Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2026 și a Sărbătorii Botezului Domnului, în care urează românilor ‘sănătate și fericire, pace și bucurie’.

‘Cu prilejul Anului Nou 2026 și al Sfintei Sărbători a Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie dimpreună cu tradiționalul salut: La mulți ani!’, a urat Patriarhul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române.

Anul 2026 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

***
În noaptea dintre ani, în toate lăcașurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârșește o slujbă de mulțumire și de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică ‘Dumnezeu mântuiește’ și în acatist este pronunțat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulțumire și două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiția liturgică română și slavă (cea care va fi citită și la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) și alta din tradiția greacă.

În cadrul slujbei Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos de binecuvântare a Noului An 2025, de la Catedrala Patriarhală, Patriarhul BOR transmite un cuvânt de învățătură.

La 1 ianuarie se sărbătorește Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de 10 ori pe an: 1 și 5 ianuarie, 20 și 27 martie, 3, 10, 17, 28 și 30 aprilie, 25 decembrie. AGERPRES

Masa de Revelion plină de aperitive, fripturi și alte bucate alese vine la pachet și cu aditivi alimentari, adică E-uri. La o simplă întrebare, cu idei pentru masa de Revelion, răspunsul vine la pachet cu mai mulți aditivi alimentari, informează alba24.ro. 

Mai pe scurt, o masă completă cu aperitive de Revelion, fel principal, dar și desert poate conține până la 231 de E-uri (aditivi alimentari), 50,25 grame de sare și 260,35 grame de zahăr.

Cu toate acestea, puțini dintre noi ne gândim la numărul de aditivi alimentari, precum și la cantitatea de zahăr și sare pe care o consumăm în cadrul mesei de Revelion, transmit cei de la infocons.ro.

De exemplu, într-o cantitate de 100 de grame din fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

• până la 231 de aditivi alimentari (E-uri);
• 260,35 grame de zahăr, de peste zece ori mai mult față de limita zilnică recomandată de 25 de grame;
• 50,25 grame de sare, adică de peste zece ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății.

Câte E-uri se regăsesc în aperitivele de Revelion

• brânză topită, cu până la 9 E-uri, 7 grame de zahăr și 2,6 grame de sare, folosită adesea într-o varietate de umpluturi
• bacon, cu până la 10 E-uri, 4 grame de zahăr și 1,5 grame de sare.
• șuncă de Praga, cu până la 10 E-uri și 2,7 grame de sare.
• crenvurști de pui, cu până la 10 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,25 grame de sare.
• platou cu brânzeturi, cu până la 4 E-uri sau aditivi alimentari, 11,92 grame de zahăr și 5,11 grame de sare.
• Sosuri precum ketchupul, cu până la 6 E-uri, 24,8 grame de zahăr și 3,1 grame de sare,
• muștarul, cu până la 6 E-uri, 34 de grame de zahăr și 6,5 grame de sare,
• maioneza, cu până la 8 E-uri, 4,2 grame de zahăr și 2,67 grame de sare.

E-uri în preparatele tradiționale de Revelion

• salată de boeuf, cu până la 17 E-uri, 3,22 grame de zahăr și 1,42 grame de sare;
• piftie, cu până la 8 E-uri, 3,31 grame de zahăr și 4,35 grame de sare;
• salată de murături, cu până la 8 E-uri, 5,2 grame de zahăr și 2,12 grame de sare;
• pomana porcului, cu până la 7 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,87 grame de sare;
• jumări, cu până la 6 E-uri, 11,74 grame de zahăr și 2,5 grame de sare;
• sarmale, cu până la 29 de E-uri, 16,47 grame de zahăr și 3,86 grame de sare.

E-uri în deserturi și băuturi

• clătitele cu dulceață, cu până la 14 E-uri sau aditivi alimentari, 48,7 grame de zahăr și 2,23 grame de sare;
• cozonacii pufoși, cu până la 19 E-uri sau aditivi alimentari, 31,98 grame de zahăr și 2,8 grame de sare;
• înghețata, cu până la 11 E-uri sau aditivi alimentari și 31 de grame de zahăr.
• băuturile energizante, cu până la 12 E-uri sau aditivi alimentari, 15 grame de zahăr și 0,5 grame de sare;
• băuturile răcoritoare tip ceai, cu până la 8 E-uri sau aditivi alimentari și 0,06 grame de sare;
• berea cu fructe, cu până la 10 E-uri sau aditivi alimentari, 2,81 grame de zahăr și 0,0059 grame de sare.

