Premierul Bolojan, către sindicatele profesorilor, după creșterea normei didactice: Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea. Suntem însă deschiși să facem simplificări în sistemul de învățământ”.

Reprezentanții celor trei mari federații sindicale din educație, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au fost luni, 11 august, la Guvern pentru a prezenta impactul măsurilor recente din domeniu. Premierul Ilie Bolojan le-a spus acestopra, potrivit unui comunicat de presă dat de Guvern, că în privința creșterii normei didactice, aceasta este în media europeană și că „Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea”. Nu există, în comunicatul de la Palatul Victoria, nicio propunere sau poziție a sindicatelor.
Din fotografiile publicate de Guvern, echipele Guvernului și ale sindicatelor au stat la masă pe poziții adverse. Prim-ministrul Ilie Bolojan a fost însoțit de ministrul Educației și Cercetării Daniel David și de secretarii de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion și Gigel Paraschiv.

Foto: Gov.ro
Bolojan le-a spus sindicaliștilor că „Măsurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitățile pe care le are în prezent bugetul României și pe realitățile din sistemul educației”.

Foto: Gov.ro
Este prima întâlnire a premierului cu sindicatele din Educație după intrarea în vigoare a Legii Bolojan, 141/2025 și după ce sindicatele au declanțat protestele din fața Ministerului Educației.

Ministrul Daniel David a declarat recent că „eu atât post sa fac în acest moment”, referindu-se la faptul că fa transmite solicitările sindicatelor către premier.

Redăm comunicatul Guvernului:

„Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Educației și Cercetării Daniel David au avut astăzi, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale ”Alma Mater”.

În cadrul consultărilor au fost analizate modul de implementare și efectele aplicării recentelor măsuri care au impact asupra sectorului educației, respectiv: creșterea normei didactice de predare cu două ore pe săptămână, creșterea efectivelor de elevi la clasă, modificarea tarifului pentru plata cu ora, finanțarea sistemului de învățământ.

”Este important să avem o discuție corectă, în care fiecare să ne susținem punctul de vedere. Măsurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitățile pe care le are în prezent bugetul României și pe realitățile din sistemul educației”, a afirmat premierul Ilie Bolojan la întâlnirea cu reprezentanții federațiilor sindicale din educație.

De asemenea, prim-ministrul a subliniat că majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, respectiv de la 18 la 20 de ore pe săptămână, plasează România în media europeană din acest punct de vedere. ”Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea. Suntem însă deschiși să facem simplificări în sistemul de învățământ pentru ca timpul și energia cadrelor didactice să se concentreze asupra actului educațional”, a menționat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a solicitat Ministerului Educației și Cercetării să facă analize cu privire la punerea în aplicare a noilor reglementări și, acolo unde apar probleme, să propună soluții punctuale pentru remedierea acestora.

La întâlnirea de lucru de la Palatul Victoria, împreună cu prim-ministrul Ilie Bolojan și cu ministrul Daniel David au mai participat, din partea Guvernului, secretarii de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion și Gigel Paraschiv”.

FOTO: edupedu.ro

Când începe școala în septembrie 2025: Elevii și preșcolarii vor începe cursurile anului școlar 2025-2026 luni, 8 septembrie 2025, potrivit Ordinului ministrului educației.

Anul școlar 2025 – 2026 se va încheia vineri, 19 iunie 2026, având în total 36 de săptămâni de cursuri.

Pentru anumite clase, durata anului școlar și datele de finalizare diferă, conform excepțiilor prevăzute în ordin.

Calendarul anului școlar 2025-2026 – module și vacanțe

Module de cursuri:

• Modul 1: 8 septembrie 2025 – 24 octombrie 2025
• Modul 2: 3 noiembrie 2025 – 19 decembrie 2025
• Modul 3: 8 ianuarie 2026 – 6, 13 sau 20 februarie 2026 (data finală se stabilește de inspectoratele școlare, în urma consultărilor cu părinții și profesorii)
• Modul 4: 16 februarie, 23 februarie sau 2 martie 2026 – 3 aprilie 2026 (data de început stabilită de inspectoratele școlare)
• Modul 5: 15 aprilie 2026 – 19 iunie 2026

Vacanțe școlare:

• 25 octombrie 2025 – 2 noiembrie 2025
• 20 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026
• O săptămână în perioada 9 februarie – 1 martie 2026 (vacanță mobilă stabilită de inspectoratele școlare)
• 4 aprilie 2026 – 14 aprilie 2026
• 20 iunie 2026 – 6 septembrie 2026

