Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a actualizat noile tarife reglementate de distribuție a gazelor naturale, aplicabile de la 1 iulie 2025, acestea fiind, în medie, cu 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025, a anunțat, miercuri, ANRE.

”În urma unei analize în profunzime a solicitărilor formulate de către operatorii de distribuție a gazelor naturale și după eliminarea substanțială a costurilor care nu se încadrau în metodologie, în ședința Comitetului de Reglementare din data de 25 iunie 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a actualizat noile tarife reglementate de distribuție a gazelor naturale, aplicabile începând cu 1 iulie 2025. Aceste tarife sunt, în medie, cu doar 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025. Decizia a fost luată în unanimitate, având ca obiectiv menținerea echilibrului între nevoia de investiții în rețea și protejarea consumatorilor finali”, se arată într-un comunicat al ANRE transmis AGERPRES.

ANRE subliniază că modificarea tarifelor de distribuție este rezultatul contextului economic și investițional actual, ”nu al unei dorințe de a crește povara financiară asupra consumatorilor”.

Potrivit sursei citate, principalii factori care au determinat această ajustare sunt următorii: inflația prognozată pentru 2025, de circa 4,3% și introducerea impozitului pe construcții speciale, ca urmare a modificării Codului Fiscal, care generează costuri suplimentare pentru operatorii de distribuție a gazelor naturale. ”Tarifele de distribuție au fost ajustate astfel încât operatorii să poată acoperi și aceste noi obligații fiscale, menținând totodată sustenabilitatea financiară a serviciului”, subliniază ANRE.

De asemenea, alți factori de care s-a ținut cont pentru actualizarea tarifelor vizează investițiile realizate în 2024 de către operatorii de distribuție, atât pentru racordarea noilor consumatori la rețeaua de gaze naturale, cât și pentru extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție în zonele concesionate. Aceste investiții cresc costurile de capital, însă sunt necesare pentru îmbunătățirea serviciilor și extinderea accesului la rețeaua de gaze naturale, precizează Autoritatea.

Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere scăderea volumului de gaze naturale distribuite.

”Ținând seama la stabilirea tarifelor de influența acestor factori, ANRE se asigură că operatorii de distribuție își pot continua activitatea în condiții normale, investind în infrastructură și calitatea serviciilor, fără a compromite stabilitatea pe termen lung a rețelelor de gaze naturale”, subliniază instituția în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANRE afirmă că, pentru consumatorii casnici, impactul în facturi va fi unul redus datorită caracterului moderat al ajustării tarifare. De exemplu, pentru un client casnic care locuiește într-un apartament cu centrală de încălzire pe gaze, care are un consum anual total de aproximativ 5 MWh, valoarea facturii de gaze ar putea crește cu circa 2 lei pe lună, prețul facturat neputând depăși prețul plafonat aplicat în prezent consumatorilor finali de gaze naturale, conform legislației în vigoare.

”Consumatorii finali sunt în continuare protejați de plafonarea prețului final la gaze naturale până la data de 31 martie 2026, aceasta însemnând că, în practică, în nicio factură prețul facturat nu va depăși prețul plafonat existent, chiar și după aplicarea noilor tarife de distribuție. Cu alte cuvinte, ajustarea tarifelor de distribuție nu va aduce costuri suplimentare generate de prețuri peste plafonul stabilit, astfel că populația va continua să beneficieze de protecție față de creșteri bruște ale prețurilor gazelor naturale”, se mai arată în comunicat.

Prin aprobarea acestor tarife de distribuție, ANRE urmărește în mod direct asigurarea unui echilibru just între recunoașterea costurilor justificate ale operatorilor și protejarea intereselor consumatorilor. Pe de o parte, operatorii de distribuție trebuie să își acopere costurile operaționale (cum ar fi mentenanța rețelelor, cheltuielile cu personalul și achiziția de materiale) și costurile de capital (legate de investițiile în infrastructură și extinderea rețelei). Pe de altă parte, ANRE are misiunea de a se asigura că aceste costuri sunt justificate și eficiente, astfel încât consumatorii să nu plătească mai mult decât este necesar pentru un serviciu sigur.

