, 2013); „Eminescu, un veac de nemurire” (Minerva, 1991); „Eminescu – Focul meu. Imaginea poetului în arte” (Litera, 2000).

Autorii  adaugă plachetei un laudaţio  cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie,  pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită  “eminescologie”.  Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu  monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933,  1938.”

Dintre poeţii botoşăneni care au  scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Dumitru Ţiganiuc, Augustin Ciuraru,  Aurora Adam,  Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu,  Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric,  Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Dorin Baciu, Al. D. Funduianu, Dorin Baciu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu,  Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş,  Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu.  Mihai  C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că  „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere,  să compună versuri care să-l omagieze pe  genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care  s-a născut cel mai mare poet român”.

Am ales pentru final o poezie dedicată lui Eminescu şi care aparţine lui George Mihuţă: „Viziune la Ipoteşti” – „Se-ntoarce astăzi cu şareta / Căminarul de la Botoşani / S-au pierdut  demult ai lui  prin ani… / Nu mai e prin târg nici Harieta… // Cum se apropie nu-i vine-a crede, / Că-i atât de luminoasă casa, / Unde-or fi ai lui de nu-i mai vede? / Iat-o şi pe Ralu căminăreasa… // Iată şi copiii lângă scară, / Toţi cum altădată nu visai… / Şi ca din senin înfioară / Vocea timpului strigând Mihai! // Şi răspunde-n foşnet de mătasă, / Dulcele şi alintatul vers / Azi Mihai e peste tot acasă, / Casa lui e-ntregul univers.”

„În biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta”…De acest lucru sunt convinși credincioșii din Botoșani care au ales să petreacă noaptea dintre ani în rugăciune, participând numeroși la slujbele rânduite de biserică.

Cu toții au mulțumit lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul care a trecut, dar și pentru biruința asupra ispitelor care au venit ca tăvălugul.

Au cerut binecuvântare pentru proiecte, întărire sufletească și îndrumare de la Dumnezeu și credincioșii din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Stăuceni, care au venit în număr mare la slujba de la miezul nopții, unde au trăit momente înălțătoare. Răspunsurile la strană au fost date de membri ai comunității, coordonați de dascălul bisericii amintite, completând rugăciunea părintelui Nicolae Cărăușu, bucurând sufletele celor prezenți cu daruri duhovniceşti.

Rugăciunile au început la ora 22.30 cu slujba Utreniei, urmată de Acatistul Sfântului Vasile, după care a urmat slujba Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, la sfârșitul căreia copilașii au primit Sfânta Împărtășanie.

Predica de final a părintelui paroh Nicolae Cărăușu a fost de fapt o binecuvântare și un îndemn la stăruință în nădejdea în Dumnezeu și la importanța acumulării de timp liturgic care este arvună spre Împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu.

„Anul care a trecut a fost și cu bune și cu rele, cu suișuri, cu coborâșuri, dar să dăm slavă lui Dumnezeu pentru timpul pe care ni l-a dăruit până acum. Să căutăm să adunăm cât mai mult timp liturgic în acest nou an, pentru că acesta este singurul timp care nu este pierdut”, a început părintele Nicolae Cărăușu în cuvântul de învățătură, urând celor prezenți și tuturor enoriașilor parohiei un an mai bun.

Anul 2025 vine cu scumpiri la carburanţi, în urma creşterii accizelor, dar şi cu o serie de măsuri fiscale prevăzute în ordonanţa „trenuleţ”.

Acciza pentru benzina fără plumb va creşte la 2.528 lei pentru 1.000 de litri (de la 2.019 lei în 2024), iar pentru motorină la 2.317 lei pentru 1.000 de litri (de la 1.850 lei), transmite Agerpres.

Pentru anul 2025, acciza la bere a fost stabilită la un nivel de 4,82 lei/hl/1 grad Plato, în creştere de la un nivel de 4,62 lei/hl/1 grad Plato pentru acest an.

Totodată acciza la vinuri spumoase creşte la 69,26 lei în 2025, de la 66,34 lei în 2024.

Impozitul pe dividende distribuite din 2025 va creşte de la 8% la 10%, facilităţile de care beneficiază angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară vor fi eliminate, plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor va fi redus de la 500.000 de euro în prezent, la 250.000 de euro, şi se reinstituie impozitul pe construcţii, conform Ordonanţei privind unele măsuri fiscal-bugetare.

De la 1 ianuarie se reintroduce „taxa pe stâlp„, în valoare 1%. Normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile.

Potrivit ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.

Totodată, studenţii vor beneficia de reducerea de 90% la călătoria cu trenul doar la traseul dintre localitatea de domiciliu şi centrul universitar, conform prevederilor din ordonanţa trenuleţ.

Anterior, studenţii aveau reducere pe orice rută internă. Studenţii vor avea reducere de 90% la transportul în comun şi la metrou doar în localitatea în care se află instituţia de învăţământ.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.050 lei lunar începând cu 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei în prezent.

Majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creştere de 9,46%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută.

Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creşterea pe net de circa 9%.

La jumătatea acestui an, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se extinde utilizarea sistemului de facturare electronică şi pentru tranzacţiile între companii şi consumatorii finali.

Astfel, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura.

Măsura a fost opţională până la finalul lui 2024 an şi devine obligatorie începând cu 1 ianuarie 2025.