Excepții: când se termină școala pentru clasele terminale

• Clasa a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă – 34 săptămâni, final pe 5 iunie 2026
• Clasa a VIII-a – 35 săptămâni, final pe 12 iunie 2026
• Liceu – filiera tehnologică (cu excepția celor de mai sus) și învățământ profesional – 37 săptămâni, final pe 26 iunie 2026
• Învățământ postliceal – durata stabilită prin planurile-cadru în vigoare

„Școala altfel” și „Săptămâna verde” în 2025-2026

Se vor desfășura între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026

Fiecare program durează 5 zile consecutive lucrătoare. Datele exacte sunt stabilite de fiecare școală, dar nu pot fi planificate în același modul.

În liceele tehnologice și școlile profesionale, în aceste perioade se organizează activități de instruire practică

Zile libere fără cursuri

5 octombrie 2025 – Ziua internațională a educației

Zilele de sărbătoare legală prevăzute de Codul muncii și contractul colectiv de muncă aplicabil

Structura anului școlar potrivit Ministerului Educației:

În perioada 10 august – 1 septembrie 2025, Parohia Pacea din Botoșani desfășoară campania „Un Ghiozdan pentru un Școlar”, o inițiativă menită să sprijine copiii din familii cu posibilități reduse, la început de an școlar.

Prin acest proiect, organizatorii își propun să ofere ghiozdane complet echipate cu rechizite, astfel încât elevii să își poată începe studiile în condiții mai bune.

Persoanele care doresc să contribuie la campanie au la dispoziție mai multe modalități:

• Predare directă – Donațiile pot fi aduse la Biserica Pacea din Botoșani, de marți până duminică, între orele 9:00 și 16:30.

• Expediere prin curier – Pachetele pot fi trimise pe adresa: Preot Marian Macuc, Biserica Pacea, Str. Pacea nr. 114, municipiul Botoșani, jud. Botoșani. Informații suplimentare la telefoanele 0722 179 366 și 0753 723 189.

• Donații financiare – În contul RO40CECEBT0136RON0048527 (Parohia Pacea). Sumele colectate vor fi folosite pentru achiziția de ghiozdane și rechizite.

  Publicitate

Reprezentanții parohiei transmit mulțumiri tuturor celor care se vor implica: „Fiecare ghiozdan donat înseamnă un pas înainte pentru educația unui copil și o mână întinsă către un viitor mai bun.”

Campania se desfășoară până la 1 septembrie, urmând ca darurile să ajungă la elevi înainte de prima zi de școală.

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română, la prima probă scrisă, de luni, 11 august. Varianta extrasă a fost cea cu numărul 9. Textul suport de la subiectul I a fost un fragment din „Tatăl meu, Lucian Blaga” de Dorli Blaga.

La subiectul I B, cerința a fost un text argumentativ: dacă atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată sau nu.

Candidații de la uman și vocațional – pedagogic au avut la subiectul III de realizat caracterizarea unui personaj dintr-un text dramatic la alegere, potrivit Edupedu.ro.

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL I

(50 de puncte)

Citește următorul fragment:

La Zürich am schimbat trenul. Încă o oră și un sfert și mă aflam la Berna. Rolf mă aștepta pe peron. […]

În mașină mi-a explicat că voi locui într-un hotel, lângă ei, la două stații de tramvai, și că micul-dejun îl voi lua la Mama lui, iar cina la ei. În primul moment am fost mirată. Mai târziu, mi-am dat seama că prietenii mei au fost înțelepți! Dispunerea de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber. […]

Pornisem spre Berna cu multe planuri, în primul rând, intenționam să le fac din nou o surpriză bătrânilor prieteni ai Tatălui meu. De data aceasta, era o mică expoziție, în fotocopie, a unor scrisori primite de Tata de la intelectualii elvețieni, între 1928 și 1933, precum și ale sale de documente. […]
Diminețile petrecute luând micul-dejun la bătrâna Doamna Marti au fost fabuloase.

Găseam masa pusă în frumoasa ei bucătărie. Cred că ea mânca mai mult decât devenea, căci sedea cu mine și povesteam. Uneori îmi făcea observație, când foloseam greșit o linguriță. Cam așa: „Dragă, dar este în Europa.” Aveam iar o mamă! Înțelegeam cât contează cum te prezinți, să nu mănânci la masă din hârtie sau să bei din sticlă. […]

Doamna Marti avea atunci 86 de ani. Era pensionară după o lungă activitate de pedagog. Pe care o începuse imediat după moartea soțului ei, Hugo Marti, în 1937. Până atunci lucrase, iar la moartea lui Marti ea nu dispunea de niciun mijloc de existență (la 39 de ani). A lucrat până târziu, ca să-și facă ani de pensie.