”Noua ajustare tarifară a fost concepută exact în acest spirit: costurile recunoscute au fost analizate cu atenție pentru a fi doar cele strict necesare și justificate. ANRE subliniază că astfel de ajustări periodice permit menținerea fiabilității pe termen lung a serviciului de distribuție a gazelor naturale”, precizează reprezentanții ANRE.

Decizia de aprobare a tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale s-a făcut în conformitate cu prevederile legale și metodologiile în vigoare, asigurând transparența și corectitudinea procesului. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, împreună cu Ordinul ANRE nr. 89/2024 (privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuție din sectorul gazelor naturale), stau la baza stabilirii acestor tarife.

Conform acestor reglementări, ANRE stabilește tarife de distribuție diferențiate pentru fiecare operator de distribuție a gazelor naturale și pentru fiecare categorie de clienți din portofoliul acestuia, în funcție de consumul anual, ținând seama de costurile justificate ale fiecărui operator.

Tarifele aprobate includ, fără a se limita la, costuri legate de: modernizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție, prin lucrări de înlocuire a conductelor vechi, prin extinderea sistemelor în localități sau zone noi, ori prin înființarea unor sisteme de distribuție complet noi acolo unde este necesar; racordarea de noi consumatori la sistemul de distribuție, fie că este vorba de clienți casnici, persoane fizice autorizate, întreprinderi mici sau instituții publice. Aceste costuri de racordare sunt avute în vedere doar dacă sunt considerate justificate și rezonabile; operarea în condiții de siguranță a sistemelor de distribuție- menținerea rețelelor în condiții optime de funcționare și siguranță, astfel încât alimentarea cu gaze naturale să fie continuă și în parametri normali.

De asemenea, tarifele de distribuție se stabilesc pentru un an tarifar, care în sectorul gazelor naturale începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie anul următor. Astfel, tarifele aprobate la acest moment, vor fi valabile de la 1 iulie 2025 până la 30 iunie 2026, după care ANRE va reevalua nivelul tarifelor în funcție de noile condiții economice, de costurile realizate și de investițiile realizate de operatori.

ANRE asigură consumatorii din România că această ajustare de tarif este una ”moderată și justificată”, care nu are scopul de a împovăra populația, ci de a permite continuarea investițiilor în rețeaua de gaze naturale și menținerea unui serviciu sigur și fiabil. ”Protecția consumatorului rămâne o prioritate: chiar și cu aceste tarife ușor mai ridicate, prețul din facturile cetățenilor nu va crește peste nivelul plafonat deja cunoscut, iar calitatea serviciului de distribuție va putea fi susținută prin resursele obținute”, se precizează în comunicat. AGERPRES

Din cauza unor defecțiuni de natură electrică survenite la Stația de Pompare Buzeni, S.C. Nova Apaserv  S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 25 iunie 2025, ora 21:00, până mâine, 26 iunie, ora 20:00.

Vor fi afectați utilizatorii din următoarele localități: Bălușeni, Buzeni, Cristești, Coșula, Copălău, Frumușica, inclusiv orașul Flămânzi.

            Cauza întreruperii o reprezintă lucrările efectuate de compania E.ON la rețeaua de alimentare cu energie electrică, lucrări ce influențează funcționarea stației de pompare.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele noastre, în colaborare cu furnizorul de energie electrică, depun toate eforturile pentru remedierea situației în cel mai scurt timp posibil.

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 26 de persoane fizice și juridice într-un dosar privind săvârșirea unor fapte de dare și luare de mită, abuz în serviciu sau fals intelectual, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA.

Printre persoanele trimise în judecată se află și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Botoșani și angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în legătură cu protejarea intereselor unor firme care nu respectau normele de mediu.