Gărzile efectuate de medici, obligatorii prin contract, ar putea fi recunoscute oficial ca vechime în muncă, potrivit unui proiect legislativ depus în Parlament de senatorul Cătălin Silegeanu. Inițiativa propune alinierea statutului personalului medical cu cel al altor angajați din serviciile de urgență și apărare, pentru care munca în ture și permanențele sunt luate în calcul la stagiul de cotizare.

Proiectul prevede ca activitatea de gardă să fie integrată în vechime, având în vedere caracterul continuu al activității și rolul crucial în funcționarea sistemului sanitar. Inițiativa urmărește recunoașterea juridică a muncii medicale, fără a modifica regimul muncii suplimentare sau a genera costuri bugetare suplimentare.

„Proiectul nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, întrucât gărzile sunt deja remunerate; efectul constă exclusiv în recunoașterea lor ca vechime, cu consecințe asupra stabilității carierei și asupra drepturilor de pensie”, se precizează în expunerea de motive.

În prezent, medicii sunt obligați prin contract să efectueze gărzi pentru a asigura continuitatea actului medical, inclusiv pe timpul nopților, weekendurilor și sărbătorilor legale.

„Puțini știu că nopțile pierdute de medici nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și nu sunt luate în calcul, de ani întregi, la stabilirea pensiei. Deși sunt obligatorii, reglementate prin contract și plătite, gărzile sunt tratate juridic ca o activitate marginală în parcursul profesional al medicilor. Este o anomalie legislativă clară, care nu poate fi justificată prin nicio logică a echității”, semnalează senatorul Cătălin Silegeanu.

Inițiativa urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Poliţia Română a lansat ghidul „Inteligenţa artificială & manipularea percepţiei umane”, cu scopul educaţiei populaţiei în ceea ce priveşte mecanismele difuzării conţinutului de tip deepfake, precum şi menţinerea oamenilor în „bule” informaţionale.

„Inteligenţa artificială face deja parte din viaţa noastră de zi cu zi. Ne ajută să căutăm informaţii, să lucrăm mai uşor şi să comunicăm mai rapid. În acelaşi timp, ea poate influenţa ceea ce gândim, ce simţim şi ce alegem, de multe ori fără să ne dăm seama. Trăim într-un mediu digital în care mesajele sunt adaptate pentru fiecare dintre noi, reacţiile sunt anticipate, iar conţinutul este „filtrat” după interesele pe care sistemele le observă în comportamentul nostru online”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, marţi, AGERPRES.

Ghidul este disponibil atât în limba română, cât şi în limba engleză şi explică, pe înţelesul tuturor, cum pot fi create imagini şi voci false (deepfake), cum apar mesajele sau conversaţiile generate automat de AI, cum pot fi folosite emoţiile pentru a ne influenţa deciziile sau cum ajungem să primim conţinut „pe gustul nostru” prin personalizare algoritmică.

„Manipularea de astăzi nu mai este stridentă sau evidentă. Este subtilă, personalizată şi bine calculată. De multe ori, se bazează chiar pe urmele pe care le lăsăm în mediul online: ce căutăm, ce ne sperie, ce ne atrage şi ce ne bucură. De aceea, ghidul nu doar avertizează, ci oferă şi soluţii simple: reguli de igienă digitală, sugestii pentru gândire critică şi recomandări practice pentru părinţi, elevi, profesori şi orice utilizator de internet. Scopul este ca fiecare dintre noi să poată trece din rolul de ‘consumator pasiv’ în rolul de utilizator informat şi conştient”, arată sursa citată.

Ghidul a fost realizat de către specialişti în securitate cibernetică, educaţie digitală şi prevenire a criminalităţii informatice din cadrul Poliţiei Române (prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii), Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi Asociaţiei de Securitate Cibernetică pentru Cloud (CSA_RO).

Instituţiile menţionate precizează că prevenirea nu se poate face singură şi de aceea este nevoie de colaborare între instituţii, şcoli, familie şi comunitate.

„Doar împreună putem construi un mediu online mai sigur, putem recunoaşte manipularea şi putem creşte rezilienţa în faţa riscurilor din spaţiul digital. Informaţi-vă, întrebaţi, verificaţi. Siguranţa online începe cu fiecare dintre noi”, se mai arată în comunicat.

AGERPRES