Connect with us

Eveniment

Peste 53.000 de pelerini aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Parascheva

Publicat

Publicitate

Aproximativ 53.000 de persoane stau la un rând de câţiva kilometri, duminică seara, aşteptând să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi racla cu moaştele Sf. Pantelimon, adusă de la Muntele Athos, acesta din urmă fiind considerat a fi unul dintre cei mai importanţi sfinţi vindecători.

Conform estimărilor, de marţi, 8 octombrie, când a început pelerinajul de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi până în seara zilei de 13 octombrie, peste 163.000 pelerini au trecut pe la baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană.

Cei mai mulţi dintre pelerinii care stau acum la rând, care se întinde pe aproximativ şase kilometri, au venit din cursul zilei de sâmbătă. Atât pe parcursul zilei, dar mai ales în cursul nopţii, pelerinii care stau la rând primesc din partea voluntarilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ceai şi cafea caldă, precum şi câte un pachet cu mâncare.

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iaşi se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica ‘Sfinţii Trei Ierarhi’, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.

Cunoscută, conform tradiţiilor populare, şi ca Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani.

Publicitate

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Luni, 14 octombrie, ziua de prăznuire a Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9,30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.

Slujba liturgică va fi oficiată de mai mulţi ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi din alte Biserici Ortodoxe Surori, răspunsurile liturgice fiind oferite anul acesta de Corul Operei Naţionale Române din Iaşi.

Autorităţile estimează că până pe 15 octombrie, când se încheie pelerinajul, peste 300.000 de credincioşi vor veni la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi pentru a participa la slujbele religioase şi alte activităţi desfăşurate în spaţiul public prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, perioada de afluenţă maximă a pelerinilor fiind 13-14 octombrie. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat de 39 de ani, reținut după ce a condus băut și a lovit o mașină parcată la Românești, noaptea trecută

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 39 de ani, din comuna Românești, a fost reținut de polițiști pentru conducere sub influența alcoolului, după un incident rutier produs pe un drum public din localitate.

Potrivit informațiilor transmise de polițiști, la data de 28 decembrie 2025, oamenii legii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele acestuia, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Din cercetările efectuate a reieșit că, în cursul zilei de 27 decembrie 2025, bărbatul ar fi condus un autoturism pe drumul public din comuna Românești, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Testarea cu aparatul etilotest a indicat o valoare de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, o concentrație mult peste limita legală.

Mai mult, în timp ce se deplasa pe drumul public, acesta ar fi pierdut controlul asupra autoturismului și a intrat în coliziune cu un alt vehicul parcat, incidentul soldându-se doar cu pagube materiale.

În urma probatoriului administrat, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani. Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs fapta.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 130 de polițiști la datorie de Crăciun în Botoșani: 243 de intervenții, 300 de amenzi și zeci de permise reținute în județ

Publicat

Publicitate

În perioada 24–27 decembrie 2025, aproximativ 130 de polițiști din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră și acțiuni speciale au fost zilnic la datorie, pentru ca sărbătorile de iarnă să se desfășoare în siguranță, fără incidente majore, pe raza județului Botoșani.

Oamenii legii au fost prezenți atât în mediul urban, cât și în mediul rural, acționând pentru prevenirea faptelor antisociale, menținerea ordinii publice și asigurarea siguranței rutiere.

În intervalul menționat, polițiștii au intervenit la nu mai puțin de 243 de evenimente, majoritatea sesizate prin apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a activităților desfășurate, au fost aplicate aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind 160.000 de lei.

Totodată, la nivelul județului au fost organizate 14 acțiuni punctuale, având ca scop prevenirea faptelor antisociale și menținerea unui climat de siguranță publică.

Pe linie rutieră, polițiștii au reținut 36 de permise de conducere, în principal pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice, depășirea limitei legale de viteză și alte abateri grave de la regimul circulației.

Publicitate

De asemenea, 12 autovehicule au fost oprite din a circula pe drumurile publice, după ce s-a constatat că nu prezentau siguranță, certificatele de înmatriculare fiind retrase până la remedierea deficiențelor.

În contextul prevenirii și combaterii violenței domestice, polițiștii au întocmit 86 de formulare de evaluare a riscului iminent, fiind emise 13 ordine de protecție provizorii pentru protejarea persoanelor aflate în pericol.

În urma intervențiilor, au fost constatate 99 de infracțiuni, dintre care 8 la regimul rutier și 4 la regimul armelor și munițiilor.

Reprezentanții Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani dau asigurări că polițiștii vor rămâne în continuare la datorie, pentru a asigura un climat corespunzător de ordine și siguranță publică pentru toți cetățenii județului.

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza, rovinieta și documentele auto, verificate de 400 de radare inteligente pe drumurile din România din 2026

Publicat

Publicitate

România va avea, începând cu anii 2026–2027, un sistem extins de supraveghere rutieră bazat pe tehnologie inteligentă. Nu mai puțin de 400 de radare moderne vor fi amplasate pe drumurile naționale și pe autostrăzi, în cadrul unui proiect derulat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează alba24.ro.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că procedurile pentru instalarea noilor sisteme de monitorizare a traficului au fost deja demarate.

În acest sens, CNAIR a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR. Proiectul prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului rutier.

După validarea documentației de către ANAP, urmează lansarea procedurii de achiziție publică. Implementarea sistemului este estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

În prima etapă, radarele inteligente vor putea monitoriza viteza de deplasare a autovehiculelor și vor verifica automat existența rovinietei. Ulterior, sistemul va fi extins, urmând să permită verificarea valabilității inspecției tehnice periodice (ITP) și a asigurării obligatorii RCA.

Pe termen lung, noua infrastructură va contribui și la analiza fluxurilor de trafic, la procesarea automată a abaterilor de la regulile de circulație, dar și la alertarea rapidă a echipajelor de urgență în cazul producerii unor incidente rutiere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea pensiilor magistraților, în fața CCR: Verdictul asupra legii pensiilor speciale ale magistraților va fi anunțat astăzi

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind al doilea proiect de lege referitor la reforma pensiilor magistraților.

Actul normativ prevede creșterea treptată, pe parcursul următorilor 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la pragul standard de 65 de ani. Totodată, legea stabilește că pensia nu poate depăși 70% din salariul net aferent ultimei luni de activitate.

Înalta Curte susține însă că noile prevederi ar aduce atingere principiului independenței justiției și ar crea o discriminare între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, potrivit RADOR.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele de echitate socială, contextul economic actual impune revizuirea condițiilor și a vârstei de pensionare pentru toate domeniile în care se acordă așa-numitele pensii speciale.

Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sesizarea depusă de ÎCCJ vizează neconstituționalitatea unor articole din lege, considerate de unii judecători ca fiind retroactive și inechitabile. Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii în acest dosar.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending