Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la București și în țară în cadrul celei de-a XXVII-a ediții a Festivalului Internațional George Enescu, anunță organizatorii într-un comunicat, scrie AGERPRES.

Publicul va putea asculta creații emblematice, de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel și pian) și de la lucrările de tinerețe (Poema română) la creațiile finalizate postum (Isis, Capriciul român).

Punctul central al ediției din acest an este opera monumentală ‘Oedip’, prezentată într-o producție a Operei Naționale București, în regia lui Stefano Poda. Din distribuție fac parte Ionuț Pascu (Oedip), Ruxandra Donose (Iocasta) și Ramona Zaharia (Sfinxul).

‘Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu’, a declarat directorul artistic Cristian Măcelaru, citat în comunicat.

Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moștenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiția cu inovația. Sub tema ‘Aniversări / Celebrations’, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte și 4.000 de artiști invitați, Bucureștiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice.

Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale. Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Jarvi cu Orchestra Tonhalle din Zurich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta și Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian și orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane și orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc.

Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz. Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian – Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrări esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale, Toru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saens – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1.

Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Națională București.

Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Kosir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mtensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloe, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu.

Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs /La Grande Ecurie și Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti.

Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producții remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, și DinDor’NdoR, o creație sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu și scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban și hip-hop.

Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă și contemporane. În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthemes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Part, Eriks Esenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediției – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale și al senzorilor EEG.

Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Niște variațiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.

Festivalul împletește inovația tehnologică și muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi Căciuleanu pe muzică de Paul Ilea; Bach in the Jungle, o călătorie sonoră de la Bach la Piazzolla; Klimt Meets Bosendorfer – Ver Sacrum, recital poetic și vizual creat de Alexandra Silocea; Ultima piesă, instalație performativă interactivă.

Seria Concertelor de la miezul nopții rămâne spațiul ideal pentru sonorități neconvenționale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.

Un alt element de noutate îl reprezintă și seria de concerte ‘Enescu în Control’, ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas. AGERPRES