Compania aeriană Wizz Air va întrerupe operarea zborurilor pe ruta Sibiu – Viena începând cu data de 24 octombrie 2025, ca parte a procesului treptat de închidere a bazei sale din capitala Austriei.

Potrivit Agerpres, reprezentanții companiei au confirmat că „zborurile dintre Sibiu și Viena vor fi operate doar până la 24 octombrie, în contextul procesului de închidere a bazei din Viena, decizie luată în urma unei evaluări strategice privind operațiunile și alocarea aeronavelor din flotă”.

În ceea ce privește alte rute operate din Viena către România, ultimul zbor pe relația Viena – Cluj-Napoca este programat pentru 11 ianuarie 2026, conform boardingpass.ro, iar ruta Viena – Suceava va fi disponibilă până în primăvara anului viitor.

Wizz Air își închide baza din Viena

Decizia vine după anunțul făcut de companie pe 10 septembrie 2025, printr-un comunicat transmis de la Viena, în care Wizz Air informa că își va suspenda operațiunile de la baza din capitala Austriei. Pasagerii austrieci vor putea continua să călătorească cu Wizz Air de pe aeroporturile din Bratislava și Budapesta.

„Am sărbătorit recent șapte ani de activitate în Viena, perioadă în care Wizz Air a rămas fidelă misiunii sale de a oferi pasagerilor austrieci opțiuni de călătorie accesibile. Din păcate, creșterea semnificativă a costurilor aeroportuare, a taxelor și serviciilor de handling a făcut ca menținerea operațiunilor să nu mai fie sustenabilă.
A fost o decizie dificilă, dar necesară pentru protejarea competitivității pe termen lung a companiei”, a declarat Mauro Peneda, Managing Director Wizz Air Malta.

Acesta a adăugat că angajații din Viena vor fi sprijiniți și li se vor oferi oportunități profesionale în cadrul rețelei Wizz Air, care continuă să se extindă.

Zboruri Sibiu – Viena disponibile prin Austrian Airlines

Directorul general al Aeroportului Internațional Sibiu, Marius Ioan Gîrdea, a precizat pentru Agerpres că decizia Wizz Air nu va afecta semnificativ aeroportul sibian, întrucât Austrian Airlines continuă să opereze zboruri directe către Viena.

„Aeroportul Sibiu rămâne conectat cu Viena prin cursele Austrian Airlines, astfel încât legătura dintre cele două orașe este în continuare asigurată, chiar dacă Wizz Air se retrage ca urmare a închiderii bazei sale de la Viena”, a explicat Gîrdea.

După trei zile de competiție intensă, plină de provocări și efort susținut, echipa de pompieri-alpiniști din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a obținut locul II în clasamentul general pe echipe la competiția națională de salvare la înălțime HERO România 2025. În plus, plutonierul adjutant șef Ionuț Honciuc, coordonatorul echipei ISU Botoșani, a fost desemnat cel mai bun team leader al competiției.

Desfășurată în perioada 6–8 octombrie, în județul Brașov (Coresi Shopping Resort, șantierul Sălii Polivalente și Cheile Grădiștei – Fundata), competiția a reunit cele mai bine pregătite echipe de salvatori-alpiniști din țară, provenite de la Inspectoratele pentru Situații de Urgență Alba, București-Ilfov, Cluj, Hunedoara, Iași, Mureș
și din cadrul Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență Ciolpani.

Concursul a inclus probe complexe de salvare la înălțime, care au simulat intervenții reale în condiții extreme. Echipele au fost testate în:
evacuarea victimelor din clădiri înalte sau structuri industriale, intervenții pe șantiere și teren dificil, manevrarea echipamentelor de salvare de ultimă generație, lucru în echipă sub presiune, cu accent pe securitatea operațională și eficiența intervenției.

Echipajul ISU Botoșani a fost format din:
– plutonier adjutant șef Ionuț Honciuc – team leader;
– plutonier adjutant șef Ionel Buta;
– plutonier adjutant Ovidiu Temciuc;
– plutonier Flavius Țuca;
– plutonier Cezar Toma;
– sergent major Andrei Apopei.

Această performanță confirmă nivelul ridicat de pregătire profesională al pompierilor botoșăneni, dar și capacitatea lor de a face față celor mai dificile scenarii de salvare. Rezultatul obținut este cu atât mai important cu cât a fost realizat într-un context competitiv, alături de echipe de elită din toată țara.

Parlamentul European a votat miercuri interzicerea utilizării termenilor „friptură”, „cârnat” şi „hamburger” pentru produse care nu conţin carne, relatează AFP, preluată de Agerpres. 

