Rata șomajului în județul Botoșani a ajuns, la finalul lunii august 2025, la 3,58%, potrivit datelor oficiale transmise de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM). Cifra este în uşoară creștere față de luna iunie, cu 0,11 puncte procentuale.

În evidențele AJOFM erau înregistrați 3.936 de șomeri, dintre care 1.780 femei. Doar 699 dintre aceștia beneficiază de indemnizație de șomaj, în timp ce 3.237 sunt neindemnizați, ceea ce arată o vulnerabilitate ridicată pe piața muncii locale.

Majoritatea șomerilor provin din mediul rural – 2.854 persoane, în timp ce în mediul urban au fost înregistrați 1.082 botoșăneni fără loc de muncă.

Pe grupe de vârstă, cei mai afectați sunt botoșănenii peste 55 de ani – 1.078 de persoane, urmați de categoria 40-49 de ani – 952 de persoane și grupa 50-55 de ani – 876 persoane. Totodată, 390 de tineri sub 25 de ani se află în șomaj, fapt ce ridică semne de întrebare privind integrarea lor pe piața muncii.

Analiza nivelului de educație arată că aproape jumătate dintre șomeri (43,72%) au doar studii gimnaziale, iar 19,73% nu au nici măcar studii primare finalizate. În schimb, doar 2,87% dintre șomerii botoșăneni au studii superioare, procent care confirmă legătura directă între educație și șansele de angajare.

În ceea ce privește ocupabilitatea, datele AJOFM arată că:

• 345 de persoane sunt considerate foarte greu ocupabile;

• 2.626 sunt încadrate la categoria greu ocupabili;

• 945 sunt mediu ocupabili;

• doar 20 de persoane sunt clasificate ca ușor ocupabile.

Aceste cifre reflectă dificultatea cu care multe persoane își găsesc un loc de muncă, în ciuda ofertelor existente.

„Informațiile detaliate despre structura șomajului la nivelul județului Botoșani sunt afișate pe pagina agenției”, a transmis AJOFM, care subliniază că sprijinul acordat șomerilor include și activități de consiliere și profilare pentru o reintegrare mai rapidă pe piața muncii.

Guvernul a decis, joi, prin Ordonanță de Urgență, să prelungească plafonarea adaosului comercial la produsele agroalimentare de bază până la 31 martie 2026. Măsura vine în sprijinul populației, în special al familiilor cu venituri mici, și urmărește să mențină accesul tuturor la alimente esențiale la prețuri controlate, relatează alba24.ro.

Executivul susține că această decizie este necesară pentru a proteja consumatorul final în fața creșterilor de prețuri și pentru a asigura stabilitatea pe piața alimentară. Lista include produse de larg consum, considerate indispensabile în gospodăriile românilor.

Actul normativ se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar (procesatori, distribuitori, comercianți), categoriilor de persoane vulnerabile din România aflate în situație de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, în linie cu principiile Pilonului european privind drepturile sociale.

Lista produselor agricole şi alimentare cu adaosul comercial plafonat cuprinde:

• Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi;
• Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT;
• Brânză telemea de vacă vrac;
• Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
• Făină albă de grâu „000“ până la 1 kg;
• Mălai până la 1 kg;
• Ouă de găină calibrul M;
• Ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
• Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard);
• Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc);
• Legume proaspete vrac (roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi);
• Fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);
• Cartofi proaspeţi albi vrac;
• Zahăr alb tos până la 1 kg;
• Smântână – 12% grăsime;
• Unt până la 250 grame;
• Magiun până la 350 grame.

Guvernul precizează că această măsură a determinat scăderea preţurilor pentru categoriile de produse de mai sus şi, implicit, a crescut puterea de cumpărare a populaţiei.

Un moment cu încărcătură istorică și spirituală va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni în satul Rediu, comuna Rădăuți Prut. Biserica „Sfântul Gheorghe”, așezământ ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea, va fi resfințită după mai bine de 160 de ani de la prima slujbă de sfințire, oficiată în 1862.

Părintele paroh Cristian Jelip a confirmat că la eveniment este așteptată participarea a numeroase fețe bisericești, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Un sobor de preoți va sluji la această mare sărbătoare, care se anunță a fi un reper pentru întreaga comunitate.

Ridicată prin osteneala boierului Iordache Boldurlătescu, cu meșteri aduși din Basarabia, biserica a trecut prin încercări grele de-a lungul vremii: a fost avariată în timpul bombardamentelor din 1941, reparată în 1942 și refăcută în mai multe rânduri, inclusiv după inundațiile din 2008, când apa a ajuns la trei metri în curtea sfântului lăcaș.

Sute de credincioși din Rediu, din comuna Rădăuți Prut și din localitățile învecinate ale Darabaniului sunt așteptați să ia parte la resfințirea bisericii, considerată un simbol al rezistenței și al credinței de pe hotarul nordic al României.

Atmosfera de sărbătoare va aduce împreună generații întregi de localnici, dar și fii ai satului plecați în alte colțuri ale țării, care se vor întoarce acasă pentru a trăi acest moment de grație lângă părintele paroh Cristian Jelip.