Rolf și-a făcut studiile la Politehnica din Zürich, imediat după război, în condiții incredibil de precare. Toate acestea mi le-a povestit în orele pe care le petreceam la ea. Trăia frumos. Și, la vârsta ei, era frumoasă, cu ochii albaștri, bună, cu părul alb, bine îngrijit. Se armoniza perfect. Purta culori deschise, palide, cu croiala clasică, cum poartă doamnele în vârstă în Occident.

Locuința era luminoasă, cu un living- sufragerie, dormitor, dependințe, dar aranjată cu mult gust, cu mobilă stil, cringnale. Multe, multe cărți, un birou grațios, discuri, radio. Din living pășeai direct într-o grădină miraculoasă, unde obișnuia să-și ia ceaiul după-masă. De multe ori cu mine. […]

Doamna Marti se bucura de fiecare clipă trăită. Considera că vârsta pe care o avea este un dar și participa, într-o dispoziție pozitivă, la toate evenimentele. N-am auzit-o niciodată spunând „mă simt bătrână”. Se gospodărea singură, ieșea în oraș. Masa o lua în bucătărie, dar și-o așeza întotdeauna frumos, îmi spunea că trebuie să te respecți și când ești singur. […]

Ca o mamă, îmi făcea și observații. Să vedeti. Aveam cheile locuinței, ca să nu o deranjez când soseam. Într-o zi îmi spune: „Știi, mâine n-o să fiu acasă, mă duc în oraș la coafor și cumpărături. Ia-ți masa pusă la loc.” Desigur, m-am descurcat. Masa era frumos așezată, mi-am încălzit apa pentru cafea într-un ceainic cu capac.

În aceeași zi, spre seară, îmi turna ceaiul Rolf (care stătea la două case), m-am prins că era pe ea. Foarte drăguță, m-a mulțumit că am lăsat totul în ordine. Apoi a luat ceainicul de pe aragaz, mirată s-a uitat în el și m-a întrebat: „De ce ai pus atâta apă?”. […] În Elveția oamenii nu sunt risipitori. Ei economisesc resursele de apă potabilă, materiile prime, reciclează tot ce se poate recicla. Am înțeles și am învățat.

Doli Blaga, Tatăl meu, Lucian Blaga

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

Indică sensul din text al secvenței mi-am dat seama și al cuvântului greșit.

Menționează prenumele tatălui lui Rolf, utilizând informațiile din textul dat.

Prezintă un avantaj pe care i-l oferă lui Doli Blaga cazarea la hotel, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Explică motivul pentru care doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată.

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o atitudine a autoarei față de doamna Marti, așa cum reiese din textul dat.

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL I – B (20 de puncte)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă atitudinea oamenilor față de mediu s-a schimbat sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

• formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte; 6 puncte

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din textul de mai jos.

*Când trecu prin Brașov și apoi coborî spre Valea Ursului, se simți mai ușoară, cu toate că era asudată leoarcă. Pe aici o ajunse din urmă, cu farurile aprinse, autobuzul care, într-adevăr, întârziase la atelier pentru o reparație, ca de obicei. Șoferul îi dădu câteva semnale de claxon și chiar încetini ca să o ia în mașină, dar Solomia făcu semn că nu vrea și se feri să n-o stropească… Pe la pod, mai încolo, o sanie cu doi căluți prăpădiți dădu să treacă pe lângă ea înainte, căutând parte pe marginile șoselei desfundate. Recunoscu pe Dumitru al Smărăndiței, chiar din Valea Ursului, care opri și o luă în sanie. […]

Pe uliță, cele mai multe case erau adormite, în întuneric. Numai ici-colo, veghea câte o luminiță galbenă ca un ochi bolnav de griji. Solomia văzu de departe lumina la casa lor și se gândi îndată:
— Lasă că-i bine! Nu s-au culcat încă!

Când împinse poarta, căinele Tălharu făcu numai „ham”, o recunoscu și, în semn de dragoste, se tăvăli la picioarele ei, încât trebuit să treacă peste el.*

Liviu Rebreanu, Amândoi

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Foto: Edupedu