Eurodeputaţii au aprobat cu 355 de voturi pentru şi 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum „friptura vegetariană” şi „burger vegetarian”.

Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre UE.

„Este vorba despre transparenţă şi claritate pentru consumatori şi recunoaşterea muncii fermierilor noştri”, a declarat Céline Imart, europarlamentar de dreapta (Partidul Popular European), care a iniţiat proiectul de lege.

„Nu se pune problema interzicerii alternativelor vegetale, însă vreau să promovez termenii cu adevărata lor semnificaţie”, a adăugat ea marţi în timpul unei dezbateri aprinse în parlament.

Produsele vegetariene care imită carnea au cunoscut o creştere exponenţială în ultimii ani, determinată de preocupările consumatorilor cu privire la alimentaţia sănătoasă, bunăstarea animalelor şi reducerea amprentei lor asupra mediului, în condiţiile în care creşterea animalelor este un emiţător major de CO2.

Această lege care vizează interzicerea unor termeni precum „friptură de soia” a divizat dreapta. De exemplu, deputatul german Peter Liese consideră „ruşinos” că Parlamentul European îşi dedică timpul unor „astfel de absurdităţi”.

„Nu trebuie să îi considerăm proşti pe consumatori. Dacă pe un ambalaj scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnat vegetarian’, fiecare poate decide dacă să îl cumpere sau nu”, a spus el.

Politicienii ecologişti s-au revoltat împotriva proiectului de lege. Olandeza Anna Strolenberg a criticat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-şi slăbească concurenţii inovatori din sectorul alimentar”.

În 2020, europarlamentarii au respins o lege pe aceeaşi temă.

Alegerile europene din 2024 au schimbat însă echilibrul partidelor, acordând mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta şi de extremă dreapta, care afirmă că susţin sectorul agricol.

Părinții pot solicita o zi liberă pentru îngrijirea sănătății copiilor. Salariații pot solicita anual o zi liberă de la angajatori pentru a-și însoți copiii la consultații sau controale medicale. În cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii, se pot solicita două zile libere pe an, scrie alba24.ro.

Potrivit legii, angajatorii sunt obligați să acorde ziua sau zilele libere pentru angajații care vor să verifice starea de sănătate a copiilor, însă nu sunt obligați să le plătească drepturile salariale aferente.

Părinții pot solicita o zi liberă pentru îngrijirea sănătății copiilor

Acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătății copilului este prevăzută de Legea 91/2014.

Ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătății copilului se acordă în scopul de a asigura posibilitatea părinților sau reprezentanților legali ai copilului de a verifica anual starea de sănătate a acestuia.

Titularii dreptului la liber sunt părinții, respectiv reprezentanții legali ai copilului, asigurați în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

Sunt considerați copii minori aflați în îngrijirea și întreținerea părinților sau a reprezentanților legali cei cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani.

Cum se acordă ziua liberă pentru îngrijirea sănătății copilului

Ziua liberă se acordă la cererea unuia dintre părinți, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.

Cererea părintelui, respectiv a reprezentantului legal al copilului va fi depusă cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic și va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă și nici nu o va solicita.

În cazul în care, în urma unor verificări efectuate de către angajator, se constată că ambii părinți au solicitat liberul contrar legii, va fi anulată posibilitatea ulterioară de a mai beneficia, vreodată, de prevederile legii.

Potrivit legii, pentru familiile sau persoanele cu doi copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, pentru îngrijirea sănătății copiilor, ca și în cazul unui singur copil.

Pentru familiile sau persoanele cu trei sau mai mulți copii se acordă două zile lucrătoare libere pe an, consecutive sau separate, după cum decide angajatorul.

În cazul în care niciunul dintre părinți, respectiv dintre reprezentanții legali ai copilului nu va solicita ziua lucrătoare liberă, aceasta nu se va reporta în anul viitor calendaristic.

Obligații pentru angajatori

Angajatorii sunt obligați să acorde ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătății copilului, solicitată în condițiile legii.

În cazul mai multor cereri simultane din partea angajaților pentru acordarea liberului, care depășesc 5% din numărul total de angajați, angajatorul va programa, prin rotație, zilele lucrătoare libere, astfel încât să nu îi fie afectată activitatea.

Nerespectarea de către angajatori a prevederilor legi constituie contravenție și se sancționează de către Inspecția Muncii cu amendă cuprinsă între 500 și 1.500 lei.

Chiar dacă angajații au dreptul la liber pentru îngrijirea sănătății copilului, angajatorii nu sunt obligați să plătească drepturile salariale aferente.