Potrivit DNA, un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de luare de mită, dar și pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, infracțiuni de fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (14 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

De asemenea, un alt comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a șapte infracțiuni de luare de mită, șapte infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, șapte infracțiuni de fals intelectual, precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (3 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

Un comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trei infracțiuni de fals intelectual, precum și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Un altul, tot de la Garda de Mediu, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual.

Un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și două infracțiuni de fals intelectual, în timp ce o colegă a sa este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Totodată, un consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și o complicitate la luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două în formă simplă și una în formă continuată – 6 acte materiale), fals intelectual (două infracțiuni în formă simplă, una în formă continuată și sub forma instigării), precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

O altă angajată a APM, care era șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, este trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie sub forma instigării la infracțiunea la fals intelectual.

În același dosar, primarul comunei Mihălășeni a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Doi administratori al unor societăți comerciale sunt și ei cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită

De asemenea, șase firme și reprezentanții acestora sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă simplă sau continuată.

Anterior, în cauză, procurorii anticorupție au încheiat trei acorduri de recunoaștere a vinovăției cu o firmă și două persoane fizice, care erau acuzate de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Potrivit DNA, în perioada aprilie – octombrie 2022, inculpații menționați mai sus, funcționari publici în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/ revizuire/ acordare viza anuală. Cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare(angajați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).

Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/ încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicate sancțiunile legale.

De exemplu, inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări ori în ceea ce privește evidența necorespunzătoare a uleiurilor uzate și a produselor chimice utilizate.

”În același context, o parte dintre inculpați ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/ controalele care îi vizau ori alte controale tematice/ inopinate care urmau să se desfășoare. În plus, pentru ‘serviciile’ oferite în sensul anterior menționate, inculpații (…), în calitate de comisari de mediu, ar fi pretins și primit, în mod direct sau prin intermediar, sume de bani sau alte foloase necuvenite, între 300 – 1.000 lei, precum și alte foloase necuvenite (de exemplu trei tone de deșeuri material lemnos, 500 kg grâu etc.). Din probele administrate în cauză a mai rezultat că exista o legătură strânsă între inculpații funcționari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și inculpații angajați din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (autoritatea competentă să emită acte de reglementare), respectiv cu inculpata (…), șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani și (…), consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în vederea sprijinirii societăților controlate, astfel încât să fie urgentate demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de mediu ori pentru a evita eventuala suspendare a autorizațiilor, în caz de nereguli”, se arată în comunicat.

Concret, în lunile septembrie-octombrie 2022, consilierul în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani ar fi pretins de la diferiți agenți economici, prin reprezentanții acestora ori în contextul unor cereri formulate pentru proiecte proprii sau pentru persoane apropiate acestora, foloase care nu i se cuvin, respectiv mașini uzate care să corespundă cerințelor pentru obținerea reducerii la achiziția unei mașini noi prin programul rabla, în final funcționarul primind, de la doi agenți economici, documente pentru două mașini uzate, în legătură cu emiterea/ revizuirea/ acordarea vizei anuale, a autorizației de mediu, pentru a nu suspenda autorizația de mediu ori în schimbul avertizării asupra unor controale inopinate. De asemenea, inculpatul ar mai fi pretins și primit o sumă de bani și foloase necuvenite de la un agent economic pentru emiterea autorizației de mediu.

În plus, el le-ar fi oferit ”ajutor” unora dintre reprezentanții agenților economici, prin atestarea de aspecte necorespunzătoare adevărului în conținutul documentației necesare obținerii avizelor de mediu.

În acest dosar s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați în vederea confiscării speciale și a recuperării prejudiciilor.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor s-a constituit parte civilă în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor.

AGERPRES

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG (IX)

 Toma Chiricuță rezervă în studiul său un capitol care-l vizează pe Eminescu revizorul școlar (numit în august 1875).  Documentele lăsate  din această calitate  sunt unele care au maxim interes pentru istoria școlii românești, dar și pentru cunoașterea personalității lui Eminescu. În rapoartele sale se găsesc toate ideile pedagogice  asimilate până la nivelul anului 1875 și cele căpătate în urma observațiilor pe teren ca revizor. Pe drept se întreabă Toma Chiricuță: „Ce potrivire putea să fie între ideile acelea înalte, abstracte și generoase, pe care le-a sorbit Eminescu-studentul, din volumele groase de studii, citite prin biblioteci, sau din prelegerile atât de savante, pe care le-a audiat el la Universitățile din Viena și Berlin  și viața noastră națională? Această viață venea dintr-un făgaș de dezvoltare cu totul deosebit, în ceea ce pr4ivește elementele din care se alcătuia și în ce privește spiritul, care adia peste dânsa și o impregna în toate fibrele, decât acela în care se făurise cultura și știința, pe care o importa Eminescu din lumea germană. Orient și Occident, iată cuvintele care pot exprima mai concis antinomia reală în care se află Eminescu la începutul activității sale  de revizor școlar”. Privind această activitate de doar un an a lui Eminescu, Toma Chiricuță ne îndeamnă ca în primul rând să vedem entuziasmul extraordinar cu care se avântă în această muncă, o muncă ce completează pe cei patru Eminescu: vizionarul, sentimentalul, cugetătorul și reformatorul. Din această perspectivă, autorul studiului  ne propune: „Luați toate rapoartele lui, îndreptate către minister, sau fie numai acelea îndreptate către un simplu prefect, recitiți acel memorabil raport privitor  la conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași („Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași”) treceți apoi la acela privitor la „Reorganizarea școalelor rurale din județul Vaslui” cu toate anexele lui, nu lăsați la o parte toate rapoartele, foarte multe,  îndreptate către prefectul de Iași, către prefectul de Vaslui și către ministrul instrucției, lupta lui Eminescu cu realitățile sociale, și în special cu administrația, numai pentru a-și coborî în faptă o picătură măcar din uriașul ocean de lumină și patriotism pe care îl purta în suflet”.  Observând că la conferințele cu învățătorii foarte mulți lipseau, spre exemplu la conferințele din Iași din 54 de învățători s-au prezentat doar 24, a simțit nevoia să  descopere cauzele.  Din rapoarte sale reiese că acestea nu s-au ținut în anii din urmă sau au fost organizate de formă.  Sub conducerea sa, conferințele au fost cu mult mai mult decât o formalitate.

Toma Chiricuță, studiind atent rapoartele întocmite de Eminescu, descoperă un  revizor practic, înțelept și iubitor de destinul școlii.  Mai mult, din raportul privind reorganizarea școlilor rurale din județul Vaslui, Toma Chiricuță este îndreptățit să spună că este unic în analele școlii noastre: „Căci în el se oglindește, pe lângă o minunată înțelegere a realităților sociale de la noi, pe lângă o pătrundere adânc sociologică a  problemei învățământului și a educației în genere, dar și un spirit de viziune practică a dezlegărilor celor mai bune a acestei probleme”.

Autorul studiului reia un pasaj din acest raport al lui Eminescu și care vizează județul Vaslui: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea.  Pretutindeni frecvența mică, pretutindeni sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți, aproape insuportabile. Atât mediul social, cât și administrația, fac să fie școala un lucru aproape de prisos.  Nu cutez încă a mă pronunța asupra cauzelor acestei stări de lucruri, însă cred de pe acum că ea nu se poate schimba decât prin un alt sistem de dări și prin o organizare mai liberă a muncii”. Pasiunea la extrem pusă în activitatea de revizor școlar  i-a adus unele probleme în raport cu șefii învățământului, inclusiv cu ministrul. De fapt D. Caracostea, în „Personalitatea lui M. Eminescu”, spune: „Atât prin puternica vitalitate sădită în el și vădită în portretul său fizic cât și prin intelect, temperament și întreg felul de a simți și lucra, personalitatea lui Eminescu, în ce avea mai adânc, e caracterizată printr-o sete nemărginită de afirmare a vieții, în toate domeniile, până la limita în care e îngăduit să se încordeze firea omenească”. (VA URMA)